3,565 matches
-
mare măsură la iluzorietatea existenței, nu permite individului să o trăiască în plenitudinea ei, în realitatea ei absolută. De aceea, se impune concluzia extremă: speranța trebuie smulsă din sufletul înțeleptului. Numai procedînd astfel, el nu va mai fi condiționat de trecător și va trăi cu adevărat în absolut. Mai există și o altă rațiune pentru care trebuie nimicită speranța din sufletul muritorilor. Așa, bunăoară, averea și persoanele iubite, care constituie în genere, s-ar putea spune, patrimoniul sufletesc al cuiva, sînt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se deșteaptă, când [î]și amintește și are conștiința nefericirii sale. Cu tot caracterul vizionar și nestabil al existenței, al lucrurilor, cu toate nefericirile noastre, tot mai găsim timp spre a face rău altora. Și omul e tot așa de trecător. De când începe a trăi, trece, fuge, apropiindu-se de moarte, adică viața {EminescuOpXI 48} este moarte! Care din aceste două stă, este, fără a trece? Nici una. Ambele sânt același lucru, fără-a fi! Pe noi, cari zicem că trăim și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca în cadrul acestei idei, să se miște liber cu oamenii săi. Executarea din partea trupelor a izbutit pe deplin, spre mulțumirea tuturor. Nu ne oprim la amănuntele acestor interesante exerciții, cari dramatizează oarecum eventualitatea războiului, pentru că, neputîndu-se face icoana terenurilor, a trecătorilor, a satelor și podurilor apărate sau atacate, descrierea ar fi o înșirare de nume proprii, fără însemnătate pentru cititorul nedeprins cu materii de asemenea natură. Destul numai că manevrele acestea, cari sânt un simulacru al bătăliilor reale, constituie piatra de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în coasta cumpărătorului; petardele explodau nu numai afară, la tarabe, ci, dement, în chiar incinta Halei, nici unul dintre administratori neridicîndu-se din fotoliu, să intervină - au fost aruncate petarde de pe blocuri, de la ferestre, cu evidenta intenție de a nimeri capete de trecători - etc. etc. (Ce simplă ar fi fost, preventiv, amendarea neiertătoare a celor care comercializează aceste nenorocite subproduse!) Cu stupefiata și trista constatare că, de data asta, de aceste sărbători, ceva rău prevestitor și-a făcut apariția în și așa imprevizibila
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
defulare ținînd cît o modă: moda cerșitului la vedere, fără teamă. Ne-am zis că rufosul cerșind pe trotuar, în poziție patmasana, și mișcîndu-se ore întregi ca un metronom dereglat era doar o sordidă modă. O găselniță cerșetorească pentru sensibilizarea trecătorului. N-a fost așa. Mai la tot pasul întîlnim și acum jalnicul metronom, făcîndu-ne, pentru o clipă, să credem că ne-am afla în nu știu care cotlon din lumea a treia. Eronat. Cerșetoria e un dat al omului, de la naștere în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Le pisicesc de la vreo zece metri: încremenesc și mă privesc țintă. Poză de revistă. La poarta Peleșului, ursul Max, negru precum coteiul de la Cumpătu, dar de vreo cincizeci de ori mai voluminos, servește de... decor. Pentru fotograful care-și îndeamnă trecătorii cu schime de tot felul. În timp ce ursulache (în vîrstă de numai doi ani; cică trăiește vreo 30-40), tolănit pe spate, se joacă leneș cu propriu-i lanț, gemînd, precum cuțache de la Cumpătu, de plăcere. Îmi scot carnetul, să-i fac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sondaje (de opinie, se-nțelege), atunci spectacolul pare complet. Zic nebulos, pentru că bănuitele criterii deontologice ne rămîn oricum neclare, atît privindu-i pe cei ce comandă sondajele, cît și pe cei care le cuantifică. E de-ajuns a vedea cum trecători cu totul nevinovați de limba ce-o vorbesc răspund t.v. unor chestiuni de alambicată politică, pentru a trage concluziile pe care, evident, anchetatorii înșiși sigur nu le iau în calcul. E de mirare cum un înțelept și judicios Stelian
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era nevoie de bani. Așa că multe din podurile Moldovei erau în starea aceluia de la Mircești, care a fost distrus de ape, în cursul unui anotimp, de trei ori la rând, și care se afla ,,într-o stare pricinuitoare de groază trecătorilor”. Într-un raport privind starea podurilor de pe drumul Iași-București se nota că, între Vaslui și Bârlad, ,,toate podețele sunt stricate”; între Bârlad și Tecuci se poate trece pe ele numai cu foarte mare greutate și atenție. Podul de pe Siret între
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își va declina răspunderea privind buna întreținere a podului. Cereri asemănătoare, venite din partea boierilor, se numără cu zecile. Obligați în cele din urmă de către administrația rusă la contribuții, boierii au încercat să se despăgubească prin ridicarea nemaipomenită a brudinii pentru trecătorii autohtoni. Față de anul 1816, brudina încasată în anul 1829 era de peste 10 ori mari mare. Același Rosetti Roznovanu lua, la Sculeni, în 1833, brudina de „1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la podurile de pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe care era instalat podul, erau proprietatea unui singur boier, atunci brudină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un text greu de găsit, dar disponibil acum în superbul volum apărut în 2003 (și în care prietenul său Lupasco este omniprezent, Mathieu 50 ans de création, Lupasco scrie: "Dacă Sfinxul grecilor grec prin excelență îi devora pe loc pe trecătorii care nu îi descifrau enigma, Mathieu îi ucide pe loc fie și numai dacă încearcă să o descifreze"21. SALVADOR DALI ȘI ÎNTUNECAREA LUMINII Într-una din convorbirile lui Alain Bosquet cu Salvador Dali, asistăm la acest interesant schimb de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
intențiune s-a manifestat în afară, printr-un fapt în legătură cu o altă persoană, îndată apare fenomenul de drept"97. Pentru a observa deosebirea dintre normele morale și normele de drept, putem compara o realitate juridică cu una morală. Dacă un trecător întâlnește pe stradă un cerșetor, norma morală îi cere să fie milostiv și să-i dea ceva, dar nicio normă juridică nu-l constrânge să facă acest lucru. Atunci când face un dar cerșetorului, intenția cu care a fost făcut darul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acest gest dintr-un interes egoist oarecare, nu ne aflăm în fața unui act moral. Prin urmare, putem stabili dacă un act este moral sau nu, după intenția cu care a fost făcut. Prin gestul de a da o monedă cerșetorului, trecătorul a făcut ceea ce în drept se numește un dar manual, o donație. Odată ce a făcut darul, trecătorul nu mai poate cere restituirea obiectului donat. Așadar, un raport juridic ia naștere din momentul în care intenția unei persoane s-a exteriorizat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
stabili dacă un act este moral sau nu, după intenția cu care a fost făcut. Prin gestul de a da o monedă cerșetorului, trecătorul a făcut ceea ce în drept se numește un dar manual, o donație. Odată ce a făcut darul, trecătorul nu mai poate cere restituirea obiectului donat. Așadar, un raport juridic ia naștere din momentul în care intenția unei persoane s-a exteriorizat în contactul material cu o altă persoană.98 Nimeni nu poate nega faptul că acțiunea morală se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la Adevăratul TRATAT DE DREPT PROCEDURAL cu cele 8 pilde edificatoare sunt oferite GRATIS, drept bonus doar pentru cei ce achiziționează această ediție până la sfârșitul lunii! Ofertă limitată! 1. Adresa Gough mai citi o dată adresa de pe bilețel, apoi întrebă un trecător: Nu vă supărați, nu știți unde vine strada Mozart? Strada Mozart? O luați înainte și după colț... Mulțumesc! După colțul de pe partea cealaltă, apoi pe al doilea... ia să vedem... al treilea colț pe stânga... Deci traversez strada și primul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a cluburilor ce sporesc an de an În elegantul cartier din jurul bulevardului Pall Mall. Unele au o vechime respectabilă. „White”, de pildă, fondat În 1755, Își adaugă În 1811 piesa de rezistență, celebrul bow-window, de unde dandy-i Îi sfidează pe trecători. Selectul club era, la origini, unul politic, destinat celor din partidul Thory-lor, În timp ce „Reform Club” e liberal, iar „Brookes” - whig. Vor fi bântuite și ele de o armată de dandy, deși locul predilect de Întâlnire al acestora rămâne mai degrabă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
naștere vanității. Or, cum vanitatea nu e decât arta de a se găti de sărbătoare În toate zilele, fiecare om a simțit nevoia de a deține, ca un fel de dovadă a puterii lui, un semn menit să le spună trecătorilor ce loc ocupă el pe numita scară În vârful căreia regii Își exercită menirea. Așa se face că blazonul, livreaua servitorimii, Însoțitoarea Doamnei, părul lung, girueta din vârful turlei, tocurile roșii, mitra, porumbarul din curtea castelului, pernița pentru Îngenuncheat la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
putea să se bucure, ale cantității de fantezie pe care avea dreptul să și-o satisfacă, ale numărului de persoane, de bani, de idei, de lucrări pe care Își putea permite să le risipească. Și astfel, doar privindu-l, un trecător avea posibilitatea să Îl deosebească pe cel care trândăvește de cel care muncește, să distingă Între o cifră și un zero. O dată cu Revoluția Însă, toată această garderobă inventată de paisprezece secole s-a trezit transformată În bani de hârtie, abătând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
rituală, cu sariul Încă umed, pun să fiarbă orezul nou În afara locuinței pentru ca soarele să strălucească asupra cazanului. În interiorul acestuia, orezul fierbe În lapte și zahăr. Când este fiert, el este oferit ca ofrandă soarelui, oamenilor din casă, vecinilor și trecătorilor, fără ca păsările, precum și vacile Împodobite cu ghirlande, cu coarnele pictate și șlefuite, să fie uitate. Fiecare trebuie să-și primească porția cuvenită (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p. 383). Exemplele de mai sus se referă la diferite tipuri de sărbători
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci-dessous la traduction de ce poème, proposée par Paul Miclău : Cântec pentru anul 2000 Vultùrul ce rotește sus va fi atunci demult apus. Lângă Sibiu, lângă Sibiu prin lunci numai stejarii vor mai fi și-atunci. Mai aminti-mă-va vreun trecător vreun străin, sub ceasul lor ? Nu cred să mă vestească cineva căci basmul ar începe-așa : Pe-aici umblă și el și se-ntorcea mereu, contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu. (Blaga, 2010 : 253) Chanson pour l'an 2000 L'aigle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
secolul al XII-lea, parțial, autonomia. În concepția regalității ungare, colonizarea sașilor trebuia să contribuie la consolidarea stăpânirii sale în Transilvania. Beneficiind de largi privilegii economice, sașii au fost antrenați și în apărarea regatului, cu rol defensiv, de protejare a trecătorilor din sud și est. Originea teritorială a sașilor nu se cunoaște prea bine, ei au venit din regiuni întinse ale Germaniei. Emigrările germane spre Ungaria au început încă din secolul al XI-lea, dar ele au crescut în amploare în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
elemente (trupe) recrutate de la populațiile supuse, după informațiile arhiepiscopului Toma de Spalato, pentru străpungerea puternicelor fortificații din pasul Verecke și amenajarea drumului de trecere au fost antrenați 40.000 de oameni cu securi. Regele Ungariei Bela IV a încredințat apărarea trecătorii unui palatin, care a solicitat urgent ajutor militar, dar oștile nu erau concentrate și, la 12 martie, garnizoanele ungare de la frontieră au fost nimicite, iar mongolii au năvălit în țară. Regele a cerut aristocraților laici și ecleziastici să urgenteze concentrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trupele mongole. În același timp, Polonia a atacat Rusia haliciană și l-a silit pe cneazul Lev Danilovici să-i părăsească pe mongoli și să se întoarcă în Halici. Mongolii au suferit pierderi mari la retragerea din Transilvania, în zona trecătorilor carpatice, unde au fost loviți de sași și secui-un document din 1289 arată că secuii din Arieș au distrus un corp de armată mongol. Expediția mongolă din 1285 a fost de mai mică amploare, iar victimele și distrugerile au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la dânșii. Ei nu urmăreau să închege un stat, așa cum vor face ulterior în Prusia, ci oriunde ajung ei aspiră la întemeierea cetăților și constituirea "comandaturilor". Astfel, ei treceau Carpații în Buzău și Muscel, pentru a întări cealaltă parte a trecătorii. De-aici, în mijlocul Câmpulungului românesc, ei ridică un cloașter (fortificație), pe vremea când puterea era în mâinile unui "comes" săsesc, Laurențiu. Așezarea "cavalerilor Maicii Domnului a teutonilor" din Ierusalim, călugări-ostași, îngrijitori de spitale, ocrotitori de pelerini, auxiliari prețioși este un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vasile Popovici, Nicolae Manolescu, Mircea Zaciu, Smaranda Vultur); Ulici, Lit.rom., I, 472-476; Ion Pop, Viața din paranteze, VTRA, 1996, 3; Mihai Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA, 1996, 3; Al Cistelecan, Păcatul unui trecător prin teoria textului, VTRA, 1997, 1; Virgil Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare, VTRA, 1997, 1; Grigurcu, Peisaj, II, 114-117; Al. Cistelecan, Exerciții de diletant, VTRA, 1998, 6; Mihai Dragolea, Resursele unei mari oboseli, VTRA, 1998
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]