2,894 matches
-
și mare. Agricultura. Terenul arabil este cultivat în proporție de 80%. Australia este un important producător și exportator de produse agricole. Culturile principale: grâul, ovăzul, orzul. Fructele cultivate sunt: fructele de pădure, mere, struguri, banane, ananas și citrice. Resurse agricole: trestie de zahăr, floarea-soarelui, porumb, mei, sorg, semințe de in, tutun, rapiță, arahide, soia, cartofi, tomate ș.a. Agricultura este orientată spre creșterea animalelor. Se cresc ovine (Australia ocupă locul I pe glob) bovine pentru lapte, carne. Australia ocupă locul I pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în Africa. Este cel mai mare exportator mondial de fosfați naturali, pirite, plumb, mangan, minereu de fier ș.a.; au fost descoperite zăcăminte importante de petrol și mai ales gaze naturale. Resurse agricole: grâu, porumb, orz, orez, sorg, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, tutun, ceai, floarea-soarelui, bumbac, plută ș.a. Resurse naturale: fosfați, baritină, sare, zinc. Relații internaționale: Marocul are relații diplomatice cu circa 100 de state. Relațiile Marocului cu România Miron Costin, Grigore Ureche și Dimitrie Cantemir au furnizat, în lucrările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Columb la 28 octombrie 1492, în timpul primei sale călătorii spre Lumea Nouă. Cuba a fost ocupată în anii 1511-1512 de spanioli, care au exterminat populația amerindiană și au adus, în secolele XVI-XVIII, sclavi negri din Africa pe plantațiile de tutun, trestie de zahăr și cafea ale insulei. Cuba a fost prima colonie a Spaniei în America. Prin Tratatul de pace de la Paris din 10 decembrie 1898, care a încheiat războiul hispano-american, Spania a renunțat la suveranitatea asupra Cubei care și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Prăbușirea sistemului socialist în Europa de Est, după anul 1989, reducerea sprijinului acordat de U.R.S.S., înăsprirea embargoului impus de S.U.A. au agravat criza social-economică și politică a Cubei. Economia Cubei se bazează pe agricultură (1/4 din populația activă) prin monocultura trestiei de zahăr ocupând locul 3 pe glob și fiind cel mai mare exportator de zahăr, în special în C.S.I. cca. 5 milioane tone anual. Creșterea animalelor (în principal bovine) este bine dezvoltată. Posedă variate resurse minerale, îndeosebi nichel (locul 4-6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
schimburile comerciale. În cadrul acestora, principalele mărfuri livrate de România erau: produse ale industriei construcției de mașini, uleiuri minerale, produse agro-alimentare, ale industriei chimice ș.a., iar Cuba livra: zahăr, melasă, minereuri, băuturi etc.; Cubei i-au fost livrate vagoane destinate transportului trestiei de zahăr, linia de ciment construită la uzinele românești de specialitate care funcționa la Fabrica "Jose Mercerova" din Santiago de Cuba, grupurile de foraj de la centrul petrolier Guanabo, tractoarele pentru culturile de trestie de zahăr, camioane etc. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
i-au fost livrate vagoane destinate transportului trestiei de zahăr, linia de ciment construită la uzinele românești de specialitate care funcționa la Fabrica "Jose Mercerova" din Santiago de Cuba, grupurile de foraj de la centrul petrolier Guanabo, tractoarele pentru culturile de trestie de zahăr, camioane etc. De-a lungul anilor, au avut loc și alte vizite ale unor personalități ale vieții politice și economice, precum G. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din România, la 19-26 noiembrie 1967, care a examinat posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
forțele armate naționale. Economia țării are puține resurse minerale (mici zăcăminte de aur, cupru, bauxită, rezerve de hematită și de sulf). Sarea se obține din evaporarea apei de mare. Agricultura este specializată în culturi de cacao, cafea, bananieri, ananas, papaia, trestie de zahăr, porumb, fasole și cartofi. Se cresc vite pentru produse lactate. Industria electronicelor se dezvoltă rapid, fiind cea mai importantă ramură industrială, alături de turism, ajutat de stabilitatea socială și resursele oferite de mediul înconjurător. Industria prelucrătoare ocupă 25% din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asiatică. Economia Peru este bazată pe industria minieră și agricultură; dispune de bogate și variate resurse minerale, dintre care mai bine valorificate sunt: argintul (locul 2 pe glob), cuprul (unul din principalii exportatori mondiali), zincul, aurul; se cultivă bumbac, orez, trestie de zahăr, porumb (baza alimentației populației); până în anul 1972, Peru a deținut supremația mondială în domeniul pescuitului (cea mai dezvoltată industrie a făinii de pește). Relațiile României cu Republica Peru Evenimentul epocal al descoperirii Americii în 1492 a fost cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de locuitori, un număr important dintre aceștia fiind greci. Aici locuiau și români veniți din sudul Basarabiei, turci, dar și un număr de aventurieri maltezi, care locuiau, ca și grecii, în "câteva barace de scânduri sau în simple colibe de trestie, ridicate pe plaje"937. Principala ocupație a acestora din urmă "consista în a despoia, pe o scală mare (...) pe nenorociții căpitani, obligați, din cauza obstacolelor ce întâlneau în acest loc, de a recurge la serviciile lor"938. După încheierea războiului Crimeii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numai adevăratul capitalist poate face față. În partea de vest unde cad precipitații slabe, predomină creșterea extensivă de vite. Înaintând spre est se dezvoltă agricultura. Cultura principală o formează bumbacul. Urmează grâul, porumbul, ovăzul, sorgul, legumele și fructele. În sud trestia de zahăr și orezul. După statistica din 1932, erau În Texas 500.000 fermieri cu 52,6 milioane hectare. Zootehnia era reprezentată prin 6 milioane cornute, 5 milioane oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini l-au bătut,/ Fața sfântă i-au stupit,/ Trestii sub unghii i-au vârât,/ Pe cruce l-au răstignit,/ Cuie-n palme i-au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p. 154
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face stafie” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat de o fată mlădie ca o trestie care-i aruncă pe umeri o haină și pleacă împreună cu el, iar dansatorul care ne încîntase atîta se îndreaptă spre grupul nostru. Îl înconjurăm cu bucurie și îi strîngem cu căldură degetele lungi și suple. Ajungînd în fața Rodicăi, o privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
trei-patru dintr-o sută și pe un astfel de cal se aruncă mica noastră gazdă, așezîndu-se temeinic într-o șea cu paftale de argint. În mîna dreaptă apucă strîns "urag"-ul lasoul mongol, lung și greu, din trei tulpini de trestie, îmbucate una în alta, cu laț din curelușă de piele la capăt. Înfășurată în vîlvătaia neagră a propriilor plete, copila țîșnește spre zare cu strigăte ascuțite, rotind amenințător urag-ul: Ih! Iih! Iiiih! Ihiiih! își cheamă caii din cele patru zări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
am dus să legăm pluta la dig. Joi dimineața, ziua liberă a personalului medical, am plecat cu dr. Montoya pe malul celălalt, ca să cumpărăm de mîncare. Am mers pe unul dintre brațele Amazonului, am cumpărat papaya, yucca, porumb, pește și trestie de zahăr, la prețuri incredibil de mici, și am și pescuit un pic. Montoya a prins un pește normal, iar eu am prins un mota. La Întoarcere, un vînt puternic a agitat rîul, iar căpitanul, Roger Álvarez, aproape a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pentru desen. Și, de fapt, nici nu vreau. Mă întorc permanent la desen. După ce am făcut un obiect, să spunem, imediat, a doua zi, mă întorc la sculele mele dintotdeauna: la toc, la peniță, la pană. Desenez cu pana, cu trestia... A.V. Se vede din linia subțire, din conductul ei delicat. D.P. ... așa cum se desena în secolul al XV-lea, să spunem. A.V. După desen, culoarea? D.P. Culoarea nu pot să spun că m-a preocupat și mă preocupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Pentru Roger Caillais, „fantasticul Înseamnă o Întrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului În sânul inalterabilei legalități cotidiene” (), Înseamnă interferare a realului cu fabulosul, a plauzibilului cu incredibilul. Originea fantasticului ar fi sentimentul de nesiguranță, de relativitate pe care „trestia gânditoare” a lui Pascal Îl are În fața Universului. Fantasticul este reversul vulnerabilității ființei umane, este un univers compensativ născut din sentimentul tragic al existenței, o „plăsmuire a deznădejdii” (), o atitudine care vine din „dorința de a constata că existența este
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fără comunicare, întrebându-ne unii studenți de la Litere care vin cu acest bagaj metodologic din liceu deja o fac... dacă nu cumva criteriile de valorizare a literaturii ar trebui redefinite în funcție de adecvarea lor la schemele de "comunicare". Ființa ar rămâne trestie" scrie Elvira Sorohan -, dar nu una gânditoare: sugestiv spus, merită să medităm pe seama formulei. Una dintre frumusețile Salonului literar mulți nu vor fi de acord cu această valorizare, știu... e opțiunea autoarei pentru elitism. Însuși titlul se explică în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat?». Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se înfigă sub unghiile degetelor de la mâini și de la picioare”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, în
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
în soluție de 1% (de exemplu, amestecați o lingură de lăptișor cu șase căni de apă). Beți câte 30 ml pe stomacul gol, de trei ori pe zi, pe o perioadă lungă. Terapie alimentară În cazul prostatitei, beți suc de trestie de zahăr. Curățați de coajă 500 g de trestie de zahăr și puneți-o în storcător. Beți cantitatea de două ori pe zi. Mâncați zilnic înainte de culcare șase nuci ușor prăjite. Pentru a trata mărirea prostatei, mâncați semințe de dovleac
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de lăptișor cu șase căni de apă). Beți câte 30 ml pe stomacul gol, de trei ori pe zi, pe o perioadă lungă. Terapie alimentară În cazul prostatitei, beți suc de trestie de zahăr. Curățați de coajă 500 g de trestie de zahăr și puneți-o în storcător. Beți cantitatea de două ori pe zi. Mâncați zilnic înainte de culcare șase nuci ușor prăjite. Pentru a trata mărirea prostatei, mâncați semințe de dovleac crude (30 g pe zi) sau praf de dovleac
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în oțet. În jurul crucii sunt șapte porumbei care înseamnă cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Mai sus de cruce se văd luna și soarele, precum și 12 stele care simbolizează pe cei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu-l lipești bine și nu-l văruiești pînă peste doi-trei ani, ca să nu moară cineva. Se crede că dacă se adaugă la casă veche ceva nou, apoi trebuie să moară cineva din acea casă. Să nu te măsori cu trestia, că mori. Cînd îți moare copilul dintîi, să pleci de-acasă cu nevasta, ca să fugă moartea de casă cum ați fugit voi. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc și nu se duc după primul copil mort, nici nu tămîiază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te scapă de purici. (Gh.F.C.) Pămîntul e „rănit“ de săpăturile pentru temelie și trebuie îmbunat. La temelie, săracii îngroapă un cocoș, iar bogații, un cap de berbec. Mai nou, se aruncă bani. Există locuri unde la temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]