2,389 matches
-
o serie de Jocuri video. În , Yoda apare pentru prima oara în "Războiul stelelor - Episodul V - Imperiul contraataca" că o creatură mică și misterioasă ce, în calitate de maestru Jedi, îl instruiește în a deveni Jedi pe Luke Skywalker. În a doua trilogie, Yoda este portretizat că Mare Maestru al Ordinului Jedi. Informații suplimentare despre viața lui Yoda sunt oferite de către Universul Extins. Yoda este portretizat ca fiind un maestru Jedi puternic și înțelept în universul fictiv Războiul stelelor. Inițial, George Lucas a
Yoda () [Corola-website/Science/304658_a_305987]
-
un succes masiv iar Williams a câștigat încă un premiu Oscar. În 1980, Williams s-a întors pentru a compune muzica din "The Empire Strikes Back", unde a introdus "The Imperial March" ca temă pentru Darth Vader și Imperiul Galactic. Trilogia originală "Star Wars" s-a încheiat în 1983 cu filmul "Return of the Jedi", unde Williams a introdus tema "Emperor's Theme", "Parade of the Ewoks" și "Luke and Leia". Ambele coloane sonore i-au adus lui Williams nominalizări la
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
Park", 1993) sau tragedii sobre ("Schindler's List" din 1993 și "Munich" din 2005). Spielberg a spus " Este un privilegiu onorabil să-l numesc pe John Williams un prieten". În 1999, George Lucas a lansat o serie de "prequel" pentru trilogia originală "Star Wars". I-a cerut lui Williams să compună muzica pentru toate cele trei filme, începând cu "The Phantom Menace". Alături de temele din filmele precedente, Williams a creat noi teme care vor fi folosite ca laitmotive în "Attack of
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
dar se transformă într-o idee a sinistrei "Imperial March". Pentru "Attack of the Clones", Williams a compus "Across the Stars", o temă de dragoste pentru Padmé Amidala și Anakin Skywalker (oglindind tema de dragoste din al doilea film al trilogiei originale, "The Empire Strikes Back"). Ultimul film din trilogia nouă a combinat multe dintre temele celor cinci filme anterioare precum și noi teme pentru General Grievous și pentru punctul culminant al filmului, numit "Battle of the Heroes". Puțini compozitori au compus
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
March". Pentru "Attack of the Clones", Williams a compus "Across the Stars", o temă de dragoste pentru Padmé Amidala și Anakin Skywalker (oglindind tema de dragoste din al doilea film al trilogiei originale, "The Empire Strikes Back"). Ultimul film din trilogia nouă a combinat multe dintre temele celor cinci filme anterioare precum și noi teme pentru General Grievous și pentru punctul culminant al filmului, numit "Battle of the Heroes". Puțini compozitori au compus muzica pentru o serie de o asemenea mărime. Toate
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
pentru două documentare, "Warner at War" și "A Timeless Call", ultimul regizat de Steven Spielberg. Williams a compus muzica pentru "The Adventures of Tintin: Secret of the Unicorn", film ce a fost lansat pe 21 decembrie 2011, primul film din trilogia cinematografică bazată pe benzile desenate ale lui Hergé. Filmul continuă colaborarea sa cu regizorul Steven Spielberg și a lucrat cu producătorul Peter Jackson pentru prima dată. După "Tintin" a terminat muzica pentru filmul "War Horse", regizat de Steven Spielberg, pentru
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
asemenea peliculă a fost „La double vie de Véronique” („Viața dublă a Veronicăi”) (1990), cu Irène Jacob în rolul principal. Succesul comercial relativ al acesteia i-a oferit lui Kieślowski oportunitatea de a strânge fonduri pentru ambițioasele sale ultime filme, trilogia „Trei Culori” ( „”, „”, „”), care explorează virtuțile simbolizate de steagul francez. Trilogia este, alături de „Decalogul”, cea mai apreciată operă a lui Kieślowski și primul său succes comercial internațional. Cele trei filme au adunat o serie de premii internaționale prestigioase, printre Leul de
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
dublă a Veronicăi”) (1990), cu Irène Jacob în rolul principal. Succesul comercial relativ al acesteia i-a oferit lui Kieślowski oportunitatea de a strânge fonduri pentru ambițioasele sale ultime filme, trilogia „Trei Culori” ( „”, „”, „”), care explorează virtuțile simbolizate de steagul francez. Trilogia este, alături de „Decalogul”, cea mai apreciată operă a lui Kieślowski și primul său succes comercial internațional. Cele trei filme au adunat o serie de premii internaționale prestigioase, printre Leul de Aur pentru cel mai bun film și Leul de Argint
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
cel mai bun film și Leul de Argint pentru cel mai bun regizor al Festivalul de Film de la Veneția, Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Film de la Berlin și trei nominalizări la Premiile Oscar. Trilogia este privită în general ca o mare realizare a filmului modern. a murit la vârsta de 54 de ani, pe 13 martie 1996, în timpul unei operații pe cord deschis în urma unui infarct, și a fost îngropat la Cimitirul Powązki din
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
propriile cuvinte, fiind bazată pe interviuri luate de Danusia Stok. Kieślowski este subiectul unui film biografic, „: Sunt așa și-așa” (1995), regizat de Krzysztof Wierzbicki. Deși declarase că se retrage după „Trei Culori”, înainte de moarte Kieślowski lucra la o nouă trilogie împreună cu Piesiewicz, formată din „Raiul”, „Iadul” și „Purgatoriul” și inspirată de „Divina Comedie” a lui Dante. Asemenea „Decalogului”, scenariile erau destinate mai multor regizori, dar moartea prematură a lui Kieślowski ne împiedică să aflăm dacă ar fi avut de gând
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
Alb este titlul românesc al filmului francez și polonez din 1994, Trois couleurs: Blanc sau Trzy kolory: Biały. Scris, produs și regizat de Krzysztof Kieślowski, "Alb" este al doilea film al trilogiei 'Trei Culori', care are ca temă idealurile revoluționare franceze, fiind precedat de """" și urmat de """". Filmul ilustrează a doua temă a trilogiei, egalitatea, prin dorințele protagonistului Karol Karol: îmbunătățirea propriei vieții și răzbunarea. Contrastând cu poveștile introspective, melancolice și, în
Trei Culori: Alb () [Corola-website/Science/303788_a_305117]
-
Blanc sau Trzy kolory: Biały. Scris, produs și regizat de Krzysztof Kieślowski, "Alb" este al doilea film al trilogiei 'Trei Culori', care are ca temă idealurile revoluționare franceze, fiind precedat de """" și urmat de """". Filmul ilustrează a doua temă a trilogiei, egalitatea, prin dorințele protagonistului Karol Karol: îmbunătățirea propriei vieții și răzbunarea. Contrastând cu poveștile introspective, melancolice și, în cele din urmă, pline de speranță din "" și "", filmul este o comedie neagră. După ce începe cu scenă scurtă, aparent nesemnificativă, cu o
Trei Culori: Alb () [Corola-website/Science/303788_a_305117]
-
din țara sa, ulterior și-a declarat deopotrivă dezgustul față de schimbările care au urmat pentru trecerea la economia de piață, considerând că se pierduseră oportunități pentru o adevărată egalitate datorită goanei după bani și prestigiu european. Asemenea celorlalte filme din trilogie, "Alb" conține numeroase imagini care inițial nu par a avea relevanță dar care se dovedesc a fi amintiri, anticipări sau referințe la celelalte două filme. Ca și în "", filmul se folosește adesea de culoarea care îi dă titlul pentru a
Trei Culori: Alb () [Corola-website/Science/303788_a_305117]
-
aceste experiențe. El făcea referiri la "mintea rațională transcendentală" ca "Zebra", "Dumnezeu" și "VALIS". Dick a scris despre aceste experiențe, prima dată în romanul semi-autobiografic "Radio Free Albemuth", iar apoi în "VALIS", "Invazia divină" și "The Transmigration of Timothy Archer" (trilogia "VALIS"). La un moment dat, Dick a simțit că a fost posedat de spiritul profetului Ilie. El credea că un episod din romanul " Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul" era o repovestire detaliată a episodului biblic Faptele Apostolilor, pe care nu
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
cea mai studiată în mediile academice, fiind adaptată pentru operă de Tod Machover. "VALIS" a fost votat cel mai bun roman al lui Philip K. Dick pe site-ul philipkdickfans.com. Operele din perioada de sfârșit, cum ar fi și trilogia VALIS, sunt în mare parte autobiografice, făcând referire la influența "doi-trei-șaptezeci-și-patru" (2-3-74). Cuvântul VALIS este acronimul pentru "Vast Active Living Intelligence System". Ulterior, Dick a emis teoria că VALIS este atât un "generator al realității" cât și un mod de
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
și un mod de comunicare extraterestru. Un al patrulea manuscris VALIS, "Radio Free Albemuth", deși scris în 1976, a fost publicat postum în 1985. Această lucrare este descrisă de editor (Arbor House) ca "o introducere și o cheie a magnificei trilogii VALIS." Dincolo de sentimentul că experimentează un fel de comunicare divină, Dick nu a fost capabil să dea o explicație rațională evenimentelor. Întreaga sa viață a încercat să înțeleagă ce se întâmpla, punându-și întrebări legate de sănătatea sa mintală și
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
export de albume muzicale după trupa U2. Numărul de albume vândute se situează la 85 milioane de exemplare. Activitățile ei i-au dobândit, pe lângă alte lucruri, 4 premii Grammy și o nominalizare Oscar (pentru contribuția ei la primul film din trilogia Stăpânul Inelelor). Pănă acum se știe că a cântat în 10 limbi diferite, dintre care una inventată de Enya și textiera ei, Roma Ryan. Enya este a 9-a artistă ca număr cu cele mai mari vânzări de albume în
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
premiul "Echo" pentru cel mai bine vândut single (Only Time), în Germania (2001), și de asemenea, o nominalizare pentru cel mai bine vândut album. În 2001, la cererea personală a regizorului Peter Jackson, scrie două cântece pentru prima parte a trilogiei Stăpânul Inelelor. Enya, fiind un fan al lui Tolkien, a acceptat, și a contribuit la soundtrack cu "Aníron" și "May it be". "May it be" a fost nominalizat pentru un Oscar și Globul de aur și Enya l-a cântat
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
Alături de Victor Rebengiuc, Bălănuță a transformat această melodramă într-un zguduitor simbol al condiției tânărului de azi, al singurătății, al lipsei de comunicare, al nevoii de compasiune, dragoste, înțelegere. Această tragediană înnăscută, distribuită de Andrei Șerban, firesc, în Medeea, din "Trilogia antică" de la Teatrul Național din 1990. A fost și o excelentă interpretă de comedie. Printre creațiile comice trebuie menționate " Femeia cu coșul cu ouă" din muzicalul montat de Cătălina Buzoianu, la Teatrul Mic, după " Nu sunt Turnul Eiffel", de Ecaterina
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
Acesta apare în următoarele cărți scrise de Asimov: Seria Fundația, având o prezență importantă și în "Cavernele de oțel", "Soarele gol", "Roboții de pe Aurora", "Roboții și Imperiul", "Preludiul Fundației" și "Fundația și Pământul". Acesta apare de asemenea în toate cărțile trilogiei celei de-a a doua Fundație. Daneel este un robot construit de rasa celor din Spațiu de pe planeta Aurora. Spre deosebire de alți roboți din acea perioadă, Daneel a fost special construit pentru a semănă perfect cu oamenii (vezi și android). Acest
R. Daneel Olivaw () [Corola-website/Science/297978_a_299307]
-
acest timp ia naștere relația sa cu Giuseppina Strepponi. În 1848 se mută la Paris. Forța lui creativă este tot mai fecundă, în așa măsură că, din 1851 până în 1853, compune una după alta trei capodopere, cunoscute sub numele de "Trilogia populară", și anume: "Rigoletto", "Il Trovatore" și "La Traviata", la care se mai adaugă și "I vespri siciliani" ("Vecerniile siciliene"). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu faima dobândită, Verdi se stabilește împreună cu Giuseppina Strepponi la proprietatea ""Sant
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
rusă în 1968) care narează evenimentele petrecute în viața satului moldovenesc în primele luni de după cel de-al doilea război mondial. Acest roman este de un realism dens, pe alocuri aspru , formând împreună cu romanele "Cucoara" (1975) și "Podgorenii" (1982) o trilogie asupra vieții satului codrean pe parcursul ultimelor cinci decenii. Ion C. Ciobanu s-a remarcat și ca nuvelist, publicând schițe și nuvele în culegerea "Întâlnire cu eroul" (1962), în care și-a dovedit măiestria de a surprinde în câteva episoade concrete
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]
-
Stăpânul Inelelor este titlul unei trilogii cinematografice care ecranizează cartea lui J.R.R. Tolkien, "Stăpânul Inelelor". Opera a fost publicată în 1954 și cuprinde trei părți: "Frăția Inelului", "Cele două turnuri" și "Întoarcerea Regelui". Legenda scrisă de Tolkien, s-a transformat sub forma unui film de lung-metraj
Stăpânul Inelelor (serie de filme) () [Corola-website/Science/312666_a_313995]
-
Rohan se vor da în fața Cetății Cornului unde cu un ajutor nesperat din partea lui Gandalf cel Alb și ale lui Eomer, nepotul regelui, forțele lui Saruman sunt învinse și Isengard-ul cade sub puterea entilor conduși de Arborebarbos. Partea finală a trilogiei lui Tolkien, Întoarcerea Regelui este cea mai glorioasa punere în imagine și efecte speciale care s-a văzut vreodată în film. Pentru cei care nu stiu primele părți, regizorul le aduce aminte ce s-a întâmplat cu Frăția Inelului. Forțele
Stăpânul Inelelor (serie de filme) () [Corola-website/Science/312666_a_313995]
-
cu C. S. Lewis, cu care s-a și întâlnit o dată într-un bar din Oxford, „The Eastgate”, pentru a discuta despre science fiction și călătoriile spațiale. La moartea lui Lewis, Clarke i-a adus un omagiu deosebit, declarând că trilogia Ransom este una dintre puținele opere de science fiction care poate fi considerată literatură. În 1948 a scris "Sentinela" pentru un concurs lansat de BBC. Deși povestirea a fost respinsă, a schimbat cursul carierei lui Clarke. Nu numai că ea
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]