2,162 matches
-
ecou În sufletul și În viața lui. Sfinții Părinți conchid că nimeni nu‑i atât de bun prieten al lui Dumnezeu ca acela care trăiește spre folosul celor din jurul său. De aceea ne‑a dat Dumnezeu cuvânt, mâini, picioare, tărie trupească, minte și pricepere, ca toate acestea să fie nu doar spre trebuința și mântuirea noastră, ci și spre folosul aproapelui. Așa cum am precizat deja, pe patul de suferință, creștinul și orice ins, În general, are trebuință mai mult decât oricând
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cancer 127 Atitudinea dârză și neînfricată a martirilor În fața mor‑ ții și a durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați Într‑o stare terminală, În proximitatea morții trupești. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința În viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase În proximitatea morții, pe care o consi‑ derau ca pe un somn, ca pe o punte, o trecere Între două lumi, și nu ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice. Văzând‑o „atârnată pe un fel de cruce și auzind‑o rugându‑se Într‑una, luptătorii creștini Își sporeau curajul căci În lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să convingă pe toți cei ce cred În El că tot cel ce pătimește pentru slava lui Hristos are parte de Dumnezeul cel viu”167. Și alte minunate femei au Înfruntat cu bărbăție
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
4, 18)”180. Eusebiu de Cezareea În Istoria bisericească, ne amintește și de fericitul Potin, căruia Îi fusese Încredin‑ țată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci În vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, Încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla ; Întărindu‑se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. „Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală, În schimb sufletul Îi era Încă atât de vioi, Încât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Bisericii tocmai sporirea virtuților. O sumedenie de sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de starea lor de decrepitudine fizică și de dureri continui, ci Își exprimau următoarea con‑ vingere : de am ști cât de folositoare sunt suferințele trupești pentru suflet, le‑am primi ca pe cele mai mari daruri. 154 Suferința și creșterea spirituală Bolnavul credincios, ce suferă Îndelung și nu‑și găsește vindecarea, capătă certitudinea că Îi este de ajuns harul lui Dumnezeu, căci puterea Lui se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai elementare dorințe. Este posibil ca, atunci când sunt Împovărați de o boală cronică, ce‑i face incapabili de astfel de acte voluntare de eroism, să Își ofere, ca sacrificiu ori ca jertfă, credința statornică și mulțumirea. Măsura În care suferințele trupești Își pot exercita efectul restaurator al naturii primordiale chiar acolo unde lipsește un astfel de sacrificiu voluntar devine evidentă din pilda evanghelică despre săracul Lazăr (Luca 16, 20 sq)194. Dacă aceste Încercări ale vieții erau atât de necesare pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întâmplat Într‑un an să nu se Îmbolnăvească și s‑a Întristat cumplit și plângea, zicând : «M‑a părăsit Dumnezeu și nu m‑a cercetat !ă”215. Însă nu doar călugării Îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au Înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, Încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți 176 Suferința și creșterea spirituală povestea următoarele : Odată pe când mă aflam În Alexandria, am intrat În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de comen‑ tarii și interpretări nuanțate. „A‑ți lua crucea” Înseamnă a duce lupta duhovnicească, perpetuă și nevăzută pe care trebuie să și‑o asume fiecare În mod corespunzător, liber și voluntar. Crucea reprezintă atât asaltul asiduu dat numeroaselor patimi trupești și sufle‑ tești, cu precădere patimii care ne bântuie sau ne stăpânește, 186 Suferința și creșterea spirituală apoi purificarea de pornirile egoiste și Înjositoare, precum și mijloacele de care ne folosim pentru curățirea de patimi, ca postul, rugăciunea și privegherea, feluritele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru toate (I Tesaloniceni 5, 18) ca să nu se Întâmple și cu noi ceea ce s‑a spus : «Mărturisi‑se‑va Ție, când Îi vei face lui bineă (Psalmul 48, 19). Și dacă ai avut 194 Suferința și creșterea spirituală sănătate trupească, dar spre Încercare ți‑a venit și o mică suferință, pentru ce nu‑ți aduci aminte de Iov, care zice : Dacă am primit din mâna lui Dumnezeu cele bune, nu vom răbda și cele rele ?ă (Iov 2, 10). Gândește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
boală, și orice de acest fel, căci adevăratele noastre interese numai El le știe”236, În sensul că numai Dumnezeu știe cel mai bine ceea ce ne este de folos. „Zis‑a un bătrân : «Dacă te vei Îmbolnăvi de vreo boală trupească nu‑ți pierde curajul. Într‑adevăr, dacă Stăpânul voiește să suferi tru‑ pește, cine ești tu ca să te superi ? Nu veghează El oare asupra ta În orice Împrejurare ? Nu trăiești tu oare aproape de El ? Fii răbdător și roagă‑L fierbinte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
către Dumnezeu, pe care nu numai că Îl numea Domn, ci Îi și invoca ajutorul”. Pantoleon și‑a exprimat mulțumirile pentru sfatul oferit de Ermolae. S‑a dus apoi În drumul lui. Era fericit să Își ridice sufletul și ochii trupești către Rai, În timp ce șoptea cuvinte de slavă și de laudă Domnului. Era recunoscător pentru că fusese mântuit de eroarea și Întunecimea idolilor. După moartea părinților, a slobozit pe toți sclavii, iar averea familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ghidează acele intervenții. Chiar și teama naturală a oamenilor de moarte, a cărei amintire se acutizează prin experiența bolii, este absorbită de spe‑ ranțele ridicate de progresul medicinii. Există riscul ca omul să nu aibă nici un folos sufletesc din vindecarea trupească, socotind că aceasta nu s‑a făcut prin Dumnezeu, ci Încre‑ zându‑se numai În medicină și În legile naturii și lăsându‑se cu totul numai În seama lor. Această stare de lucruri, susține Larchet, prezintă și dificultăți pentru pacienți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În această muce‑ nicie și În iadul durerilor În care se afla, singurele cuvinte pe care le rostea sfințita sa gură erau : «Dulcea mea Măicuță ! Dulcea mea Măicuță !ă. Și Maica Domnului Îl auzea și‑l Întărea Întotdeauna În durerile trupești, astfel Încât să poată urca cu răbdare și fără să murmure muceniceasca Golgotă. Dar Într‑o bună zi a lăsat cele pământești pentru cele cerești, cele trecătoare pentru cele veșnice și a mers să se odihnească În locașurile Maicii Domnului, având
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru cele cerești, cele trecătoare pentru cele veșnice și a mers să se odihnească În locașurile Maicii Domnului, având pe buze cuvintele : «Dulcea mea Măicuță !ă”279. Redăm În cele ce urmează și pilduitoarea atitudine În fața bolii și a morții trupești a unui alt părinte athonit, și anume părintele Ilarion († 1864). Astfel, ni se istorisește că din vârsta copilăriei avea mare evlavie și dragoste către Sfântul Gheorghe care l‑a ocrotit În toată viața sa. A fost botezat Într‑o biserică
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ar fi de mare folos duhov‑ nicesc să Înceapă și să stăruie În practicarea acestei rugăciuni. 274 Suferința și creșterea spirituală Roadele ei sunt nespus de multe. Dulceața rugăciunii fier‑ binți a bolnavului Îi poate chiar copleși simțirea durerii sale trupești. În general, când rugăciunea este obișnuită și frecventă, influența ei În viața noastră duhovnicească devine foarte clară, omul Începând să se vadă așa cum este, să Își desco‑ pere egoismul, lăcomia, greșelile de judecată și orgoliul. Treptat, dobândește o pace interioară
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe acela și dăruiește‑mi mie boala !ă. Și Bunul Dumnezeu, văzând neputința noastră de a purta boala, Îl face bine și pe acela și nici nouă nu ne‑o dă”303. X.6. Sfântul Maslu - Taina vindecării sufletești și trupești Sfinții Apostoli, după Înălțarea Domnului Hristos la cer și după Pogorârea Sfântului Duh, trimiși și Împuterniciți de Bunul Mântuitor, au continuat lucrarea tămăduitoare Învățând și săvârșind minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
altfel, când partenerii de dialog i-au adus bătrânului gânditor argumente creștine din Sfântul Dionisie Smeritul și Areopagitul, el descoperea cu surprindere și entuziasm că nu altele îi sunt părerile. De asemenea, recunoaște în simbolismul crucii triada propriei ontologii: viața trupească și moartea (ca semn al materiei macrofizice și biologice dominate de entropie) și învierea, la nivel psiho-noologic, ca dat afectiv, divin. Afectivitatea este depășirea contrariilor în contradicție, e armonie a contrariilor, a durerii și fericirii, ca în dorul eminescian, care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Grăitor că postmoderniștii români nu se recunosc în romanele lui Rebreanu, autorul lui Ion intrând pe lista cărtăresciană a scriitorilor clasici "depășiți", care ar trebui eliminați din programa școlară din liceu. Dragostea este pentru Tereza transcenderea opacității trupului în atingerea trupească. Intrând în apartamentul lui Tomas, tocmai atunci mațele Terezei au început să chiorăie, ca și când mama ar fi răscolit-o cu râsetele ei, stându-i stavilă în calea iubirii. Dar Tomas a ignorat chiorăitul și a făcut dragoste cu ea. Ba
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri spirituale la pl]ceri trupești (vin, femei și cântec), de la acumularea de bog]ții și învestirea în proiecte de construcții pan] la nebunie și pierderea rațiunii. Toate acestea erau lipsite de semnificație. Într-adev]r, soarta oamenilor, fie ei înțelepți sau lipsiți de judecat], fie buni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trecutul s]u colorat, Sfanțul Augustin, în ale sale Despre sfântă virginitate și Despre c]s]torie și concupiscent] a devenit cel mai mare sistematizator și cizelator al unei tradiții care îi îndemna pe oameni s] renunțe la pl]cerile trupești în favoarea idealului mai înalt al contemplației. Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea arz]toare, fiind controlat și ținut în frâu de c]tre minte. Odat] cu p]catul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cump]tare și bune moravuri. Secole mai tarziu, Sfanțul Toma din Aquino, f]cea s] r]zbat] ecouri ale concepției sale despre sex în Summa Theologiae, ameliorând ins] într-o anumit] m]sur] neîncrederea lui Augustin fâț] de pl]cerile trupești și de bucuria în interiorul c]s]toriei. În timp ce era de acord cu majoritatea pozițiilor augustiniano-tomiste cu privire la sex, Luther a respins celibatul că ideal. În a sa Scrisoare c]tre cavalerii Ordinului Teuton, Luther a f]cut observația c] puțini sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru satisfaceea poftelor. Trebuie să facem tot posibilul pentru a ne controla dorința sexuală astfel Încât să ne Întărim esența vitală. Nu trebuie să dăm frâu liber pasiunii și să ne abandonăm exceselor sexuale doar pentru a ne bucura de plăcerile trupești. Dimpotrivă, trebuie să ne gândim la beneficiile pe care le poate aduce sănătății actul sexual. Acesta este secretul cel prețios al artei patului. Dr. Sun și-a urmat propriul sfat și se spune că la 95 de ani avea auzul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
este forța motorie primară a existenței noastre. El are pentru omenire o valoare fundamentală, la fel ca hrana și somnul. Alimentația și somnul ne fac să trăim, dar sexul este cel care asigură perpetuarea speciei. Sexul este o dorință și trupească, și psihică. Prin urmare, este ușor de Înțeles efectul uriaș pe care Îl are asupra sănătății noastre fizice și mentale. Chinezii nu au studiat actul sexual doar din instinct sau pentru plăcerea trecătoare. Ei l-au privit ca pe o
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
contactul sexual dintre bărbat și femeie Înseamnă unirea directă și armonia dintre yin și yang, imaginea cerului și pământului. Așa a hotărât natura. Dacă vreți, o puteți considera o capcană a naturii. Scopul principal al relațiilor sexuale nu este plăcerea trupească, ci perpetuarea speciei și prelungirea vieții. Mai mult, cu cât este mai plăcută trăirea sexuală, cu atât sunt mai intense echilibrul și armonia și cu atât mai sănătoși vor fi ambii parteneri. Această teorie este ușor de verificat din experiența
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
relație strânsă Între esență și starea generală a sănătății. În primul rând, imunitatea noastră la boli depinde, În principal, de esență. Aceasta explică faptul că suntem mai predispuți la răceală sau la gripă după un contact sexual și că plăcerile trupești excesive au aproape Întodeauna ca urmare diferite boli. Cheltuirea esenței Înseamnă scăderea imunității; cheltuirea excesivă a esenței Înseamnă boală și moarte. De aceea, chinezii din vechime povățuiau oamenii să-și păstreze cât mai bine esența dacă vor să fie sănătoși
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]