1,869 matches
-
în 1979). Nefiind un carierist, nu încercă niciodată să-și promoveze opera executând comenzi pentru Partid, ceea ce explică faptul că fu ținut deoparte, el însuși, de altfel, preocupându-se puțin de reușita socială. Desenator remarcabil, tablourile sale se recunosc prin tușa lor precisă și virilă. Subiecte adeseori simple, și totdeauna extrase din realitate, ilustrează o înțelegere în profunzime a naturii umane, a peisajelor românești și a oamenilor umili, de care era apropiat (Moș Androne, 1972). Picta repede și avea darul de
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
27 septembrie 1341, domeniul cetății Valcău este delimitat cu claritate. Se pomenește de un fost castelan al cetății, care îi scria regelui următoarele: "„... ține de moșia Valcău, moșia numită Nușfalău, Boghiș, Monorod (dispărut), Hușeni, Ban, Peceiu, Fizeș, Sâg, Aleuș, Halmășd, Tușa, Mykahaza și Thyreteluke (dispărute), Cizer, Stârciu, Meseșenii de Sus, Crasna, Recea, Drighiu, Zăuan, Oaia (cătun al satului Crișeni, astăzi dispărut) pe care Chemburg, fostul castelan de Valcău,...”" Un document adresat în anul 1342 Capitulului din Oradea ilustrează organizarea satelor românești
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
folosită în cadrul competițiilor internaționale este franceza. O mare parte din vocabularul vine din franceză sau italiană, și cel mai recent din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și "trăgători" (în ). Ei nu joacă, ci "trag". Nu sunt puncte, ci "tușe" (în ) sau "lovituri". Lama armei se numește și "fierul". Un scrimer specializat pe floretă este un "floretist"; cel specializat pe spadă este un "spadasin" și cel specializat pe sabie este un "sabrer". Lupta între doi trăgători este un "asalt". Când
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
protejat cu o bucată de pânză („butonul”): fiindcă masca de scrimă nu exista încă, contraatacurile și loviturile spre față erau interzise pentru a evita accidentările. Numele armei vine din , care vine însuși probabil din , „floare mică”, din similaritatea cu butonului. Tușa este atribuită când unul dintre cele doi trăgători a lovit pe suprafața valabilă. În schimb, lovitura care ajunge pe suprafață nevalabilă nu aduce nicio tușă. În prezent, în competiție, materialitatea tușei este determinată de un aparat electric: se aprinde o
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
Numele armei vine din , care vine însuși probabil din , „floare mică”, din similaritatea cu butonului. Tușa este atribuită când unul dintre cele doi trăgători a lovit pe suprafața valabilă. În schimb, lovitura care ajunge pe suprafață nevalabilă nu aduce nicio tușă. În prezent, în competiție, materialitatea tușei este determinată de un aparat electric: se aprinde o lampă colorată (verde sau roșie) când tușa este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
însuși probabil din , „floare mică”, din similaritatea cu butonului. Tușa este atribuită când unul dintre cele doi trăgători a lovit pe suprafața valabilă. În schimb, lovitura care ajunge pe suprafață nevalabilă nu aduce nicio tușă. În prezent, în competiție, materialitatea tușei este determinată de un aparat electric: se aprinde o lampă colorată (verde sau roșie) când tușa este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
schimb, lovitura care ajunge pe suprafață nevalabilă nu aduce nicio tușă. În prezent, în competiție, materialitatea tușei este determinată de un aparat electric: se aprinde o lampă colorată (verde sau roșie) când tușa este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 500 g (adică, greutatea unei floretă) pentru o perioadă mai mare decât 14 ms. Atât floreta cât și sabia sunt arme convenționale: orice
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sunt arme convenționale: orice atac trebuie să fie parat sau eschivat complet; când cei doi trăgători sunt loviți în același timp, cel ce a executat atacul are prioritatea. Dacă niciun trăgător are prioritatea, ambii atacuri fiind simultani, nu este nicio tușă. La ambele arme, se interzice protejarea și substituirea suprafeței valabile cu o altă parte a corpului prin acoperire. În opinia campionului olimpic Brice Guyart, floreta este mai ales o armă de preciziune: pentru a avea succes, trebuie să impună un
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial pentru dueluri. Suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mănușa și pantofii. Pentru spectatorii, este cea mai simplă armă de înțeles. La spadă nu există prioritate: primul care lovește a marcat tușa. Pentru a aprinde lampa, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 750 g pentru o perioadă mai mare decât 2 ms. Când cei doi trăgători sunt loviți în același timp (în mai puțin de 40 ms, adică
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
unui meci la spadă poate să fie foarte lent: ambii scrimeri se observa reciproc, pe o perioadă îndelungată de pregătire, pentru a găsi o cheiță sau o breșă în jocul adversarului. Trăgătorul care conduce scorul poate să „gestioneze” meci prin tușe duble. Pentru a evita pasivitatea excesivă, a fost introdusă regula de „lipsă de combativitate evidentă” sau „non-combat”: dacă un minut se scurge fără lovitură sau dacă o distanță excesivă (mai mare decât un pas-fandare) este menținută pentru mai mult de
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
franțuzoaica Brigitte Benon cucerind medalia de aur. Probele au apărut la Jocurile Olimpice chiar la Atlanta 1996, Laura Flessel fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Ca și la floretă, sabrerul poartă un "lamé" (vestă electrică). Acestă armă este derivată din sabia ușoară (în ), creată în Italia la mijlocul secolului al XIX-lea pentru dueluri Suprafața
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
la Atena 2004, americanca Mariel Zagunis fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Ținuta regulamentară este alcătuită din: Echipamentul este completat de armele, de o mască cu plasă metalică și, în competiție, de fire pentru aparatul electric de control al tușelor. Ținuta de scrimă a fost dintotdeauna realizată dintr-un țesut flexibil, dar rezistent, de pildă pânză de velă. Din motive de siguranță, caracteristicile ținutei sunt în prezent strict reglementate. La competițiile internaționale, ținuta trebuie să fie rezistentă la 800 Newton
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sau în același timp ca piciorul nedominant să revină pe plansă. Succesul atacului se bazează pe surpriză și viteză: scrimerul pornește „ca o săgeată”. La spadă, o fleșă insuficient de rapidă declanșează adeseori o oprire din partea adversarului, rezultând intr-o tușă dublă. Ca și pașul încrucișat înainte, flesă este interzisă la sabie. Fleșa care se termină cu corp la corp nu este interzisă la floretă sau la spadă, dar nu poate fi terminată printr-un șoc sau o busculadă. "Atacul" este
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
trăgătorul revine pe planșă. Când depășește o limită laterală cu ambele picioare, meciul trebuie să se oprească și adversarul avansează cu un metru la repunerea în gardă. Când depășește o linie de fund cu ambele picioare, este penalizat cu o tușă. Sistemul de desfășurare competițiilor la cel mai înalt nivel a variat considerabil de-a lungul timpului cu privire la tipul probei (grupe sau tablou de eliminare directă) sau numărul tușei necesar pentru a câștiga. La Jocurile Olimpice de vară din 1896, meciurile s-
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
depășește o linie de fund cu ambele picioare, este penalizat cu o tușă. Sistemul de desfășurare competițiilor la cel mai înalt nivel a variat considerabil de-a lungul timpului cu privire la tipul probei (grupe sau tablou de eliminare directă) sau numărul tușei necesar pentru a câștiga. La Jocurile Olimpice de vară din 1896, meciurile s-au disputat în trei tușe la floretă și la sabie în cadrul unui singur tur de grup. Începând cu Jocurile din 1900 s-au organizat mai multe grupe și
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
la cel mai înalt nivel a variat considerabil de-a lungul timpului cu privire la tipul probei (grupe sau tablou de eliminare directă) sau numărul tușei necesar pentru a câștiga. La Jocurile Olimpice de vară din 1896, meciurile s-au disputat în trei tușe la floretă și la sabie în cadrul unui singur tur de grup. Începând cu Jocurile din 1900 s-au organizat mai multe grupe și un juriu a fost însărcinat cu atribuirea victoriei. Meciurile de spadă s-au decis la o singura
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
la floretă și la sabie în cadrul unui singur tur de grup. Începând cu Jocurile din 1900 s-au organizat mai multe grupe și un juriu a fost însărcinat cu atribuirea victoriei. Meciurile de spadă s-au decis la o singura tușă. În prezent, meciurile la seniori se decid în 15 tușe la individual și în 45 tușe pe echipe. În competiții de tip Cupa Mondială se folosește un sistem mixt cu un tur de grupe și un tablou de eliminare directă
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
grup. Începând cu Jocurile din 1900 s-au organizat mai multe grupe și un juriu a fost însărcinat cu atribuirea victoriei. Meciurile de spadă s-au decis la o singura tușă. În prezent, meciurile la seniori se decid în 15 tușe la individual și în 45 tușe pe echipe. În competiții de tip Cupa Mondială se folosește un sistem mixt cu un tur de grupe și un tablou de eliminare directă. În faza grupelor, asalturile individuale durează 3 minute maximum sau
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
s-au organizat mai multe grupe și un juriu a fost însărcinat cu atribuirea victoriei. Meciurile de spadă s-au decis la o singura tușă. În prezent, meciurile la seniori se decid în 15 tușe la individual și în 45 tușe pe echipe. În competiții de tip Cupa Mondială se folosește un sistem mixt cu un tur de grupe și un tablou de eliminare directă. În faza grupelor, asalturile individuale durează 3 minute maximum sau până când un scrimer a obținut cinci
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
pe echipe. În competiții de tip Cupa Mondială se folosește un sistem mixt cu un tur de grupe și un tablou de eliminare directă. În faza grupelor, asalturile individuale durează 3 minute maximum sau până când un scrimer a obținut cinci tușe. Fiecare grupă include de la patru până la șapte trăgători. Fiecare scrimer îi întâlnește pe toți ceilalți din aceeași grupă. Clasamentul este determinat de următoarele criterii: Foaia de rezultate are forma următoare: Tabloul înseamnă ca Maria a pierdut cu Ana (scor 1-5
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
îi întâlnește pe toți ceilalți din aceeași grupă. Clasamentul este determinat de următoarele criterii: Foaia de rezultate are forma următoare: Tabloul înseamnă ca Maria a pierdut cu Ana (scor 1-5) și cu Laura (scor 3-5), dar a câștigat la cinci tușe (V5) cu Roxana, Ecaterina și Olga. Maria are patru victorii (V), adică un ratio de victorie pe înfrângere 0,80. În meciurile de eliminare directă, se trag trei reprize a câte trei minute, cu o pauză de un minut între
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
și Olga. Maria are patru victorii (V), adică un ratio de victorie pe înfrângere 0,80. În meciurile de eliminare directă, se trag trei reprize a câte trei minute, cu o pauză de un minut între două reprize, sau 15 tușe. În caz de egalitate se trage un minut de timp. Ținta finală este obținerea a 45 de puncte sau a celui mai bun scor în limita timpului alocat. Fiecare echipă include trei trăgători, și eventual o rezervă. În formula „releul
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
până scorul ajunge la un multiplu de 5. Astfel: În fața arbitrului se află aparatul de semnalizare, care este prevăzut cu patru lămpi: o lampă albă și o lampă de de culoare roșie sau verde pentru fiecare trăgător. În cazul unei tușe valabile, lampa colorată se aprinde din partea trăgătorului care a lovit. Lampa albă se aprinde în cazul unei tușe nevalabile (care ajunge pe suprafața nevalabilă). În acest scop, fiecare trăgător este legat de aparatul de semnalizare printr-un sistem complex. Arma
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
prevăzut cu patru lămpi: o lampă albă și o lampă de de culoare roșie sau verde pentru fiecare trăgător. În cazul unei tușe valabile, lampa colorată se aprinde din partea trăgătorului care a lovit. Lampa albă se aprinde în cazul unei tușe nevalabile (care ajunge pe suprafața nevalabilă). În acest scop, fiecare trăgător este legat de aparatul de semnalizare printr-un sistem complex. Arma este prevăzută în interiorul cochiliei cu o priză la care este conectat "firul de corp". Acest fir trece sub
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sezon a început prost pentru Eto'o, el suferind o ruptură a meniscusului de la genunchiul drept în timpul unui meci din Liga Campionilor contra celor de Werder Bremer pe 27 septembrie 2006. Medicii Barcelonei au estimat că el va sta pe tușă o perioadă de 2 sau 3 luni. După operație, timpul de refacere al lui Eto'o a fost extins la 5 luni, dar a reînceput antrenamentele din ianuarie 2007. Eto'o a refuzat să intre pe teren din postura de
Samuel Eto'o () [Corola-website/Science/316065_a_317394]