2,079 matches
-
sunt anteice, căci gigantul, în momentele de cumpănă, răcnește: Dar tu, pământ, m-ajută și te crapă / Și dă-mi din seva ta să beau o gură - / Să dau de-a rostogolul cerul greu, / Și-un munte înșfăcând - cât nouă turle - / În frunte să-l țintesc pe Dumnezeu, / Să tune patru zări, când o să urle ! "(„Geamăt de uriaș“)". Poetul trăiește existențele înaintașilor, comunicând cu ei în același duh al solului natal. Copil, a smălțuit cândva oale de lut, punându-și în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
sacre, obiect de artă, care înfrumusețează și domină peisajul orașului Drochia. Amploarea construcției de la Drochia este impresionantă. În aprilie 1988 a avut loc sfințirea locului și, în mai puțin de patru ani, au fost înălțați pereții catedralei. Forma și amplasarea turlelor a gândit-o și elaborat-o însuși preotul Pavel Vuluță, iar ideile sale au fost materializate de meșterii din Tighina. Cele cinci cupole simbolizează pe Iisus Hristos și pe cei patru evangheliști. În octombrie 1995, primarul orașului, Anatol Plesca, a
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă. Biserica “Buna Vestire” este construită între anii 1779-1780
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de brad masiv. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de vest. Biserica are o turlă deasupra pronaosului.
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
Sinagoga Mare din Târgu Mureș era în funcțiune. Sinagoga are 552 de locuri, dintre care 314 la parter (pentru bărbați) și 238 la etaj (pentru femei). Sinagoga Mare din Târgu Mureș a fost construită în stil eclectic. Ea are o turlă centrală mare (cu rozete pe toate laturile sale) și turle octogonale laterale având în vârf Steaua lui David. Intrarea în sinagogă are loc printr-un portic romanic cu trei arcuri separate prin coloane. Deasupra intrării se află o rozetă centrală
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
552 de locuri, dintre care 314 la parter (pentru bărbați) și 238 la etaj (pentru femei). Sinagoga Mare din Târgu Mureș a fost construită în stil eclectic. Ea are o turlă centrală mare (cu rozete pe toate laturile sale) și turle octogonale laterale având în vârf Steaua lui David. Intrarea în sinagogă are loc printr-un portic romanic cu trei arcuri separate prin coloane. Deasupra intrării se află o rozetă centrală de inspirație gotică, având la partea sa superioară un text
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
nordic se crăpase din cauza greutății naosului, ceea ce a necesitat în 1873 înlocuirea boltii vechi și a acoperișului. Reparațiile din 1890 au dus la înlocuirea acoperișului de șindrila cu unul din olane, fațadele au fost tencuite și s-a adăugat o turla falsă deasupra naosului. Ulterior pereților li s-au alipit tălpi de piatră pentru creșterea rezistenței monumentului. O restaurare parțială a avut loc în anul 1922. Clopotnița de tip zvonita de pe latura de nord vest a bisericii datează din secolul al
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
efectuată între anii 1937-1940 sub coordonarea arhitectului Horia Teodoru a urmărit să redea Bisericii „Sfântă Treime” un aspect cât mai apropiat de forma sa inițială , cu excepția acoperișului din țigla care a rămas cel din 1890. Au fost înlăturate intervențiile improprii (turla, tencuielile de pe fațada care acopereau bogată decorație ceramică), au fost înlocuite discurile de ceramică lipsa sau deteriorate cu ornamente de teracota noi, iar temelia a fost subzidita în scopul consolidării pereților. Neexistând, în afară de tradiție, mărturii care să ateste data exactă
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
biserica Mănăstirii Neamț, precum și pe platoul Cetății de Scaun (sub formă de material arheologic). Deocamdată la acest monument discurile nu sunt figurative, ci au o formă geometrica simplă. În formă generală a edificiului se regăsesc caracteristici specifice bisericilor moldovenești: lipsa turlei, calota naosului, ocnițele oarbe și decorul ceramic sus-amintit. Pe fațada, la circa două treimi din înălțimea zidurilor, se află pe abside și pe fațada sudică până în dreptul ferestrei pronaosului, o friza formată din două rânduri de discuri ceramice, alternând cu
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
de cărămidă susține acoperișul care, pe o șarpantă din lemn, suportă o învelitoare din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în naos, iar absidele cu vitralii și turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul absidelor ajunge la 9,43 m, iar înălțimea interioară a turlei
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în naos, iar absidele cu vitralii și turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul absidelor ajunge la 9,43 m, iar înălțimea interioară a turlei este de 12,60 m. Deși nu are dimensiuni mari, clădirea bisericii emană
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul absidelor ajunge la 9,43 m, iar înălțimea interioară a turlei este de 12,60 m. Deși nu are dimensiuni mari, clădirea bisericii emană o impresie de monumentalitate, atât la interior, cât și la exterior. Pictura murală, care îi aparține unuia dintre cei mai importanți artiști plastici români, Gheorghe Tattarescu, transformă
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce a folosit drept clopotniță). La conturul poligonal, cosoroaba este susținută de console dublu articulate. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat pe partea
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
abside laterale mici de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 metri, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul Victor Fădur. este construită din bârne de stejar, cioplite cu barda și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției, cu pronaosul de asemenea decroșat și cu un pridvor pe latura de sud. Lăcașul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
1894 s-au efectuat noi reparații. După construirea unei biserici de lemn în satul Măriței (1897-1900), numărul enoriașilor s-a redus. În 1928 s-a înlocuit învelitoarea de șindrilă a edificiului cu una din tablă și s-au construit două turle false de mici dimensiuni (una deasupra altarului și alta deasupra pronaosului). În anul 1950, fațada exterioară a fost tencuită și văruită pentru a fi protejată de intemperii, în timp ce pereții interiori din bârne au fost acoperiți cu un strat de vopsea
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și fără pridvor. Lăcașul
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
construită în plan triconc, având abside poligonale și pridvor pe latura de sud. Pereții exteriori ai bisericii au fost placați cu scânduri. Biserica are un acoperiș înalt, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Ulterior au fost adăugate trei turle care nu se încadrează în repertoriul arhitecturii tradiționale: una deasupra naosului, una deasupra pronaosului și o alta deasupra pridvorului (cu rol și de clopotniță). În interior, biserica are patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea se face printr-o
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
plafonul din scânduri și este luminat printr-o fereastră dreptunghiulară simplă, cu gratii de fier. Din pridvor, se urcă printr-o scară în cafas, printr-o ușă. Din cafas se urcă în clopotnița octogonală aflată în una dintre cele trei turle ale bisericii. În clopotniță se află patru clopote, unul dintre ele având inscripționat pe el anul 1806. În pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad. Pronaosul are partea vestică de formă poligonală, fiind luminat printr-o fereastră
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
se lucra mai greu, însă constructorii de biserici, temple și palate sperau că vor lăsa posterității un reper durabil. Pe măsură ce tehnicile de construcție au progresat, stilurile arhitectonice au devenit mai complexe, incluzând arcade, acoperișuri maiestuoase și cupole. Minaretele, pagodele și turlele bisericilor au devenit mai înalte și cu forme mai grațioase. Fortificațiile erau mai înalte și masive. Zidurile exterioare ale castelelor erau construite în așa fel încât să închidă o așezare, uneori un oraș întreg. Normanzii erau maeștrii în construirea castelelor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
de rândunică”, fără cuie sau scoabe. Streașina largă este sprijinită pe console și căpriori. Acoperișul a fost realizat din șindrilă, dar în 1911 a fost înlocuit cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica are formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele vestic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una în axa altarului, una în proscomidiar, una în diaconicon și câte una
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]