3,448 matches
-
legionarului Budei care a adus țărâna cu propria mână. ȚĂRÂNA de pe locul unde Horia a fost tras pe roată. S-a desfăcut apoi pachetul cu țărână de la Alba Iulia de către domnul învățător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: „Acest pământ este udat cu sângele eroului Horia. Luat de pe locul așa zis „Cruci”, unde se desparte drumul Alba Iulia Paclișa, de pe șoseaua Cetate Gară. Aici a fost tras pe roată, de către unguri, Horia.” Alba Iulia, 28 octombrie 1927 Iordache Popa, învățător, com. Drâmbar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
care a trecut de zeci de ori din mână în mână. Această redută este astăzi pustie și pământul este luat chiar dintr-un mormânt de unde s-au dzgropat rămășițele mai multor soldați și unde și azi sunt oase. Primiți pământul udat cu mult sânge de neamul nostru.” Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman S-a mai adăugat și țărâna trimisă de părintele paroh din Turtucaia. Inimile noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fața țărânii strămoșilor și părinților noștri adormiți pe câmpul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
din încheieturi și să se încline milimetru cu milimetru, dacă pot spune așa. Mă aflam în partea din aval a pârâului, care se arăta - după zgomot - destul de vijelios. Odată cu înclinarea podețului, tunul a prins să lunece pe bârnele de lemn udate de ploaie. La un moment dat, am simțit că mă apropii de marginea podului. „Dacă tunul continuă să lunece, ajung cu tot cu el în valurile pârâului” - mi-a trecut prin cap ca o săgetare... ― De ce n-ați oprit înaintarea, ca să căutați
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a îmbiat povestitorul. Biata de ea, văzând că nu primește nici un răspuns, și-a scos șorțul și împăturindu-l i l-a așezat lotrului sub cap. A alergat la bucătărie după o cană cu apă. S-a întors repede. A udat prosopul adus cu ea și i-a șters fața, lăsându-i-l pe frunte. S-a dus ca vântul până la grajd. Băiatul tocmai așeza o pătură pe spatele iepei. Era mai gingașă la frig... „Petruță. Hai fuga. A leșinat!”... Flăcăul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
înjurături și zile bune de arest. ― Și? ― Din cauza fricii, rămăsesem cu biciușca „la picior”, ca și cum aș fi ținut pușca. Norocul meu că n-a durat prea multă vreme până a apărut ofițerul de serviciu... Că altfel cădeam din picioare de ud ce eram, flămând și vlăguit peste poate. ― Ei? Cine era ofițer de serviciu și cum ai fost primit? ― Când l-am văzut în fața mea, era cât pe ce să leșin... ― De ce? ― Fiindcă era tocmai comandantul nostru de acum. Domnul locotenent
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
lor se împletea cu tristețea despărțirii, bine mascată... Mergeau tăcuți. Parcă nu mai aveau nici un gând. Undeva, în creier, se făcuse un gol care să lase loc gândurilor către cei de acasă... Și acestea, picătură cu picătură, au început să ude câmpul uscat lăsat de „seceta” concentrării... În tot timpul scurs de la intrarea pe poarta cazărmii și până în momentul acesta, nu au trăit pentru ei aproape nici o clipă. Mereu se auzea un ordin sau era nevoie să facă ceva cu mare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Au ieșit pe peron și au pornit în căutarea unei crâșme. Au găsit una așa... mai ponosită. ― Hai să intrăm, măi Dumitre, că alta mai bună nu avem vreme să căutăm. Dacă spui tu... Poate om avea cu ce ne uda măcar cerul gurii... Crâșmarul i-a întâmpinat cu bucurie, semn că nu-l dădeau clienții afară din crâșmă. ― Cu ce vă pot servi? Da’ mai întâi, bine ați venit și luați loc. ― Cu o cinzeacă de rachiu. Da’ poate ai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Nest pe la 1 noaptea și s-a îndreptat spre locul în care credea că își lăsase Buickul. Nu era acolo, așa că a luat-o înapoi, beat turtă, gândindu-se că abandonase mașina pe vreuna din străzile laterale. Ploaia l-a udat până la piele. Era îmbibat cu tărie și șampanie, așa că a luat un taxi și s-a dus acasă, apoi s-a trezit - încă afumat - la 8.30. A luat un alt taxi, s-a întors pe South Central, a căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
când e vorba de un pitbull e să nu vorbești cu el cum vorbești cu un copil, că nu te mai respectă. Lu’ Violu’ ăsta îi place să și-o frece de picioarele oamenilor și nu vrea decât să-ți ude pantalonii. Văru-meu, Wallace, i-a zis Violu’, pentru că se suie pe orice cu gânduri rele. Jos, Violu’, jos! Câinele continua să-i lingă degetele lui Danny. Booth Conklin îi arse una peste fund cu lemnul. Violu’ scheună, se dădu înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu resturi de pe platourile de filmare ale RKO. Buzz trase mașina în garaj, o lăsă acolo și luă liftul. Iar în dreptul ușii lui stătea Audrey Anders, într-o rochie aurie de lame, cu țechini sclipitori. Haina din blană de nurcă, udată de ploaie, îi stătea în poală. O folosea pe post de scrumieră. Când îl văzu pe Buzz, zise: — E modelul de anul trecut. Mickey o să-mi cumpere una nouă. Apoi stinse chiștocul pe guler. Buzz o ajută pe Audrey să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era o foame înfricoșătoare! Se așezară să mănânce singuri, într-o odăiță din spatele hanului. După ce băură câte două-trei drojdioare, se puseră cu nădejde pe crap și, ca să meargă mai bine și să nu-i fie urât numai cu untdelemnul, îl udară din belșug cu vin rubiniu. Ei, dar și masa aceasta nu putea să dureze cât un praznic! Când crezură pungașii că s-au săturat mai ales de băutură, și că e vremea potrivită, se hotărâră să plece și chemară pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-l arăta băieților și de a primi laude, care de care mai meșteșugite, însoțite de nelipsita frază în astfel de ocazii: ― Frumos palton, mă Dane, dar păcat că are stofa cam aspră... Ca să se-nmoaie puțin, ar trebui s-o uzi, mă, că altfel se rupe repede! Trebuie să faci cinste, ce mai! ― Bine, dom'le! răspunse Noica Dan încîntat. La ieșire mergem la cofetăria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în așa fel, că li s-a tăiat tuturor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, Trupușoru-tni frînge..." Iar după îngrozitoarea prăbușire a ziditorului de biserici, pe locul unde a căzui, s-a ivit ca prin farmec: "O fântână lină Cu apă puțină, Cu apă sărată, De lacrimi udată!" Am rămas o clipă cu ochii pierduți în zarea albastră, înfiorat de simbolul ce se desprinde din această podoabă a poeziei noastre poporane: ca să fie realizată și să dăinuiască, orice operă de artă, indiferent de natura ei, trebuie să aibă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și încet, sau a-i spune unul la fel. Deodată Lenora se sculă brusc; își frânse mâinile, dete capul pe spate, strânse dinții, își mușcă apoi pumnii și foarte palidă, fără răsuflare, căzu la loc pe scaun, pe când Lina îi uda fruntea ci, ptar. - Să te astâmperi, îți spui! ... Ce e prostia asta! Femeie cu minte. Te lași în voia nervilor! N-ai nici o voință. . . Ești cu copil bătrîn! N-ai avut niciodată necazuri, și la întîia supărare îți dai turnul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
somnul lui Mini, în care sta trează nădejdea că timpul se va îndrepta a doua zi pentru a îngădui proiectele ei bune. Dimineața, zgomotul timpuriu al tramvaielor, uruitul trăsurilor, acoperiseră melodia capricioasă a ploaiei. Mini se aplecase peste 1 sghiaburile ude, asfaltul era ud și el șl burlanele se scurgeau. Orașul împiedica să vezi orizonturile amenințătoare sau geana promițătoare a soarelui. Pe deasupra coperișurilor nalte și dese, norii rotocoleau. Mini nu vroi să se mânie, nici să se teamă. Vroi să se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mică întrerupere de circuit. Pe Mini întîrzierea o neliniști. își asemui sufletul cu soția Meșterului Manole, cu picioare mici, vajnice, care șovăiau dar nu se dau învinse, 114 115 zorind fără preget, nerăbdător, curagios, prin torente, izbit, bătut de vânt, udat de șuvoafie, ca și ea neînvins în dorul de a ajunge, purtând în mâinile mici, udate de lacrimile ploaiei, hrana stăpânului, ocrotită, caldă de fierbințeala palmelor. . . - La Regală! anunță în falsetto conductorul. - Eu! Eu! strigă Mini aiurită de sosire. - Domol
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu picioare mici, vajnice, care șovăiau dar nu se dau învinse, 114 115 zorind fără preget, nerăbdător, curagios, prin torente, izbit, bătut de vânt, udat de șuvoafie, ca și ea neînvins în dorul de a ajunge, purtând în mâinile mici, udate de lacrimile ploaiei, hrana stăpânului, ocrotită, caldă de fierbințeala palmelor. . . - La Regală! anunță în falsetto conductorul. - Eu! Eu! strigă Mini aiurită de sosire. - Domol! Domol! zise un glas de treabă și o strecură cu bunăvoință prin înghesuială. Nu mai ploua
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
întru păstrarea armoniei și fericirii, a împlinirii noilor sarcini și proiecte. O dată, nici nu terminasem bine polarizarea și echilibrarea energhiilor, că se și realizase devierea lanțului muntos Engran, cum își doriseră cîțiva dintre noi, pentru a lăsa fluviul Ulpt să ude și să fertilizeze cîmpiile joase din Naudalessa. După ce am văzut mai multe reproduceri superbe după Michelangelo, un celebru artist "renasentist", specializat în zugrăvirea caselor speciale, l-am întrebat dacă nu cumva arta a influențat religia lor într-un mod negativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
primăvara timpuriu, făceau schimburi de soiuri cu suratele lor pentru a da acestei oaze de frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-au hărăzit să-mi petrec viața într-un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Mălina este solicitată să participe la diverse activități: să-și pună în ordine jucăriile după ce a terminat joaca cu ele, să-și așeze hainele la locul lor, să șteargă praful din bibliotecă și să așeze cărțile după gustul ei, să ude florile. Când bunică-sa pregătește mâncarea, Mălina cu trusa-jucărie prepară hrana pentru păpuși, le dă să mănânce, le ceartă când acestea nu o ascultă. Este începutul școlii gospodărești pe care copila o urmează sub îndrumarea noastră, a părinților și a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
revenind la locul lor. A refuzat sucul de lămâie. Țipetele mamei în chinurile facerii, se auzeau până în grădină. Mai apoi, astrologul a făcut o mică plimbare în grădină, simțind mirosul de iasomie și bucurându-se de umbra copacilor. Grădinarul tocmai uda un strat de crini albi și s-a oprit să-i laude munca. Mali s-a înclinat cu mândrie, acceptând laudele. Apoi, fără să mai schimbe o vorbă, au rămas ascultând suspinele și vaietele tot mai accentuate ale mamei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pună vreo întrebare. Căruța merge spre Amritsar. Sahib, care nu vorbește ca un sahib, se trezește și se scarpină. Cât mai avem de mers? întreabă. — Încă o oră, sahib, zice Jiwan Singh. Tânărul cel ciudat încuviințează, depărtându-și cămașa kaki udă de sudoare de piept, ca să se răcorească. Apoi adoarme din nou. A dormit așa toată dimineața. Dacă ar fi fost treaz, ar fi observat chipurile încordate ale gărzilor de la intrarea pe podul de cale ferată sau dărâmăturile din ultimul sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
avea Macfarlane? În cele din urmă, figura protejatului său îl convinse că lucrurile nu erau așa, dar, oricum, răul fusese comis. Într-o zi când se duseseră împreună după hrană, Gavin consideră că era momentul să intervină. Apa musonului le uda leoarcă pălăriile cu boruri largi, iar mirosul profund, verde, al junglei le invada nările. Este o țară dură pentru un bărbat fără soție. Poate că nu este tocmai locul pe care ți l-a hărăzit Domnul. Întoarce-te acasă, Andrew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mai trece străinii prin el. 18. În vremea aceea, va picura must din munți, și va curge lapte din dealuri, toate pîraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Un izvor va ieși de asemenea din Casa Domnului, și va uda valea Sitim. 19. Egiptul va ajunge pustiu, Edomul va ajunge o pustie stearpă, din pricina silniciei făcute împotriva copiilor lui Iuda, al căror sînge nevinovat l-au vărsat în țara lor. 20. Dar Iuda va fi veșnic locuit, și Ierusalimul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
vieții lor. 4. Am făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii; 5. mi-am făcut grădini și livezi de pomi, și am sădit în ele tot felul de pomi roditori. 6. Mi-am făcut iazuri, ca să ud dumbrava unde cresc copacii. 7. Am cumpărat robi și roabe, și am avut copii de casă; am avut cirezi de boi și turme de oi, mai mult decît toți cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim. 8. Mi-am strîns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]