1,952 matches
-
s-au împăcat de minune, spre sfârșitul celui de al treilea an au început să se certe, ceea ce l-a determinat pe Voltaire să-l părăsească pe augustul său amfitrion. Astăzi, în amintirea trecerii filozofului prin Potsdam, unul din hotelurile urbei se numește firesc "Hotel Voltaire"! De la Potsdam am plecat la Leipzig, nume intrat de veacuri în memoria românilor și mai ales a duducelor noastre, care pândeau de sărbători ofertele de bibiluri ale lipscanilor. Azi doar bătrâna și ponosita uliță Lipscani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
râzând, bucurându-se pentru orașul lor. Închipuiți-vă o comunitate de 300000 de oameni care a răspuns "prezent" la apelul șefului lor administrativ, nu siliți, nu din obligație, ci din plăcere, din spirit civic, din dorința de a apăra "onoarea urbei", care avea ca lozincă pe stemă "Custus vigilat" Santinela veghează! Și au vegheat santinelele din Bauru toată ziua și toată noaptea, cu frenezie și bucurie nestăpânită. La întoarcerea la Rio am informat imediat MAE și autoritățile de la Sibiu asupra celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ale literaturii spaniole , fiind pentru aceasta răsplătit cu importante premii și distincții. Fusese numit ambasador de președintele Ion Iliescu, intrând în diplomație după încheierea, puțin "șifonat", a stagiului "post-revoluționar" de șef suprem la cotidianul "Adevărul". De la "Bursa de știri" din urbe și din minister aflasem unele amănunte "de interes" cu privire la plecarea sa din presă și în general "despre om", unele deloc încurajatoare. Pe mine cele auzite nu mă deranjau, prin pregătirea și experiența mea profesională și prin felul meu de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Încet, încet, lumea de aici, mai altfel decât "neoeuropenii" din Capitală, mai așezați, mai atenți, mai politicoși și, de ce n-aș spune-o și mai culți, începe să ne caute și să ne prețuiască, eu fiind, de altfel, într-o urbe cu jumătate de milion de locuitori, singurul ambasador "de carieră". Leul în toamnă Mi-i pasul tot mai leneș și mai greu și ochiul nu-l mai simt de șoim la vânătoare, mă trag pe sub umbrare mai mereu, nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
opinii. Pe fanatic îl detești, pe simplul oportunist îl disprețuiești: de omului de marmeladă ți-e silă! * Ziua de 9 mai 1995, când s-au împlinit 50 de ani de la victoria asupra fascismului, i-a fost fatală lui Dostoievski, în urbea de pe Someș. O stradă îi purta numele. Ei bine - ne-a anunțat, cu vădită satisfacție, o crainică, la telejurnalul de la ora 20, din amintita zi -, de acum înainte nu o să i-l mai poarte. Critica literară dogmatică ne-a învățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Iași au făcut ca mulți artiști de valoare să-și facă rosturile pe alte meleaguri. Nu mai departe, la începutul stagiunii, un bun bariton ale cărui prestații valoroase le-am elogiat deseori (este vorba de Eugen Secobeanu) a ales Brașovul, urbe transilvană care-și permite să-și plătească mai bine cântăreții, având și schimburi mai tentante cu străinătatea. Faptul că trupa ieșeană se împuținează este un lucru cert care trebuie să-i pună pe gânduri pe cei în drept, deoarece așa
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Toate eforturile favorizau actul artistic de calitate, aplaudat sincer, și respectul devenea reciproc, de pe scenă în public și invers. Mă așteptam, așadar, ca edilii ultimilor ani, intelectuali rasați, să caute soluții de ridicare pe o altă treaptă culturală a pretențiilor urbei, asigurând condiții civilizate manifestărilor. Aș merge chiar mai departe, afirmând că, după constatare actuală, Iașul nu este inclus în aria manifestărilor prestigiosului Festival Internațional George Enescu, lipsindu-i atractivitatea. Apreciata Orchestră a Filarmonicii concertează la Sala Radio din București. Foarte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
mai țină seama de rafinamentele cu care erau obișnuiți. Dispăruse o generație educată în anumit fel și apăruse o alta mai rudimentară. Rezultatul în competiția culturală dintre Iași și București a fost în favoarea capitalei. Hemoragia personalităților lăsase în urmă o urbe anemică, ajunsă și întrecută nu numai de București, dar și de Clujul mult mai puțin afectat de război, care, datorită și unei rivalități dintre români și maghiari, alimentată de patriotismul ambelor tabere, își păstrase personalitățile. Dar chiar în Moldova se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-i înfrângă manii mai puțin controlabile cum era cea de înrăit colecționar. Spre paguba cercetării, băiatul a rămas de cele mai multe ori un „căutător de comori”. Asta nu la împiedicat să fie la fel de laborios în investigații. Locuind în centrul istoric al urbei Iași, și-a făcut aici pregătirea în branșă. A crescut odată cu excavațiile de șantier și săpăturile arheologului Nicolaie Pușcașu cu care petrecea cea mai mare parte din timpul său. Pasiunea pentru descoperiri i-a fost transmisă, din păcate, într-un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ovid-Catul-Properțiu. Frigul ținuturilor critice, mormintele, ceea ce întunecă existența sub soarele mediteranean și printre albele coloane, acestea sunt ideile poetice ale elegiacului, clasic nu în decor ci în substanță. Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e caracteristic: în Muntenia există mahala românească, mică burghezie romî-nească; în Moldova nu există; un Caragiale moldovan ar fi fost imposibil... Și în curând civilizația va străbate la țară (a și început: o parte din Humulești e "despărțirea III a urbei T. Neamț !") și, fatal, va da naștere unui ridicol, care-și va găsi și el zugravul, pe Caragiale al său. Acțiunea se va petrece poate la Humuleștii lui Creangă. Dar pentru ce scriitorii vechi au zugrăvit cu atâta predilecție pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată pe frunte ca semn al conducerii supreme cerești. În ținutul Apeninilor, în vehea Umbrie exista orașul Ariminum ca amintire pe-renă a fondatorilor urbei iar Jupiter, divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populației locale epitetul de armunos sau armunis. Astăzi, vechiul oraș italic se numește Rimini. Urmașii geților arimini din jurul Carpaților și-au spus rumuni pînă au venit leprele ,,doctorilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu mai sunt de suportat.” (articol scris la moartea poetului; este posibil ca Scipione Bădescu să fi fost să-l vadă pe Eminescu în spital, pentru că am văzut și alte persoane din Botoșani venite aici în vizită, de pildă primarul urbei, Hasnaș.) Se cunosc exagerările lui Scipione Bădescu, redactorul de la Curierul român din Botoșani care și cât timp a stat poetul în urbe (9 aprilie 1887 - 9 aprilie 1888) a scris prăpăstii despre boala sa. Din această „vulgară de Boala și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu în spital, pentru că am văzut și alte persoane din Botoșani venite aici în vizită, de pildă primarul urbei, Hasnaș.) Se cunosc exagerările lui Scipione Bădescu, redactorul de la Curierul român din Botoșani care și cât timp a stat poetul în urbe (9 aprilie 1887 - 9 aprilie 1888) a scris prăpăstii despre boala sa. Din această „vulgară de Boala și clamațiune”, însă, G. Călinescu putea să ia referirea la lovitura mortală dată poetului care concordă cu mărturia Hanrietei Eminescu și, peste ani
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu i s a interzis tratamentul cu mercur în mod categoric de câteva ori. Mai întâi la Botoșani, în 1887, văzând că doctorul Isac mărește doza la 7 grame de mercur zilnic pentru fricțiuni: un conclav de cinci medici din urbe se întrunește și cere stoparea tratamentului dar doctorul ia pacientul pe cont propriu și continuă procedura. Este alertat Iașul și poetul va fi adus aici, în fața altui consiliu, tot de cinci doctori, de data aceasta profesori universitari, iar aceștia, iarăși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în intenție. Cornelia Emilian a fost soția profesorului Ștefan Emilian, coleg și prieten cu Ștefan Micle. Soțiile profesorilor universitari din Iași, între care și Veronica Micle, ba încă ea în primul rând ca soția rectorului, reprezentau înalta societate a intelectualității urbei, dădeau tonul purtării alese, inițiativelor umanitare, înaltelor simțiri și cugetări patriotice ori familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prietenă a Veronicăi Micle, poetă și ea; tot în Botoșani locuia fiica Veronicăi, Virginia, care se va căsători cu Eugen Gruber, fostul suplinitor al lui Eminescu la Liceul comercial din Iași, în 1887-1888, devenit între timp titular; poetul venise în urbe la 9 aprilie dar rezultă, din această scrisoare, că nu a tras direct la sora lui, sau a încercat să vină la ea dar apoi a plecat și s-a apropiat de unul dintre prietenii mai vechi, eventual și-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la sora lui, sau a încercat să vină la ea dar apoi a plecat și s-a apropiat de unul dintre prietenii mai vechi, eventual și-a căutat și el o gazdă; acest moment al vieții sale, cu fixarea în urbea natală, nu este rezolvat încă, biografii fiind foarte curioși să numere banii din chete și aproape indiferenți la preumblările prin lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
despre doctorul Isac precum și certificatul acestuia prin care semna că-și asumă răspunderea pentru cele 7 grame de mercur. Comitetul din Iași nu glumește, vrea să-l tragă la răspundere pe doctor iar acesta, cum vedem, tocmai acum lipsește din urbe. În lipsa doctorului și a certificatului, Hanrieta, fată simplă dar adâncă în cugetări, spune „principala părere” a lui și anume: remediul obligatoriu pentru o doză atât de mare, adică băile de la Lacu-Sărat. Ea înțelege corect că se mărește doza cu singura
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toate mărturiile documentare și apoi de consultul universitar din 14 iunie 1887, organizat de Cornelia Emilian cu cele mai importante personalități medicale ale Iașului. Ce puteau să constate, în fond, medicii Iulano și Bogdan, convocați în grabă de Prim Procurorul urbei și luându-i „pacientului” un ,,interogatoriu” după care a avut cu el o „conversație”? Poliția, însă, avea de lucru pentru că „pacientul” era consemnat, ca un individ periculos pentru societate. Când a fost la Iași pentru consult, pe 13 iulie 1887
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
clopoțind) Faceți puțintică tăcere... Cațavencu: (care, în timpul scurt al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică Română". Scopul societății este ca România să fie bine și tot românul să prospere!" Cetățeanul: (care, de la intrare, a venit șovăind până la mijloc și s-a turnat pe un scaun în fața
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tutoveanu. Bătrînul poet semănătorist continua și prin anii ’50 să-și primească oaspeții, în casa sa din Bîrlad, „pus la ținută” (frac), pregătit să le citească din versurile proprii. Persistența sa în vechi habitudini îl singulariza nu numai între cetățenii urbei, ci și în rîndurile tagmei, trecută acum, în majoritate, la rubașcă și la realismul socialist. Clare au fost, apoi, și amintirile despre „maestrul Eftimiu”, pe care l-a însoțit de mai multe ori la șezătorile literare din regiunea și județul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-a fost mai deloc comentat de ieșeni, ceea ce e un lucru foarte trist. Cel puțin În volumul IV au fost o mulțime de informații despre „itinerariile ieșene” ale lui E. Lovinescu, arătând cât era de atașat tradiției sacre a urbei și mitologiei ei. Din inerția adversităților (de fapt, din prejudecată), oamenii nu citesc, și ar avea destule revelații dacă ar face-o. A propos, mi s-a părut că simt o vagă mustrare În cele ce spuneți despre necazul meu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am venit aici pe locul care Îl cere el405, mi s-a dat și Însărcinarea de a aranja și chestia cu pictura, căci la 403 Pictorul se afla În frumoasa grădină a primăriei, În care au poposit odinioară personalități ale urbei: A. Gorovei, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, E. Lovinescu, T.V. ștefanelli, V. Ciurea, A.G. Stino, V.G. Popa și elevul acestuia, poetul Nicolae Labiș. 404 Când Teodor Tatos se lăsa mângâiat de razele soarelui primăvăratec, eu stăteam claustrat Într-o sală mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]