413,626 matches
-
supună și fiindu-i îngrozitor de frică. Un mare artist, un mare poet, acest domn Metzger care vrea să ne facă să credem că el n-are nici un merit, că lucrurile i-au ieșit în cale, așa prin hazard. Discuția care urmează e pasionantă. Cineva din sală întreabă pe românește. Alina Baciu - am uitat să amintesc de Alina. Numele vorbește de la sine. Ea e alinătoarea, îmblînzitoarea spiritului pozitivist de la Kulturzentrum. A. B. repetă întrebarea în germană. L. M. răspunde în germană. Senta
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
plecat în Israel, reperele lui (printre care și cele identitare) sunt puțin mai mult bruiate. La Arkadden, Daniel Hendler mi-a spus că s-a gândit să ceară cetățenie română, pentru că cetățenii uruguayeni nu sunt foarte respectați de vameși. Aici urma replica mea pe care n-o mai reproduc). El abrazo partido nu e revelația unui nou stil, a unei modalități de raportare la real etc., dar este un film foarte bine legat și foarte tonic. În primul rând, scenariul e
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
drumeției fugitive unde-i steaua ce-ar fi să cadă arătând ruinelor de vreme adâncul ascunziș în care stau la pândă începutul și sfârșitul? Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
-și spună singuri, În vinele lor curge sânge de Malay (filipinezii de bază), chinezi, spanioli, americani și arabi. Limba lor este filipineza și engleza, cu alte 10 limbi, printre care predomină spaniola, și 87 de dialecte. Religia majoritară este Romano-Catolica, urmată de protestanți (vechi și noi), musulmani și budiști. Moneda națională este peso (Php.) filipinez, 1$ USA = 44 Ph. INTAMUROS este cetatea orașului, sau „Old Town”, Înconjurată de ziduri de apărare fortificate, din piatră, late până la 30 m și Înalte de
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
Regelui Filip al II-lea. Intrând pe Poarta de Sud, putem admira pe partea stângă University of the City Manila, iar ceva mai Încolo College of the Nurssing, iar pe partea dreaptă, un mare Centru de Creație, cu vânzare, Silahis. Urmând drumul spre Catedrală, Întâlnim Biserica St. Augustin, construită În 1571, monument UNESCO, din 1993, cu orga de 800 de pipe, Casa Manila, muzeu cu tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
mare Centru de Creație, cu vânzare, Silahis. Urmând drumul spre Catedrală, Întâlnim Biserica St. Augustin, construită În 1571, monument UNESCO, din 1993, cu orga de 800 de pipe, Casa Manila, muzeu cu tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând cu Manuel Luis Quezon, primul președinte, din 1935 și până astăzi, inclusiv Ferdinand Markos. Mai avem ruinele fortificațiilor Armatei Japoneze, „Pietta”, statuia memoriei celor pieriți În cel deal Doilea Război Mondial, 1939-1945, și
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
să poți și comunică cu persoana respectivă. Dau clik, caut alte știri pe subiect! În minte-mi țâșnește Întrebarea: De ce nu este prezent și soțul? El era cu un an mai tânăr, ar avea 71 de ani! Cel care-i urmează Lăcrămioarei pe lista cu fericiții nou-americani are doar 47 de ani! Un fior de teamă...Butonez. Încă o știre. Ara cu băiatul ei, acum bărbat. Om de afaceri dar și...artist. A jucat filme În compania unor celebrități. E cotat
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
rupi chiar acuma din loc, / În brațe, dor să-mi alini, vâlvătaie de foc” . (Blestem de dragoste). Consolarea, ieșirea teafără din crunta suferință a iubirii, poetul o realizează printr-o armonie a esențelor din semințe și flori, precum la Blaga, urmând, cu sub hlamida cosmicului, să plutească În univers de-a pururi: „Iar mâine, de nu voi mai fi, / Vorba-mi și plânsul, / Coclauri, / Aolo În liniști râzând...// În ghindă, În strugur, În floare de sori/ Vă veți prinde cu mine
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
cu deschidere În acel tumultuos anturaj, care avea să-mi devină casa de ucenicie artistică. Întruniri, discuții, proiecte, detalii regizorale, turnee, forfotă, repetiții... tot atâtea secvențe de formare, lecții de viață, pe care le-am păstrat În anii ce-au urmat. La ultima noastră Întâlnire (era la fel de preocupat de viitorul teatrului românesc) am avut o lungă ședință la Asociația noastră Art Verba, unde pusesem bazele unei trupe de teatru, Prospero. Urma să fie pusă În scenă piesa lui Gèrald Sibleyras, În
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
viață, pe care le-am păstrat În anii ce-au urmat. La ultima noastră Întâlnire (era la fel de preocupat de viitorul teatrului românesc) am avut o lungă ședință la Asociația noastră Art Verba, unde pusesem bazele unei trupe de teatru, Prospero. Urma să fie pusă În scenă piesa lui Gèrald Sibleyras, În drum spre Indochina, cu Cornel Popescu alături de Mihai Gingulescu și Aurel Ștefănescu. În foaierul Teatrului Național din Târgu-Mureș, pe buzele - acum - inerte ale Înzestratului actor Cornel Popescu se putea desluși
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
fugite din Basarabia, care locuia acolo cu fiica ei Olga. Cum doamna Bârlădeanu nu avea vreun mijloc de existență trăia descurcându-se din chiriile celor ce ocupaseră parterul casei lor și al celei de alături. Înaintând tot pe dreapta străzii urmau câteva case mai mici, apoi o curte lungă cu gardul vopsit În albastru , unde locuia doamna Iutzi, o coafeză foarte cochetă care-și flutura din mersu-i țeapăn un păr blond platinat , totdeuna aranjat impecabil. Arăta ca scoasă din cutie la
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
cu simpatie și curiozitate fiindcă lăsa În urmă un parfum de violete ce ne amintea de primăvară. Era unguroaică venită din Ardeal la timpul conflictelor dintre unguri și români , iar după război a rămas În Regat. După casa doamnei Iutzi, urmau câteva case vechi, dar frumoase, cu stucaturi maiestoase În jurul ferestrelor, cu uși grele sculptate și porți Înalte din fier forjat; unele fuseseră părăsite de armatorii greci când a venit războiul, apoi Închiriate diverșilor oameni veniți În oraș cu servicii la
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
și Basarabia. Într una din aceste case locuia amica mea Medi cu familia ei, care a plecat printre primii În Israel, apoi doamna profesoară Ungureanu cu fiul, Mihai, coleg de generație cu mine, mai târziu doctor. Alături de casa lui Medi urma o casa cu etaj , cu ziduri groase și o poartă grea de lemn care scârțâia Îngrozitor când o Împingeam s-o deschid ca s-o strig pe Pipina (Despina) și Hrisula să vină la joacă cu noi, sau la cules
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
se afla a noastră, unde ne mutasem după război. Lipit de gardul nostru se vedea casa avocatului Ispas, cu o poartă galbenă, apoi a doamnei Dancu, care avea un băiat, Puiu, cu câțiva ani mai mare decât mine. După ei urma un teren viran și vreo două case, după care băteam la poarta fraților Terente , prietenii mei de bază la jocurile din stradă. Mămica lor era o grecoaică frumoasă și tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Mămica lor era o grecoaică frumoasă și tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care Își bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați ca niște plopi cărora le uitase Dumnezeu măsura; și aceștia erau corcituri
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia sora renumitului profesor Edmond Nicolau, specialist În cibernetică, care preda la Politehnica din București și la Academia de Stiințe Economice. Urma un set de case cu câteva familii de greci Înrudiți Întrei ei: Eros cu părinții și doamna Marica, mătușa lui cu cățeii pechinezi, apoi verișoara lui Tasia, (Anastasia), o persoană destul de retrasă, poate puțin mai timidă. Cu aceștia nu eram
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
anilor. Nimeni n-ar fi dorit să-și „bage În cârd” cu noii veniți neștiindu-i cine sunt. După 1951 nu l-am mai văzut pe Eros; plecase cu părinții În Grecia și de acolo În America. După casele grecilor urma cea a familiei Butuc cu două fete foarte drăguțe si liniștite, mai mari decât noi, apoi casa unde locuia domnul Graff, un neamț plecat mai târziu În Germania, iar alături Marica, o altă colegă de școală, ai cărei părinți erau
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
cumpărați alaltăieri. Ajung la timp pe Pod, mă postez în fața Casei Grecianu. Curând caii încep să pășească în covorul de nisip care-i împiedică să alunece pe caldarâm. Atacă defilarea primarul Donescu în caleașcă firetuită, cu frac și joben. Îl urmează sumedenie de uniforme strălucitoare. În privința asta Carol dă dovadă de inspirație și novațiune - două lucruri ce-au lipsit cu desăvârșire moșilor săi suabi, eminamente pasivi. După trupele cavaleriei și infanteriei, apare principele Nicolae pe armăsar negru, conducând regimentul de artilerie
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
două lucruri ce-au lipsit cu desăvârșire moșilor săi suabi, eminamente pasivi. După trupele cavaleriei și infanteriei, apare principele Nicolae pe armăsar negru, conducând regimentul de artilerie grea. La coada coloanei militare trec carele blindate în scrâșnet teribil de șenile. Urmează organizațiile, școlile, târgoveții; aici lui Carol i-a lipsit curajul - trebuia să deschidă parada civilă însăși Duduia în trăsura regală, fluturându-și mănușile spre oamenii noștri politici strânși ca niște pinguini pe treptele Cercului Militar. Printre ei văd pe Vaida
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
1944, cunoscută sub eufemismul “Armistițiu”, a avut consecințe dezastruoase pentru țara noastră. Armata română din Moldova a primit ordinul de a Înceta luptele, hoardele armatei roșii pătrunzând În țară fără a Întâmpina nici cea mai mică rezistență, după care au urmat o serie de jafuri, violuri și crime. Rușii s-au comportat În România că Într-o țară ocupată, ucigând, jefuind și furând tot ce se putea fura, chiar și ceasurile de la mâna oamenilor, pe care nu le văzuseră În “raiul
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
i-a spus : “Te rog lasă-mă să zbor În locul tău la Craiova unde locuiesc, deoarece soția mea a născut acum câteva zile un băiat și aș vrea să-i Îmbrățișez”. Cu aceste cuvinte slt. Lisaniuc și-a semnat sentința, urmându-și necruțătorul destin scris În stele. “Desigur dragă prietene, i-a răspuns lt. Buchiu. În primul rând dă-mi voie să te felicit pentru noul tău născut, ai acordul meu pentru schimbare, dar avem nevoie de aprobarea comandantului”. Cpt. Goranescu
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
acestei vești, lt. Buchiu a rămas pentru câteva minute fără glas. Mai târziu, după cercetări pe care lea făcut, inclusiv la Ministerul Aerului și la Marele Stat Major, avea să afle că În urma anchetei unei comisii mixte românosovietice care a urmat, s-a stabilit că doi ostași ruși În stare avansată de ebrietate au pariat că vor dobori primul avion care va ateriza din prima rafală de mitralieră. Prețul acestei mârșavii era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului de nord, la data de 1 noiembrie 1944 Escadrila 113 a primit ordinul de a se prezenta la Bază, la Flotila nr. 3 Aviație-Informație de la Buzău. A urmat apoi scoaterea unor Unități de aviație de pe linia frontului și dezarmarea avioanelor românești de vânătoare, bombardament și recunoaștere. Acest ordin dat la indicațiile Comandamentului sovietic dezonora Armata Română și În special Aviația militară. Din acest motiv lt. Florian Buchiu a
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
frontului și dezarmarea avioanelor românești de vânătoare, bombardament și recunoaștere. Acest ordin dat la indicațiile Comandamentului sovietic dezonora Armata Română și În special Aviația militară. Din acest motiv lt. Florian Buchiu a refuzat să facă parte din Escadrilele aviatice care urmau să Însoțească trupele române și să participe alături de cele rusești În luptele din Ungaria și Cehoslovacia și În ziua de 11 noiembrie 1944, după 3 ani și patru luni de front, s-a prezentat la Șeful Serviciului Mobilizării căruia i-
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
ei? auzea mașina foarte aproape lovind în plin. n-am să uit nici în seara asta. atunci căutam fără să vreau să găsesc atunci dădeam nume necunoscute lucrurilor cunoscute. atunci oamenii de treizeci de ani erau bătrâni și eu nu urma să am niciodată treizeci de ani. nici în seara asta n-am să uit nici în noaptea asta n-am să dorm. ursul stă-n bârlog vara-ntreagă păstrăvii toți s-au mutat la șes. mușchiul crește acum nu doar
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]