4,445 matches
-
dedicat în 1971 și o micromonografie -, zvâcnirile de originalitate nefiind întru totul înăbușite de această înrâurire. Două ar fi supratemele din volumul Soare, fântâni, trandafiri...(1972), derivate și ele din textele avute de model: mirajul transparenței, ca montaj metaforic al utopiei, și „lauda somnului”, ca purificare prin revenire la esențele primordiale. Simbolistica transparentului presupune un univers al pendulării serafice sau al imaculării, precum în Năluca („Ca voaloarea mâinilor pe albeața clapelor/ Trupul tău transparent a trecut/ Zdrumicând egala ardere a lumânării
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
sănătății i se agravează spre sfârșitul anului 1943. Deziluzionat și bolnav, R. se retrage la proprietatea sa de la Valea Mare, unde moare de cancer pulmonar. A lăsat în manuscris proiectele a două romane, Păcală și Tândală și Minunea minunilor (o utopie neagră pe tema sterilizării), precum și un foarte interesant Jurnal, editat postum (I-II, 1984), care aduce prețioase informații despre laboratorul său de creație. R. a început prin a scrie schițe și nuvele, adunate și tipărite ulterior, cu adaosuri de sumar
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Livia Rebreanu-Hulea, Familia Herdelea, București, 1995; Popa, Convergențe, 153-162; Micu, Scurtă ist., II, 109; Borbély, Grădina, 20-37; Popa, Estuar, 123-128; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 298-357; Petrescu, Studii transilvane, 37-52, 101-122; Adrian Dinu Rachieru, Liviu Rebreanu. Utopia erotică, Timișoara, 1997; Ion Simuț, Rebreanu. Dincolo de realism, Oradea, 1997; Dicț. analitic, I, 146-148, 185-187, II, 110-112, 180-182, 202-205, 302-305, III, 309-312, IV, 20-23; Glodeanu, Poetica, 93-121; Ludovica Rebreanu, Adio până la a doua venire, îngr. și pref. Liviu Malița, Cluj-Napoca
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
culturală. Noi credem În menținerea unei prezențe militare fără egal În lume. Prin contrast, europenii pun accent pe cooperare și consens, iar nu pe abordări go-it-alone În politica externă. Toate acestea nu sugerează că Europa a devenit din senin o utopie. După cum observă Rifkin, problemele cu care se confruntă Europa sunt complexe, iar slăbiciunile ei sunt clar vizibile. și, desigur, generozitatea Europei este de multe ori umbrită de ipocrizie. Totuși chestiunea nu este dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europa a fost pepiniera pentru dezvoltarea regimului proprietății private, a existat totuși și o opoziție chiar de la Început. Pentru fiecare adept al lui John Locke erau alții care Îl preferau pe Rousseau. Dacă, pentru unii, proprietatea privată era drumul spre utopie, pentru alții era un coșmar. Europa era prinsă Între aceste două concepții foarte diferite despre societate. Vechea tradiție favoriza un mod mai comunitar de organizare a activității economice, a vieții sociale și a puterii politice. Clasa burgheză În curs de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Socialismul nu a prins niciodată rădăcini În pământul american. Economistul german Werner Sombart a pus aceasta pe seama faptului că lucrătorii americani beneficiau de o cantitate triplă de carne decât cei germani. El a scris: „Pe țărmurile fripturii și plăcintei, toate utopiile socialiste eșuează”34. Viziunea europeană, nemodificată, a unei societăți utopice bazate pe protecția drepturilor individului la proprietate și-a găsit cei mai entuziaști adepți În Lumea Nouă. Geografia a jucat un rol important. Există mult pământ atât ieftin, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
the Twelfth Century: Based on the Observations of Alexander Neckham in London and Paris, University of Wisconsin Press, Madison, 1952. Jackson, Kenneth, Crabgrass Frontier: The Suburbanization of the United States, Oxford University Press, New York, 1985. Jacoby, Russell, The End of Utopia, Basic Books, New York, 1999. Jameson, Anna Brownell, Winter Shades and Summer Rambles, Londra, 1838. Johnson, Paul, The Birth of the Modern, HarperPerennial, New York, 1991. Jones, E.L., The European Miracle: Environments, Economies and Geopolitics in the History of Europe and Asia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
toarnă betonul ideologic și cel al științei popularizate. Sahariana (1958, în colaborare cu Max Solomon) imaginează, speculând clișeul clasic al personajului care intră în comă profundă pentru a se trezi într-o societate a viitorului, o lume idilizată în sensul utopiei marxiste. Nivelul literar al producției lui Ș. nu va crește în scrierile ulterioare. Autorul se va încerca, fără ecou, și în literatura non-SF: divertismentul aventurilor pentru adolescenți (Misiune specială, I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
la cer”, O, 1978, 5; Monica Lazăr, „Strada care urcă la cer”, CRC, 1978, 7; Doinaș, Lectura, 175-181; Felea, Aspecte, II, 20-27; Cornel Regman, „Timp scufundat”, VR, 1981, 9; Nicolae Balotă, Timp scufundat și revelat, RL, 1981, 39; Doina Uricariu, Utopia lui Dominic Stanca, RL, 1981, 45; Vartic, Modelul, 152-163; Ion Lungu, O carte reprezentativă, ST, 1982, 5; Gheorghe Tomozei, Un mare scriitor - Dominic Stanca, F, 1983, 10; Valentin Tașcu, „Un ceas de hârtie”, ST, 1984, 9; Cristian Moraru, „Un ceas
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
un bocet în trei hipostaze și trei aniversări din istorie și după, Roma, 1970; Trei peisagii, alte poeme și parapoezie, Roma, 1971; Kairos, Madrid, 1974; ed. postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Jurnal, Salamanca, 1976; Timp și literatură, München, 1977; Între utopia orfică și hieraticul mioritic, München, 1979; Imperiul, Paris, 1981; ed. București, 1996; Ego Zenovius, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Memnon”, F, 1934, 4; Șerban Cioculescu, „Memnon”, RFR, 1934, 9; Eugen Ionescu, „Memnon”, „Credința”, 1934
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
îndoielile, spaimele și tristețile poetei (abia deghizată în ipostaza eului liric) conturează o zonă de umanitate - una ce se restrânge tot mai mult, pe măsura unor „frânturi de urlet trist, fără ecou” și a unor „deliberări chircindu-se-n unghere”. Utopia e schițată într-un poem de final, în care se exclude parcă, printr-un gest decis, orice intermediar nedorit dintre Autor și Cititor: „Hai, concentrează-te: / vezi cum sub întunericul strivitor / se zvârcolește, pe părți / întregul încă neinventat?” (Aura). Poezia
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
sunt atât de mândri, ce alte forme de umanitate există în univers - acesta este genul de întrebări cărora scriitorul încearcă să le răspundă prin reprezentări epice pregnante, greu de uitat. În linii mari, proza lui Cristian Tudor Popescu este o utopie negativă, o distopie, pe linia creațiilor clasice ale unor scriitori ca George Orwell sau Ray Bradbury. Prozatorul român se simte la rândul lui îngrijorat de pierderea identității omenești a oamenilor în secolele următoare. Viziunea lui este sceptică și uneori satirică
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
și tragică. O știau și cei care i-au preluat frânele. Memoria autorului depune mărturii elocvente pentru a adeveri schizoidia, conformismul, cinismul aparatului comunist, într-un sistem care n-a făcut decât să articuleze și să invadeze existența cu o utopie ce li s-a năzărit unora că bântuia pretutindeni. Apoi, prin contagiune, li s-a părut tot mai multora. Până când fantomele s-au mutat în făpturile vii. Ideologii par ei înșiși manipulați de spectrul greței comunizante, ca variantă a unui
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Iulia Popovici Probabil că întuneric la amiază este una dintre cele mai cunoscute cărți scrise vreodată despre infernul în care s-a transformat utopia comunistă și, în același timp, una dintre cele mai dure. Interzisă mulți ani în statele lagărului socialist, ea e publicată acum, la Editura Humanitas, într-o a doua ediție în românește, într-un moment în același timp ingrat și propice
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
intimitate și bucățica de libertate personală, din Orwell, și nici militantul convertit la democrația tradițională. Ceea ce-l definește e mai puțin stagiul îndelungat în rîndurile comuniștilor ilegaliști dintr-o Europă unde revoluția încă nu învinsese și-și trăia gloria de utopie plină de speranțe, mai puțin fărădelegile comise în numele ordinii de partid și mult mai mult prezența într-o fotografie, cu doisprezece oameni la o masă, în jurul celui mai important dintre ei, un bărbat cu ochii oblici de caucazian: Lenin. Pe măsură ce
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
devoră între ele. Poporul este iluzionat mereu că ceea ce i se întâmplă, este expresia voinței sale libere, plătind din buzunarul său luxul de a fi prostit pe față. Democrația se crede eternă, iar atunci când se absolutizează, devine și ea o utopie. Și analiza continuă. Aruncând câteva priviri, dincolo de ideile politice care au guvernat și guvernează societatea omenească subliniate în carte, se poate spune, și nu-i o noutate, că lumea este imperfectibilă și poate acesta este și motivul abținerii autorului de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
idealurile de dreptate, toate speranțele de perfecțiune ce ți-au trecut prin minte se prăbușesc în infernul imposibilității. Unde să fugi de pe pământ? Nu vei găsi nicăieri o Republică ideală, un adevăr absolut. Aici, gloata hipnotizată de ambalajul strălucitor al utopiilor ce i se inoculează încă de la sânul mamei, va continua să aștepte învierea din morți și un mesia, sau un președinte de Republică, capabil să o mântuiască! Nu-ți mai rămâne nici un loc de refugiu, decât propria ta conștiință traumatizată
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
și transformatoare de lume, dar care în final, după ce a bulversat o generație întreagă în toată ființa sa, a ridicat mâinile în sus a neputință. Marile transformări de conștiință visate și marile fericiri de natură economică s-au dovedit o utopie. În schimb, această utopie înnobilată de către oamenii de serviciu ai orânduirii cu titlul de „epocă de aur” a tăiat adânc în firescul românesc și omenesc, încercând o operație fără anestezie pe trupul țării. Ion N. Oprea face o selecție din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
dar care în final, după ce a bulversat o generație întreagă în toată ființa sa, a ridicat mâinile în sus a neputință. Marile transformări de conștiință visate și marile fericiri de natură economică s-au dovedit o utopie. În schimb, această utopie înnobilată de către oamenii de serviciu ai orânduirii cu titlul de „epocă de aur” a tăiat adânc în firescul românesc și omenesc, încercând o operație fără anestezie pe trupul țării. Ion N. Oprea face o selecție din bogata ofertă a presei
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
special în cadrul unor cursuri despre ficțiunea est- și central-europeană, susținute la centrele interuniversitare de studii avansate de la Dubrovnik (Aspects of Romanian Postmodernist Fiction, 1989, History, Ethnicity and Inner Being: Rebreanu’s Forest of the Hanged, 1990) și Praga (Exile and Utopia in Romanian Fiction, 1991). În 1969, după ce dăduse două mici texte din Walt Disney (1966), se afirmă ca traducător cu o versiune la The Life and Opinions of Tristram Shandy, Gentleman de Laurence Sterne. Urmează alte transpuneri: Northrop Frye, Anatomia
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
sătui înfometați aplaudând pâinea /cu unt, /castelele de nisip, păguboși păcăliți, salariați /stocați, prinși de nas, cocoțați, aventuroși de trei lulele, / vă cade inima prin trup în jos în stomac și mai jos /până pe bombeu”. Ținutul bufonic nu este o utopie neagră, nici o utopie roz. Această lume este pur și simplu diferită de celelalte. Corpurile se imaterializează, iar „purtătorii nu se văd niciodată”, vocile circulând libere prin spațiu. Ținutul bufonic reprezintă o lume paralelă, invizibilă, în care trupurile își pierd importanța
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
pâinea /cu unt, /castelele de nisip, păguboși păcăliți, salariați /stocați, prinși de nas, cocoțați, aventuroși de trei lulele, / vă cade inima prin trup în jos în stomac și mai jos /până pe bombeu”. Ținutul bufonic nu este o utopie neagră, nici o utopie roz. Această lume este pur și simplu diferită de celelalte. Corpurile se imaterializează, iar „purtătorii nu se văd niciodată”, vocile circulând libere prin spațiu. Ținutul bufonic reprezintă o lume paralelă, invizibilă, în care trupurile își pierd importanța, iar spiritele circulă
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1973; Martin, Metonimii, 278-285; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 36-38, 172-183; Dan, Proza, 155-163; Nicolescu, Starea, I, 51-58; Popa, Forma, 83-88; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 8-29; Ungheanu, Arhipelag, 9-28; Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau Utopia cărții, București, 1976; Pompiliu Marcea, Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, București, 1976; Muthu, Lit. rom., 179-183; Negoițescu, Analize, 142-148; Zaharia Sângeorzan, Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, București, 1976; Simion, Scriitori, II, 5-27; Steinhardt, Între viață, 337-340; Al. Andriescu, Stil și limbaj
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Horia Simionescu, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe), iar alteori cărți reale sunt recenzate fantezist (George Bacovia, Plumb, prezentat ca un volum de metalurgie). Textul din alt volum, Breviarul, e „o scriere de speța alegoriei și a parabolei, o «utopie» satirică în formulă inedită” (Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de discursuri ale unor personaje ciudate (animale, păsări, obiecte etc., foste cândva oameni și care, în urma „deconspirării” din final, se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
mitic în literatura rusă de la creația romanescă simbolistă a lui Dimitri Merejkovski și Andrei Belâi la modelul bulgakovian, generator, la rândul său, al unor continuatori ai viziunii „demoniadei”, precum Vladimir Orlov sau Nikolai Evdokimov; mai cuprinde un excurs privitor la utopie și antiutopie (Evgheni Zamiatin, Andrei Platonov ș.a.), precum și un eseu despre structura mitopoetică în lirica lui Serghei Esenin. Expunerea analitică avansează considerații teoretice ilustrative privind semnificațiile și ipostazierile mitului în procesul formalizării artistice. Studiile lui Ș. integrează literatura rusă în
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]