7,043 matches
-
cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă (vădană), toate dorințele îți vor fi îndeplinite. La fel, prezența unei văduve în vis semnifică o neîntârziată „căsătorie”501. Un imaginar stimulat de călătoriile descendente Am zăbovit, în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere asupra Iadului, loc certificat al supliciilor și al acelei „geografii subpământene
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
focu și era într-îns multu nărod, bărbați și mieri”, „un om spândzurat de picioare și-l mânca viermii”, „niște oameni mâncându-i nește feri cu arepi și trei capete și cu doao capete”, „vădzu mâncându-i vermii neadormiți”. Etc. Văduvele nu lipsesc din Iad. Dar nu constituie o prezență semnificativă. Le putem bănui între cele ce au mâncat „carne de om”, adică „fetele și muierile ceale ce ș-au necat și ș-au lepădat feciorii cânilor” (ardeau „în focu până în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de limbi”, între „svetnicii și hulitorii și ocărâtorii și [din nou] clevetitorii și svăditorii, și cu clevetele sale au spartu case și soți de soți au despărțitu ș-au spart posturile” ce sufereau o ardere completă. O singură „categorie” de văduve este nominalizată: „Și vădzu preasfânta nește muieri spândzurate de unghii și pară de foc ieșiia din rostul loru și le mânca nește fieri. Eale striga: «Miluiește-ne, Doamne; că noi ne muncim mai vârtosu de toți!Ț Și vădzu Sfânta-Marie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe hârtie ultimele dorințe, neuitând să medieze asupra sfârșitului ineluctabil (formulări laconice ținând de o cogitatio mortis deloc circumstanțială), iminența morții făcând emergent un vădit interes față de o eschatologie individuală (nu toate sunt, însă, testamente în articulo mortis). Marcând dreptul văduvelor (aflate, în sfârșit, în posesia unei identități după „anonimatul” conjugal) de a dirija bunurile pe care le stăpâneau și de a-și împărți averea, testamentele - participând la păstrarea memoriei, transmițând un patrimoniu și precizând pozițiile feluriților membri ai grupului familial
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-și împărți averea, testamentele - participând la păstrarea memoriei, transmițând un patrimoniu și precizând pozițiile feluriților membri ai grupului familial - ne lasă a observa un spor de sensibilitate față de clipa morții 521. Aceste acte (ce transmiteau ca moștenire valori importante - Stana, văduva stolnicului Deatco, își lăsa ocina surorii sale Maria și Voievodul Radu cel Mare îi întărise la 6 octombrie 1499, dreptul de stăpânire asupra acelei proprietăți 522; o văduvă din Oltenia îl făcea stăpân, după 1582, pe fiul ei, Stepan, asupra
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clipa morții 521. Aceste acte (ce transmiteau ca moștenire valori importante - Stana, văduva stolnicului Deatco, își lăsa ocina surorii sale Maria și Voievodul Radu cel Mare îi întărise la 6 octombrie 1499, dreptul de stăpânire asupra acelei proprietăți 522; o văduvă din Oltenia îl făcea stăpân, după 1582, pe fiul ei, Stepan, asupra unei ocine, primite ca zestre de la părinți, și asupra altei proprietăți rămase de la Stoican, soțul ei, ambele fiind „stare i prave očine i dědine” [moșteniri și ocine vechi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vréme de boală sau pentru căci au avut între dânșii vrajbă și lasă în pizmă averile lor la alții și pre rude îi lasă făr’ de moștenire”. Și astfel de cazuri nu erau puține. Evoc și eu aici situația acelei văduve, Calea, care avea trei băieți, popa Ivul, Radu, și Dumitru, și două fete. Când și-a făcut testamentul, în 1645, a lăsat toate moșiile doar preotului Ivul și lui Radu. Pe al treilea, pe Dumitru, îl dezmoștenește și se socotește
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și afurisaniile ce adaog pentru că sânt făr’ de cale vor cădea asupra lor”. Pasibili de sancțiune sunt și redactorii („Vericarele din preoți va fi chemat să scrie diiata cuiva cu pizmă asupra rudelor lui”), transformați câteodată (căci unii erau duhovnicii văduvelor) în consilieri („apoi va cădea în pedeapsă”), dacă nu se opuneau unor astfel de dispoziții: „au să-l îndémne să facă céia ce iaste dreptul au să nu-i scrie diiata...”. Grija pentru suflet (aducătoare de liniște celui ce se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
diiata...”. Grija pentru suflet (aducătoare de liniște celui ce se apropie de moarte, căci îi alungă temerile atenuând cumva frica de expiere; „temându-mă eu de înfricoșatul ciasul morții, ca să nu vie fără de veste, aflându-mă la mare slăbiciune” - Maria, văduva lui Diicul Bengescu, la 14 august 1736529) îi asigură o brumă de confort și pulverizează o angoasă de neocolit [Philippe Ariès vorbea despre mort du soi]) nu trebuie să lipsească într-o diată, întrucât face parte din acel complex care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în acest capitol - îi furniza celui interesat și un „model” (în Izvodul dieții): „A treia, să mi se facă pogrebaniia și pomenirile céle obicinuite până la împlinirea unui an. Așijderea și milele și sărindarele ce las să se dea deplin”. Irina, văduva lui Dragul portarul, rămasă singură, căci îi murise și fiica, a lăsat - prin diata făcută în 1577 - averea rudelor (punând și blestem), ca „să o vânzu și să o pomenem și să o comândăm până la un an și doi”530
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care îl vrea despovărat de blesteme lumești ori bisericești: „Și mă rog, fata mia, să silești pentru cartea ci au făcut de afurisanie jupâneasa Manului, să se dézlege, să nu rămânem cu acel păcat asupra noastră”) după moarte, Safta Cantacuzino, văduva Stolnicului, și-o punea în urmași: „[...] mă rog tuturor, și celor mai mari și celor mai mici, ca să aibu de la toți ertăciune și mă rog, fie-mea Stanco, să-ț fie mil[ă] de sufletul mieu cel greșit, dacă n-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
măcar) în memoria descendenților: „de vor scăpa, să cumperi cunună frumoasă, să-s pomenească, și moșă-său, și pă mene”; „să să dea cestoralalți nepoți, Stancăi, lu Ștefănică și Săfticăi, să ne pomenească și ei...”. Mereu pomenire.... Mureau și ele, aceste văduve „Ajungând eu la vârsta bătrânéților” „Marea neputință”, evocată de Elina Cantacuzino în testamentul ei din 1681, nu este doar un termen, retoric obligatoriu, al discursului testamentar. „Neputința” tindea a exprima o realitate legată (și) de numărul anilor, cuvântul însemnând atunci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de vârstă 62 de ani, pre caré și bătrânéțele ajungându-o, iar mai mult gréle boale, cum zic, s-au pristăvit” 540. Boala a fost cauza - ajunsă până la știința lui Grigore Ureche - care i-a curmat firul vieții Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, „femeie destoinică, înțeleaptă cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată” (veritabil elogiu postfunerar, plasat într-un context lipsit de obișnuita imprecizie): „ Și au domnit cu fiu-său [Bogdan al IV-lea] dinpreună 2 ani și 9
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiica văduvă a Voievodului, care a contractat, pe 9 martie 1714, o tuberculoză galopantă. La câteva zile după ce boala (care îi omorâse cu două veacuri înainte, și pe Neagoe Basarab și, poate, pe Theodosie, fiul lui) a învins-o pe văduva lui Radu Iliaș (Stanca a răposat pe 15 martie), pe 17 martie, îndureratul tată îi relata (am văzut), într-o scrisoare, neașteptata tragedie patriarhului Ierusalimului, Hrisanth Nottaras, descriindu-i simptomele: „Cea întâiu născută a noastră fiică, Stanca, fiind sănătoasă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a căzut și la patimă de oftică și a început să tușească, și astfel, suferind până la 15 ale acestei luni, după apusul soarelui, trecând jumătate de ceas al nopții, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu cel viu ...” 550. Văduvele care nu-și „țineau văduvia cu cinste” erau nevoite (în condițiile inexistenței mijloacelor anticoncepționale), întrucât intraseră într-un conflict acut cu normele moralei și simțeau că în preajma lor erau suspendate dezonoarea și sancțiunea, să facă apel la modalitățile de întrerupere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de călătorii străini 553) în care locuiau oamenii - îi omorau deopotrivă pe bărbați (Drăghici, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a murit de ciumă la Istanbul, deși n-a lipsit, în epocă, nici bănuiala că ar fi fost otrăvit), sporind numărul văduvelor, pe femei - văduvele nefăcând excepție - și, cu deosebire, pe copii. Victimele acetor „valuri” contagioase - ciuma, tuberculoza, pediculoza, râia, erizipelul, furunculoza, trahoma, lepra 554 - se numărau cu zecile de mii. De „pedeapsa” („Pe acéia vréme fiind multe răzmerițe de oști, s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
553) în care locuiau oamenii - îi omorau deopotrivă pe bărbați (Drăghici, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a murit de ciumă la Istanbul, deși n-a lipsit, în epocă, nici bănuiala că ar fi fost otrăvit), sporind numărul văduvelor, pe femei - văduvele nefăcând excepție - și, cu deosebire, pe copii. Victimele acetor „valuri” contagioase - ciuma, tuberculoza, pediculoza, râia, erizipelul, furunculoza, trahoma, lepra 554 - se numărau cu zecile de mii. De „pedeapsa” („Pe acéia vréme fiind multe răzmerițe de oști, s-au făcut foamete
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnul la Cerneti, i-au venit veste de la țarigrad, cum au murit de ciumă [epidemia stanbuliotă din 1697] fii-sa, doamna Mariea, carea o ținea Costandin-vodă Duca, fiind mazăl la țarigrad”. De ciumă murise, în 1554, la Sibiu, Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, chinuindu-se, se pare, foarte rău, fiindcă molima din 1553-1554 provoca dureri cumplite ale mâinilor și picioarelor. Se spune că bolnavii își rupeau mâinile cu dinții 556. Ciuma i-a răpus, în 1574, la Moscova (să constatăm
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spune că bolnavii își rupeau mâinile cu dinții 556. Ciuma i-a răpus, în 1574, la Moscova (să constatăm că victimele erau departe de casă), pe fiul lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu și pe soția lui. Și încă o văduvă moartă din cauza ciumei: Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul, răpusă de molima care a înspăimântat Brașovul în 1603 557. Bolnavii de lepră (li se spunea mișei, gubavi ori calici), dimpotrivă, erau ei cei izolați spre a se împiedica extinderea infestării
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și căzaci; prăda și jăcuia ce putea apuca”), alimentând copios brigandajul „de margine”. Văduvele își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui Constantin Șerban, slujitorimea răsculată a continuat (rebeliunea începuse în 1653) să provoace scene de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stoica Ludescu se miră, exclamă și moralizează („O, ticăloșii și nebunii! Cum umblară toți rătăciți”, „O, mare ciudă...”, „O, mare minune...”, „O, ce fac nestâmpărat...”), țintuindu-i pe culpabilii care nu le cruțau nici pe femei (între ele și pe văduve) cu așteptata pildă scripturistică: „O, nebunie nespusă, cum ei singuri strică țara! Că nu s-au suferit cu case bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de la domnul lor, cu slavă de la toți. Nemeri pre Caiafa tocma în pântece
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefăniță-vodă, mutând veziriul pre Ghica-vodă în țara Muntenească, ca pre un om bătrân, pentru aședzarea aceii țări, după mare răscoale ce făcuse Mihnea-vodă în țara Muntenească”), Ștefăniță Lupu a vrut s-o aducă acasă pe sora sa vitregă, Ruxandra. Rămasă văduvă la un an după nuntă, în urma morții acelui Timuș excesiv, impulsiv, arbitrar și sangvinar în dezechilibrele sale, care îl iritase nespus la căsătorie (după ce o pețise pe fiica lui Vasile Lupu cu oastea) pe Miron Costin („Ginirile singur fața numai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan cel Mare - a ajuns, astfel, printr-un joc al soartei, doamna cea mai cunoscută, mai ales datorită reprezentărilor votive din biserici și de pe broderii”577), la Putna în 1511 (Doamna Maria - o Despină, înmormântată călugărește, după obiceiul despoților sârbi -, văduva lui Radu cel Frumos, odihnea acolo din anul 1500; murise pe 11 mai) și i-a pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un văl în care-și declara și originea drăculească: „Acest acoperământ l-a împodobit Io[an] Bogdan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ucisă poate din ordinul unui Alexandru Lăpușneanu, în anul 1553 („a pus de ou sugrumat pe bătrâna soție a lui Petru Voievod” - știa autorul Cronicii moldo-polone580), ginerele care nu și-a agreat niciodată soacra 581. Fiica Elenei Rareș, Ruxandra, rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile țării le ocârmuia îmmă-sa Roxanda, că era o femeee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
asuprând-o boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde și domnu-său Alexandru Vodă”. Avea doar treizeci și cinci de ani... Văduvele Bogdăneștilor se întorceau lângă soții lor, îngropându-se în necropolele zidite de ei și refăcând astfel dinastia în eternitate. Era o reunire în veșnicie de care aveau grijă urmașii. Reunirea aceasta dincolo de moarte trebuia să se producă, oricât de târziu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]