9,714 matches
-
Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor victime ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familial sunt consecința delictelor de viol (37,4%), urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă ale copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor În mediul familial și care au drept consecințe uciderea sau vătămarea gravă a minorilor de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate În interiorul familiei pot fi menționate: condițiile socioeconomice precare ale unor familii, diferitele conflicte spontane sau repetate Între membrii familiei, multe potențate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dublată, când nu suspendată vertical, de continua strădanie de a dobândi „mintea lui Hristos”. Așa cum fără o perspectivă christologică lectura Scripturilor vechi este dificilă, dacă nu cumva o pricină de sminteală, peregrinarea prin jungla istoriei nu este scutită de riscul vătămării lăuntrice. Pregătiți, precum Tertulian Romanul (160-235) sau Tațian Asirianul (†185), să râdă de toți și de toate, creștinii radicali pot aborda istoria cu o libertate de conștiință neîngrădită. Urâțenia oricărei epoci nu poate întrece scandalul suprem al crucii. Gândirea creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ciocnire, vreo bucată de fier sau de lemn, ori vreun alt material solid asemănător, ci pun acolo un rotocol mare de cîlți și de plută, învelit în cea mai groasă și mai rezistentă piele de bou; aceasta primește, fără nici o vătămare, lovitura care, altminteri, ar sfărîma toate pîrghiile de lemn și toți drugii de fier de pe corăbii. Exemplul acesta ilustrează cu prisosință afirmația mea. Dar, în afară de asta, mi s-a năzărit ceva, gîndindu-mă la așa-numita bășică natatorie a peștilor obișnuiți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
totul pe punțile sale. Cîțiva umeri zdrobiți, cîteva încheieturi și glezne scrîntite, numeroase vînătăi, o sumedenie de harpoane și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii sale, care părea să se țină destul de bine pe apă; și arăta mai puțin vlăguit decît în ajun. Dar, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chiar cu oasele rupte, bătrînul Ahab tot teafăr rămîne. E drept că osul acela mort, pe care l-am pierdut, era pentru mine mai prețios decît orice os viu. Nici un om, nici un demon, nici o balenă albă nu pot aduce vreo vătămare cît de mică ființei adînci și inaccesibile a lui Ahab. Există vreun plumb care să poată găuri pardoseala mării sau vreun catarg care să poată zgîria cerul?... Hei, cei de sus, în ce direcție a fugit? Ă Drept sub vînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a Pmtv, consacrată îndoririlor omului față de sine însuși, prima îndatorire pe care o numește Kant este veracitatea (Wahrhaftigkeit). Încălcarea veracității este minciuna. În § 9, Kant califică minciuna - caracterizată drept exprimarea conștientă și voită a unui neadevăr - drept „cea mai mare vătămare” a datoriei omului față de el însuși ca ființă morală. Minciuna reprezintă - scrie Kant - violarea demnității umanității în persoana celui care minte. Ea echivalează cu desconsiderarea și cu nimicirea demnității proprii, a acelei valori care face dintr-o ființă omenească o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Vuillemin - nu știe că cel ce dorește să vorbească cu stăpânul său are dreptul să știe adevărul. El crede că spune o minciună inofensivă. Intențiile sale nu sunt rele. Ca atare, acuzația lui Kant că, mințind, el aduce o gravă vătămare propriei sale demnități este exagerată. Invocarea îndatoririi veracității, în acest caz, este una destul de slabă deoarece relația dintre minciuna servitorului și crima pe care a facilitat-o a fost una accidentală 29. Exemplul lui Constant este foarte diferit. Câteva considerații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
spune ceva de a cărui falsitate este conștient. Enunțul celui din urmă se numește, în teoria virtuții, minciună. Aceasta poate să fie cu totul nevătămătoare dar ea nu este de aceea lipsită de vină; mai degrabă, ea este o gravă vătămare a datoriei față de sine, și anume a uneia care este cu totul indispensabilă, deoarece încălcarea ei micșorează demnitatea omului în propria noastră persoană și atacă modul de a gândi în rădăcinile sale...”. ( Imm. Kant, Briefwechsel, Bd. II, p. 564) 17
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a-și vedea fișele, În cazul În care solicită acest lucru, și ele v-ar putea fi necesare ca parte a apărării În eventualitatea nefericită (deși destul de rar Întîlnită) a unei acțiuni În justiție pornite Împotriva dumneavoastră pentru neglijență sau vătămare. (Evident, de aceea aveți nevoie de asigurare de imunitate publică.) Cum Îmbinăm Reiki cu alte terapii Reiki acționează eficient În combinație cu aproape toate terapiile complementare și alternative, dar Îndeosebi cu orice terapie cu mîinile aplicate pe corp, cum ar
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
un grad ridicat de dezorganizare socială. ● Femei care la rândul lor au comis crime. Numărul omorurilor comise de femei care și-au ucis soții, sau partenerii, sau alte rude. ● Femei victime ale unor lovituri cauzatoare de moarte și ale unor vătămări corporale grave. ● Cazuri de infanticid. Cele mai multe s-au petrecut în zona rurală. Presiunile economice foarte mari, cuplate cu accesul scăzut la tehnici contraceptive pentru anumite categorii de populație (mai ales în zonele rurale) și lipsa sprijinului serviciilor sociale par să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1999 - Semenescu et al., 1998). Principalele concluzii ale acestor analize sunt următoarele: De regulă, aceasta se corelează și cu alte prevederi generale care se referă la orice tip de violență: bătaia sau alte acte violente: art. 180, 182, Cod Penal; vătămare corporală: art. 198, Cod Penal; lovituri cauzatoare de moarte: art. 183, Cod Penal; viol: art. 187, Cod Penal; infanticid: art. 177, Cod Penal; incest: art.203, Cod Penal; perversiuni sexuale: art. 201, Cod Penal; rele tratamente aplicate minorului: art. 306
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reciproce în relațiile de familie”. Se poate deci estima că, în general, sistemul juridic intervine destul de ineficient în combaterea violenței împotriva femeii și, implicit, și în prevenire. „Implicarea sa este manifestată mai ales în cazurile extrem de grave, precum omorul și vătămarea corporală gravă. Actele violente nu sunt sancționate cu severitate când victima este soție sau parteneră de viață.” (Macovei, 1999) Divorțul reprezintă ultimul mecanism eficient de apărare împotriva violenței domestice. Regimul socialist a practicat o politică de încurajare și menținere a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la locul de muncă, ce afectează în mod semnificativ și femeile din clasa de mijloc, nu a fost încă definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale și sărace ale societății. 5. Aceasta constituie probabil o explicație a faptului că mișcarea feministă din clasa de mijloc nu a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și cele comise asupra persoanei și patrimoniului acesteia (jafuri, tâlhăriri etc.). Reprezentând o problemă socială, cu consecințe distructive și demoralizatoare la nivelul indivizilor și grupurilor sociale, delictele comise prin violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violență împotriva persoanei (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de vârstă Minori (%) Între 18-20 ani (%) Între 21-34 ani (%) Între 35-54 ani (%) Peste 55 ani (%) Omor 4,6 8,0 41,1 34,6 11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1. Ponderea victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13%. Din punctul de vedere al vulnerabilității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]