3,016 matches
-
de amploare, la care și țăranii simpli au participat, și primul semn că ceea ce se petrece din punct de vedere politic nu e În regulă. Mișcarea a ținut până când a intervenit armata sovietică, venită În formație să ocupe podul de la Vad, pentru a-i forța pe țărani să nu mai Înainteze. Atunci s-a luat legătura cu organizațiile lor, mai ales cu cele militare, și le-au spus: „Astâmpărați-vă! Dați-vă la o parte, lăsați oamenii În pace, n-aveți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și o reușit să-i lămurească, și s-o renunțat. Odoviciuc, care era un avocat, că am stat lângă el, a trecut dincolo și am auzit că o murit În partea cealaltă, și atunci toate comunele s-au răsculat, până la Vad. Și a venit primarul Mihali-Ștrifundă, de la Borșa, și o avut și tunuri, obuze și mitraliere, până la Vad, și aici s-o lămurit cineva că era și armata rusă, și nu puteai mișca de ei câte făceau... Ei mergeau În legătură cu voluntarii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
stat lângă el, a trecut dincolo și am auzit că o murit În partea cealaltă, și atunci toate comunele s-au răsculat, până la Vad. Și a venit primarul Mihali-Ștrifundă, de la Borșa, și o avut și tunuri, obuze și mitraliere, până la Vad, și aici s-o lămurit cineva că era și armata rusă, și nu puteai mișca de ei câte făceau... Ei mergeau În legătură cu voluntarii ruteni care s-au Încadrat În armată și, când o trecut pe aici, furau de la români: vite
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ei câte făceau... Ei mergeau În legătură cu voluntarii ruteni care s-au Încadrat În armată și, când o trecut pe aici, furau de la români: vite, fân, orice, și erau din comune vecine, așa că știau unde să meargă... Și aici În Vad l-o Împușcat pe unu’ Feri din Vișeu, ăștia a lu’ Odoviciuc, garda lor, cu banderole d-astea sovietice, care erau d-aici, din Sighet. Și ei au venit până la apă și o discutat, și ăștia o tras de aici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
oricine, numa’ la ăia pe care Îi cunoșteam. Cam cât ați stat dumneavoastră Împreună cu grupul? Noi doi am mai stat numai În vara ’ceea. Bineînțeles că tot prin pădure umblam, dar prin zona asta a Sighetului, mai În apropiere, pe la Vad, prin păduri. Și tot timpul eram urmăriți... Ați avut confruntări directe cu cei care vă urmăreau? Confruntări directe numai la Rona, la casa asta a lui Oniga. Trebuia să se Întâlnească cu soția, că o venit cu alimente, și or
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-am scăpat... Firește, nu m-o mai chemat pe mine, s-o bazat că spune adevărul și-o rămas doar bătrânul. Și de-acolo ne-a urcat Într-un camion descoperit și ne-a dus la Baia Mare. Începând de la Vad Încolo a venit comandantul pazei și ne-a spus să discutăm orice vrem, să ne Înțelegem la declarații... Ăsta ne-o sfătuit exact cum să procedăm și bine ne-a spus, da’ și-așa noi cam știam ce să spunem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
corespundă și cu declarațiile... Și am spus că am dormit prin diferite case, că eu cunoșteam a cui Îi una și alta, și știam unde nu stă nimeni. Și am zis că am mai dormit prin case din astea prin Vad... Deci nu v-au bătut deloc... Nu, acolo nu. Numai la Sighet m-o bătut, ca să spun unde-i Rusu și unde am fost ascuns. Dar acolo am stat doar vreo trei zile și am luat bătaie și din vina
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Tudor Vladimirescu 363 Tulcea 121 Tulnici 354 Turda 44 Turnu Severin 341 Tusei 71 Tuzla 106-107 Ț Țăndărei 283-284, 305-306, 367 Țibleș 181 Țifești 347 U Umbar 169 Uranus 59, 65, 129, 139, 247, 252-253, 310, 312-313 Urechești 360 V Vad 168, 179-180, 182, 184-185 Vadu Roșca 348, 361 Valea Drăganului 16 Valea Izei 159 Valea Jiului 131 Valea Mare 310 Valea Neagră 174-175 Valea Nistrului (Nistru) 63, 78, 186, 225 Valea Țării 353 Valea Vișeului 160 Vatican 249, 253 Vața 41
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luna august, în capitala toropită de arșiță, în care viața își urma cursul ei patriarhal: „Dâmbovița necanalizată, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de Justiție nu exista...“ - aceasta este scena cu care se deschid Bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de Justiție nu exista. Pe marginea gârlei, cam pe terenul pe unde trece
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremurilor. Am spus mai sus că Dâmbovița nu era nici canalizată, nici rectificată pe vremea aceea. Puțin adâncă, șerpuind într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri întortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii scoteau apă.97 Fiindcă acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le merge numai de-a-ndoaselea. *Lîngă magazinul „Orizont” (alimentar și industrial) au instalat ieri sau azi-noapte o cutie albastră, de mărimea celor poștale, pentru „Sesizări către Miliție”. Desigur, același lucru va fi fost făcut și în alte cartiere, în locurile cu vad. Am remarcat-o ca pe un semn de exclamare apărut în mijlocul unei fraze. Unii, ca mine, o vor ocoli; alții, nu puțini, o vor folosi. Climatul actual e favorabil „turnătorilor”. Am botezat-o imediat „Bocca di leone”, după numele cutiei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
data asta la una din Verești, la care s-a dus - culmea! - împreună cu Vasile al lui Andrei. «Ai să te însori curînd», i-a zis aceea. «Cu cine, o să afli chiar azi, la întoarcere, dacă vei trece pe jos prin vadul Sucevei și vei dezlega, ținînd mîinile la spate, cele nouă noduri ale sforicelei pe care ți-am pregătit-o: va fi prima fată sau femeie ce-ți va ieși în față pe drum». Inutil să mai adaug - a reluat L.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
imediat de populația română, evacuați din comunele respective, cantonați într’un loc îndepărtat și izolat de comună; b. să se interzică orice contact al populației creștine cu evreii, decât numai în cazurile autorizate de organele în drept; c. în satul Vadul Roșca cantonarea evreilor se va putea face în casele izolate din marginea satului iar pentru restul evreilor să se construiască bărăci sau bordeie; d. în comuna Sureaua bărăcile pentru evrei să fie terminate, iar pentru restul evreilor să se facă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în actualitatea imediată, țintind, după cum va declara, să transpună dramatic „dezvoltarea deplină a capacității intelectuale și morale a femeii în noile condiții de viață”. Aliniată ideologic, D. propune, într-un moment istoric tulbure, un „mesaj” optimist, ca în Cumpăna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952), ultimele două încununate cu Premiul de Stat. Piesele cumulează toate convențiile și directivele oficiale referitoare la naționalizare, colectivizare etc., încercând uneori să depășească normele realismului socialist prin atmosfera poetică a acțiunii sau prin proiecția
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
dar mai ales de ciobanii ardeleni împroprietăririle din 1864, 1883, 1892 etc.; extinderea arăturilor în Bărăgan datorită desființării monopolului turcesc asupra comerțului exterior al Țării Românești. În ceea ce privește fenomenul de transhumanță, Feteștiul se găsește pe unul dintre drumurile mocanilor, în apropierea vadului de trecere peste Dunăre de la Hârșova. Analiza rezultatelor recensămintelor din 1837, 1890, 1905, 1912, 1930, 1966, 1977, 1992 și 2002 evidențiază o scădere continuă a numărului de locuitori în Fetești-Oraș (partea cea mai veche a Feteștiului); o creștere în Fetești-Gară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prefață de Em.C. Grigoraș, Editura Ancora, Bucureti, f.a.[1928], pp. 43-55. 18 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, p. 99. 19 Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 20 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prefață de Em.C. Grigoraș, Editura Ancora, Bucureti, f.a.[1928], p. 43-55. 180 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, p. 99. 181 Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 182 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
credința fiilor mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o dată cu alcătuirea Epitropiei și punerea în aplicare a regulamentului ei, supărările nu s-au curmat. La 30 octombrie 1817 are loc „tocmeala și ponturile cu care slugerul Pavăl Duca s-a învoit cu epitropii târgului să facă o moară în Vadul de la Morănii de Jos;" la 12 martie 1818 „Costache Canta vel visternic vinde obștei târgului Bârlad dughenele ce le avea chironomie de la răposata soacră-sa visteriasa Catinca Ianculea, în preț de 12.000 lei."; la 13 decembrie 1818 „locuitorii târgului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
facă școală de obște de învățare în limba grecească și moldovenească". Ajutorul pentru biserică și școală, înțelegem din studiul pr. protopop Ioan Petru - Fălciu, publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, consta în acordarea „veniturilor de la Vama Domnească (de la Podul Vadul Călugăresc - Fălciu) și birul de pe 10 dughene". Hrisovul domnesc împuternicea Episcopia - Sfinția sa Chir Meletie Episcopul - și „Domnul spătar ce este stăpânul Târgului Fălciu" să poarte de grijă ca atât biserica cât și „școala ce se face să fie în bună
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Roma (1941-1947) și autorul volumului Săpăturile de la Histria, 1946. Studii și articole de istoria artei `n Analecta, 1943-1947 (despre iconostas, broderii și țesături liturgice, altare, expoziția de artă italiană veche, biserica din Lujeni, Arthur G. Verona, icoana Sf. Nicolae de la Vad); Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1943-1944 (despre biserica Doamnei din București și biserica din Bălinești) și Revista istorică română (despre restaurarea monumentelor, Sava Popovici, Mănăstirea Snagov, Tatarescu și Cuza, pictorul Paul Baudry, biserica din Buciulești 1945-1946). A fost director al Institutului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost să organizeze centre de rezistență `n România cu misiunea de a lupta contra trupelor sovietice și române (ibidem, dos. 144, f. 269; ibidem, dos. 896, ff. 17 (f.v.), 58). Pe 9/10 decembrie 1944 au fost lansați `n comuna Vadul Dobrei, județul Hunedoara, parașutiști germani care cunoșteau bine limba română și erau `narmați cu revolvere și petarde. Materialele găsite de jandarmi cu prilejul cercetărilor, `ntre care date despre manipularea explozibililor și hărți militare care acopereau Banatul și aproape `ntregul Ardeal
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru utilizarea lor, de către unitatea patrimoniala care le deține. 51. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la menținerea sau la dezvoltarea poten��ialului unității, cum sunt: clientela, vadul, debușeurile, reputația și alte elemente necorporale și se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct de imobilizări necorporale. Fondul comercial se determina că diferența între valoarea de aport de utilitate sau costul de achiziție, după caz, a fondului de comerț
REGULAMENT nr. 704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109699_a_111028]