9,893 matches
-
care aveau prinse la piept cocarde tricolore, împărțite de un membru al delegației ieșene. În sală s-au găsit numeroase personalități marcante ale culturii și vieții politice românești, precum senatorul Marius Pascal, gen. Gheorghe Popa, gen. Mircea Chelaru, președintele Societății „Vatra Românească“ - Aurel Moldovan, Lazăr Lădariu - președintele Despărțământului Mureș al „ASTREI“, prof. univ. Mihai Moraru, prof. univ. Carmen Mihăiescu, președintele Societății „Cultul Eroilor“ - Ion Judu, ziaristul Ion Drăgan de la „Flacăra“, conducătorul revistei literare „Vatra Veche“ - Nicolae Băciuț, scriitorii publiciști Miron Maneg
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
Gheorghe Popa, gen. Mircea Chelaru, președintele Societății „Vatra Românească“ - Aurel Moldovan, Lazăr Lădariu - președintele Despărțământului Mureș al „ASTREI“, prof. univ. Mihai Moraru, prof. univ. Carmen Mihăiescu, președintele Societății „Cultul Eroilor“ - Ion Judu, ziaristul Ion Drăgan de la „Flacăra“, conducătorul revistei literare „Vatra Veche“ - Nicolae Băciuț, scriitorii publiciști Miron Maneg, Lazăr Lădariu, Răzvan Ducan ș.m.a. Cu ocazia lansării volumelor LIV și LV ale dicționarului Personalități române și faptele lor. 1950-2010, de Constantin Toni Dârțu, au luat cuvântul Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
Călin Bogătean. Sărbătoarea Culturii Române la Târgu Mureș s-a încheiat cu un somptuos dineu, ale cărui ecouri s-au stins la mule ceasuri după miezul nopții. Mulțumim pentru acest regal „Cuvântului liber“, precum și Despărțământului Județean Mureș al „Astrei“, Revistei „Vatra Veche“ și Asociației târgmureșene „Maris Dava“ - care s-au asociat nobilei inițiative! Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Referință Bibliografică: În 21 iunie 2013, la Târgu Mureș a avut loc Sărbătoarea Culturii Române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 907, Anul
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
Drept lemn al morții și trădării Ne ardem tații dragi în foc; Ne ardem mamele în sobe Fără surcele și coceni rămași, Hambarul-l ardem, fără bob e, Ne ardem pruncii drept talaș, Ardem surorile și frații, Uscați bunicii-n vatră ard, Nepoții, cuscrii și cumnații Ard ca ulucile din gard, Unchi și mătușe așchioase Ca pe surcele-n vâlvîtăi Îi ardem, din morminte oase De bătrânei și de flăcăi Vârâm sub plită, și de fete... Mirese-n lemn de scândură
SE STING de ROMEO TARHON în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345746_a_347075]
-
JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ - Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA apărând la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE la Târgu Mureș. Citiți și urmăriți „CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI” o revistă fondată în anul promulgării Legii ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE ! Vă suntem recunoscători dacă ne vizitați și ne citiți la www.cartesiarte.ro Corneliu LEU București 25 februarie
COMUNICAT DE PRESĂ: „CREŞTEREA LIMBII ROMÂNEŞTI”- O NOUĂ REVISTĂ A PORTALULUI „CARTE ŞI ARTE” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352057_a_353386]
-
că Parlamentul, Președintele și Guvernul României, Academia Română și partidele politice parlamentare nu se pronunță în privința steagului unguresc al Ardealului înseamnă complicitate la acțiunile Ungariei, U.D.M.R. și extremismului revanșard unguresc vizând dezmembrarea teritorială a țării noastre și anexarea Grădinii Domnului, Vatra Strămoșească, la Ungaria Mare ! Se știe că, adevăratul steag secuiesc (din secolele XII-XIII) este piesă de muzeu. Pe steagul respectiv apar trei simboluri heraldice preluate de la cel mai vechi popor din lume, de la geto-daci, respectiv: soarele, semiluna și lupul dacic
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice, rugătoare, ascultarea fiind cea mai importantă
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
în primul rând. Să ne păstrăm o conștiință curată este mai de preț decât toate comorile de pe pământ pentru că înseamnă odihnă, pace și viață adevărată, ce aduce fericirea mult căutată. Așadar, să avem un suflet incandescent, “să aprindem focul în vatra lui” , să ieșim afară și să ne urmăm viziunea cu pasiune! Orice ar spune oamenii despre noi, să nu stingem făclia dragostei care iartă, credinței ce înseamnă încredere și speranței curate și întemeiate pe promisiunile divine! Marina Glodici Cluj Napoca, 11
DESPRE VORBIREA DE RĂU (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352097_a_353426]
-
pășune, Sfidând al zânei antotimp Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră, S-a preschimbat cu turma sus În stană grea de piatră. Dar sunt și guri de oameni buni Și înțelepți ce-n semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era ca deștiul de
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
din Craiova și colaborator de bază la revista “Boema”, “Climate Literare” și la revista internațională online “Starpress”. Numele lui apare și în alte reviste serioase din România, dintre care amintim: Oglinda Literară, Nord Literar, Luceafărul, Ecouri Literare, România Literară, Apostrof, Vatra Veche, Climate literare, Luceafărul etc. Cu abilități de comunicare moderne, el a reușit să atragă atenția asupra necesității dialogului culturală, a ,,trecerii,, operei scriitorilor din România, dincolo de fruntariile europei, în speță, în Italia. Un exemplu excelent în acest sens, este
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
al națiunii noastre la noi acasă, în interiorul propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască românește, sens în care retrimitem acest Memoriu celor de mai sus ca simbol al dragostei celor din vatra strămoșească pentru cei aflați pe alte meleaguri și un temei real al identității, unității și eternității națiunii noastre și a tuturor românilor de pretutindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință!” Doamne, ajută! Pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
trebuie să-l cunoască. Astfel acest Ivan, a fost un căpitan vestit și s-a remarcat în multe lupte. A ajuns un om respectat în satul nostru. După ce o rană i-a imobilizat o vreme umărul stâng, a rămas la vatră. A luptat în război, însă un glonț l-a obligat să renunțe pentru totdeauna la cariera militară. S-a întors în sat, s-a căsătorit, și-a făcut o gospodărie de invidiat. Mai târziu a intrat în conflict cu niște
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > USCAU FLĂCĂRILE VATRA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului moto: fără milă și dreptate nu stă pe ziduri cetate! ------------------------------ Vântul rece din oglinzi Aduna pe rând tristeți În acele dimineți Mâna când voiai să
USCAU FLĂCĂRILE VATRA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356293_a_357622]
-
nedemn, Muta mlaștinile-aiurea Bat în lume tobele S-a încins praful de pușcă Vin dulăi străini și mușcă Magistrații, robele Muezinul întârzie La scos vorbele din fes Și la vremea de cules Vânturile reci adie Amândoi atunci tăcum Uscau flăcările vatra Storceau lacrimile piatra, Pasărea ajungea scrum Referință Bibliografică: Uscau flăcările vatra / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
USCAU FLĂCĂRILE VATRA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356293_a_357622]
-
de pușcă Vin dulăi străini și mușcă Magistrații, robele Muezinul întârzie La scos vorbele din fes Și la vremea de cules Vânturile reci adie Amândoi atunci tăcum Uscau flăcările vatra Storceau lacrimile piatra, Pasărea ajungea scrum Referință Bibliografică: Uscau flăcările vatra / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
USCAU FLĂCĂRILE VATRA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356293_a_357622]
-
după icoane pe sticlă, existente în conținutul cărții. Câteva “Gânduri înainte de citire” - prefațează volumul, alcătuind un tablou hibernal de vis, numai bun pentru invitația de a intra în poveste. Fără ninsoare, fără aroma îmbietoare de cozonaci proaspeți, fără focul din vatră, credeți că ar mai exista sărbătoare? Clipe imaculate! - scrie Elisabeta Petcu. Parcă intrăm și noi în febra pregătirilor. Să privim puțin pe geam ce se întâmplă acolo, în Cărticica mea de Crăciun! Scrisorile trimise de copii acelui enigmatic Moș, care
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
mărinimie. Îndemnul de a-L primi cu generozitate și smerenie, este pentru toți copiii: “La Sărbatoarea de Crăciun / Noi colindăm din casă-n casă, / Ne punem straie noi și calde / Și stăm cu Dumnezeu la masă. Să se-ncălzească lângă vatră, / Că vine și El de departe,/ Sa-I facem patul să se culce, / Sa-I dăm veșminte moi, curate. / Când Marea Stea va da de veste / Pe toata fața pământească, / Și Magii toți când vor veni, / La noi, aici, au
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
Pe cei din preajma ta / Și bucuria de a dărui, / Sau de a primi iubirea ... ” Autoarea îi amintește și pe bunici “plecați/ în vizită la îngeri”. Dar aceasta e noaptea tuturor minunilor și bunicii sosesc de unde sunt și se așează în fața vetrei, la foc, alături de nepoței. Any Drăgoianu îi transmite o “Rugăminte” cel puțin hazoasă lui Moș Crăciun: aceea de a-i ține locul la școală, fiindcă matermatica e tare grea. Un băiețel modern precum Robert, nu-i mai cere Moșului mașinuțe
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
să ne vegheze. Edificatoare în acest sens este poezia: “Stătea-n genunchi Prea-Sfânta: Chiar dacă mă pândește la orice pas ispita, / Un lucru e știut, nu poate-a mă supune. În clipa-n care mama m-a adus pe lume, / La vatra focului stătea-n genunchi Prea-Sfânta / Răspunsul a venit când Adevăr trecut-a / Prin infinitul labirint al minții. / În clipa-n care m-au zămislit părinții, / Alăturea de ei stătea-n genunchi Prea-Sfânta . Dorul-dor este firul care o conduce spre Început
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
lirica Ioanei Stuparu și ea se regăsește în unele poeme precum acesta: “Iarăși: Și iarăși vii c-un braț de lemne ude, / Le pui în stivă, peste spuza care / Aprinde doar, din pură întâmplare / O flacără în pâlpâiri zălude. / Când vatra pomosteală nu mai are / Și jarul dispărea-va nu știu unde ... / Scânteia dragostei nu mai răspunde - / Chemată-i de nisipuri mișcătoare. / Și dacă soarele vrea să se-arate, / Iar evantai de raze te-asaltează, / Păstreaz-un braț din lemnele uscate / Și lasă timpul
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
jarul dispărea-va nu știu unde ... / Scânteia dragostei nu mai răspunde - / Chemată-i de nisipuri mișcătoare. / Și dacă soarele vrea să se-arate, / Iar evantai de raze te-asaltează, / Păstreaz-un braț din lemnele uscate / Și lasă timpul care nu trădează, / Să pomostească vatra-n nestemate. / Astfel “jarul iubirii” se păstrează”. Unele poeme au structura fixă a sonetului și ele păstrează parfumul și rigoarea poeziei clasice: „În ziua aceea: În ziua-aceea dat-a Domnul, soare.../ Venisem de departe, pare-mi-se. / O șoaptă undeva
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Ioana Stuparu o dă cu prisosință. CEZARINA ADAMESCU, 9 noiembrie 2011 De aceeași autoare: Clipa de Lumină (roman), Editura Miracol, 2001. Oameni de Nisip (roman-trilogie), Editura Amurg sentimental, 2006. Vol. 1 Jurământul văduvei Vol. 2 Târguiala Vol. 3 Lacrimi pe vatră Grădina care s-a suit la Cer (proză scurtă), Editura Florile Dalbe, 2007. Cuvinte de mătase (cronică literară, exegeze, portrete, omagii), Editura Semănătorul, 2009. Tovarăși de ultimă zi (roman), Editura Dacoromână, 2010. Miniona (teatru), Editura Arefeana, 2011. Vera (roman), Editura
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
-vor numai bancherii Că banii nu mai sunt în cont; Mâna darnică-a muierii Va plăti visul plăcerii, Căci moartea ta a fost un... pont! Sub crucea rece de piatră S-or stinge lumânări în vânt; Lutu-ți este de-acum vatră, Ploaia și-un câine, ce latră, Îți vor mai plânge pe mormânt... Referință Bibliografică: Mâine vei fi amintire / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate
MÂINE VEI FI AMINTIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356432_a_357761]
-
cu mare impact în orașul de la poalele Feleacului. Editor-fondator al revistei Cetatea Culturală, publică într-un număr impresionant de alte ziare și reviste din țară și din străinătate. Colaborează de-a lungul anilor cu: Steaua, Tribuna, Napoca Universitară, Echinox, Amfiteatru, Vatra, Astra, România literară, Luceafărul, Cronica, Ramuri, Convorbiri literare, Orizont, Familia, Urzica, Flacăra, Femeia, Pro Saeculum, Poesis, Excelsior, Sud, Mișcarea literară, precum și cu reviste din Marea Britanie, SUA, Canada, Croația, Ungaria, Moldova, Iran, Israel, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. A avut și are
LA ANIVERSAREA CELOR ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355756_a_357085]