3,889 matches
-
lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie [...]. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său” - se află, după părerea lui Iustin, la baza mitului lui Dionysos, zugrăvit de demoni ca un creator al podgoriilor și al misterelor dionisiace (1 Apol. 5, 6). Mitul păgân spune că zeul, născut din Zeus și din Semele, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie și de vrej, mânzul asinei sale. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său. 12Scânteietori sunt ochii săi de vin, și dinții săi mai albi ca laptele. (Septuaginta, vol. 1, ed. cit.) Dintre cele douăsprezece binecuvântări rostite de Iacob pe patul de moarte, cea adresată lui Iuda și seminției sale este una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Iuda. El va coborî din cer - profeția se referă la cea de‑a doua venire - și „va chema la aceeași credință pe cei tăiați împrejur și pe cei netăiați împrejur”, adică, împreună, iudei și neamuri. Versetul care conține imaginea veșmântului spălat în vin trimite la scena botezului în Iordan; cel care vorbește de „sângele de strugure” se referă la răstignire: „Dintr‑însul au țâșnit două izvoare, unul de sânge și altul de apă, cu care spălându‑se păgânii se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
botezului în Iordan; cel care vorbește de „sângele de strugure” se referă la răstignire: „Dintr‑însul au țâșnit două izvoare, unul de sânge și altul de apă, cu care spălându‑se păgânii se vor curăți. Păgânii sunt considerați ca un veșmânt pentru Cristos” (11). Ochii lui Cristos‑Iuda sunt profeții (12), iar „dinții săi mai albi ca laptele”, poruncile care ies din gura lui Isus (13). Binecuvântările lui Iacob cuprind elemente inedite. Hipolit face aici o distincție inexistentă în De Christo
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al Senatului Romei, prieten al împăraților și cunoscut printre toți pentru originea sa nobilă și pentru bogăția sa. El se afla lângă martir [Marin] atunci când s‑a săvârșit. A luat trupul neînsuflețit pe umerii săi, l‑a așezat pe un veșmânt strălucitor și de mare preț și l‑a luat cu sine; apoi, punându‑l în acoperământ bogat, l‑a așezat în mormânt după cuviință. Cei care l‑au cunoscut pe acest om și care au ajuns până în zilele noastre povestesc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se cuvine să îmi fie adus” (cf. Dan. 9,27). „O săptămână” înseamnă șapte ani de la sfârșitul vremurilor. În timpul [celei dintâi] jumătăți a acestei săptămâni, adică timp de „o mie două sute șaizeci de zile, cei doi profeți și Ioan, purtând veșminte de sac, vor propovădui întregii lumi venirea Anticristului” (cf. Apoc. 11,5). Vor face semne și minuni, ca să rușineze pe oameni și să‑i întoarcă la pocăință, din pricina răutății și nelegiuirii lor. „Iar de va voi cineva să‑i vatăme
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
l’Histoire de la secte de Qoumrân”, în Pseudépigraphes de l’Ancien Testament et manuscrits de la Mer Morte, I, Paris, 1967, pp. 1‑10. . Iată în ce manieră prezintă autorul modul de viață al acestei comunități cu totul speciale: „Purtau cu toții veșminte de sac și erau cu toții profeți; nu aveau nimic personal, erau lipsiți de orice bun și se aflau cu toții în doliu din pricina rătăcirii lui Israel. Se hrăneau doar cu ierburile sălbatice pe care le culegeau de pe vârfurile munților; după ce le
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ginere Irinii vodă”), înscriindu-se între „personajele” scenelor în care gesturile extreme atingeau colectivități întregi (într-o „istorisire” despre Vlad țepeș, înregistrată de Stoica Ludescu: „Iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu féte mari...”; seimenii răsculați „sfintele veșminte făcutu-le-au muerilor și fételor chinteșă”; tot aceia „singuri își da muerile lor și copiii lor și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al III-lea Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
La 24 ale aceleiași luni, miercuri, a luat Ștefan voievod cetatea și a intrat în ea. Și a luat și pe doamna lui Radu Voievod și pe fiica lui, care-i era singura născută, și toate comorile lui și toate veșmintele lui și toate steagurile lui. Și a rămas acolo trei zile, veselindu-se. Și apoi s-a întors la cetatea sa de scaun a Sucevii”. Doamna Maria Despina și fiica lui Radu cel Frumos, tot Maria - în unele izvoare, Voichița
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jaf” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la parcurile mănăstirilor, și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsŭ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarăle, veșmintele în jocŭ au dat, și câți bieți neguțitori era închiși acolo și mulți den boieri, rușinând căzacii femei și féte, și nu ca creștinii, ce mai multŭ decât păgânii s-au purtat cu acéia mănăstire. Văduvia Ruxandrei avea să se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la schitul Jupănești, ctitorit de el). Un băiat al lui Teodosie Rudeanu, cronicarul, tot Teodosie pe nume, s-a călugărit sub numele de Theofil, după ce fusese însurat și făcuse copii (unul dintre ei, ajuns clucer, purtând numele de Teodosie). Chipuri. Veșminte. Glasuri Picturi, portrete „promoționale”, broderii, miniaturi Specialiștii în istoria artei presupun - pe bună dreptate, cred - că în alcătuirea ansamblurilor picturale ce compun tablourile votive în care este prezent, Voievodul Mircea Ciobanul (figura lui apare astăzi doar în bisericile împodobite cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu nasturi de mărgăritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatai cu flori de fir, grea, za taleri 250”; destule - prin urmare - destinate categoric tinerei soții 293. Interveneau apoi negustorii și meșteșugarii Curții Toate aceste veșminte luxoase (care, împreună cu podoabele prețioase, îi impresionau pe străini) erau făcute din stofe scumpe aduse de negustori, vreme de câteva secole, din Răsărit și din Apus. în înșirarea lui Nicolae Iorga, acești comercianți erau greci, italieni (care transportau stofe din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Lvov și Cracovia, sași din Transilvania. Pe aceste linii comerciale soseau în țările Române catifelele italiene lucrate la Veneția și la Florența 294 (un acoperământ de mormânt la Mănăstirea Bistrița din Oltenia, obținut prin transformarea - procedeu curent - a unui veșmânt de Curte, este făcut dintr-o astfel de catifea venețiană roșie, broșată cu fir de aur, din a doua jumătate a secolului al XV-lea; tot din Peninsulă venea și catifeaua, vișinie la culoare, tunsă în două niveluri și brodată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a doua jumătate a secolului al XV-lea; tot din Peninsulă venea și catifeaua, vișinie la culoare, tunsă în două niveluri și brodată cu aur într-un fir ce închipuie vrejuri, fructe și flori, din care a fost făcut un veșmânt domnesc ce va fi apoi transformat în văl de tâmplă la Mănăstirea Putna 295 etc.), vilarul (velurul) de Ypria (Ypres, Belgia) - adus uneori „tăiat”, croit adică -, postavurile de Louvain (Luviu), Köln (Colonia) sau din Cehia (acel „postav ceh”) - mai exact
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în niște învelișuri materiale dispuse pe niveluri. Fiecare rang social își are haina sa (prin urmare, îmbrăcămintea avea un caracter vădit discriminator), prin aceste forme ale reprezentării „lumea” își organiza palierele. Doamna, soție a Voievodului, se afla aproape de vârful piramidei. Veșmântul ei de ceremonie (restituit de picturi, de reprezentările brodate, de miniaturi etc.), marcat de inevitabila stereotipie a funcției sociale (schimbările în modă fiind aproape inexistente) intră într-o relație intimă cu comportamentul, determinându-l și punându-l, totodată, în valoare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcută de Vasile Lupu cu prima soție, Tudosca Bucioc; ea fusese măritată cu prințul lituanian Janusz Radziwstt - nota mea, D.H.M.], [iar] cealaltă care a fost măritată de puțină vreme cu fiul lui Hmelnițki cazacul 310. A fost acest lux al veșmintelor domnești de Curte - de ceremonie îndeosebi - un dat ab initio al modei aulice românești (depistabil chiar în restituirile sărace pe care ni le poate pune la dispoziție arheologia costumară) sau a reprezentat - în condițiile împrumuturilor ce se făceau de la o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acopereau rochii cu ceaprazuri de fir și nasturi de aur - în tablourile votive de la Pătrăuți, din biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi, la Sfântul Gheorghe din Hârlău ori Sf. Ilie de lângă Suceava), respectând acea scară a culorilor ce semnifica o ierarhie, veșmintele Doamnelor erau impunătoare. Pe epitrahilul brodat cu fir de aur și mătase - lucrat între anii 1421 și 1432, când Vodă Alexandru cel Bun era însurat cu Marina - fost la Mănăstirea Bistrița și ajuns la Mănăstirea rusească Staraia Ladoga, Doamna - lângă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost brodată -, fastul hainelor Doamnei este sporit de gulere de blană și de un văl atârnând de sub coroană 319. Viața caftanului (concurat mai târziu de conteșul polonez, făcut tot din catifea sau din mătase, cu broderii și îmblănit), ca veșmânt domnesc de ceremonie va fi lungă. Secolele nu-l vor putea modifica esențial. Eleganța vestimentară - formă a culturii aparențelor Chiar dacă „ieșirile” lor în public erau mai puține, soțiile de Voievod - căci despre ele va fi vorba în cele ce urmează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chivotul zidirii lor. Circumspecți față de foarte vechile reprezentări feminine, în înfățișări târzii și îndoielnică (cum se întâmplă cu pictura de pe peretele de apus al naosului Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, unde portretul Doamnei Ana - probabil -, soția lui Vladislav, îmbrăcată într-un veșmânt bizantin, cu coroană așezată peste o scufie apuseană, a fost repictat în anul 1829) ori aflate pe obiecte de mult dispărute (ca acel epitrahil - l-am pomenit deja - de la Mănăstirea Bistrița, păstrat o vreme la Staraia Ladoga, în Rusia, unde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Kiev. Magnifică este și înfățișarea Mariei din Mangop, din neamul Paleologilor bizantini, înrudiți și cu Komnenii, așa cum a păstrat-o acoperământul de mormânt de la Putna, făcut din mătase purpurie. Coroana înaltă lasă să atârne cele două pandelocuri imperiale, iar veșmintele sunt pline de pietre prețioase și de ornamente brodate. Pantofii, ale căror vârfuri se văd de sub șuba impunătoare, au și ei culoarea rezervată împăraților. Curțile domnești au menținut aplecarea spre luxul vestimentar menit să impresioneze. în mai puține rânduri, ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rezervată împăraților. Curțile domnești au menținut aplecarea spre luxul vestimentar menit să impresioneze. în mai puține rânduri, ce e drept (frecvență mai slabă ce își afla motivații în regimul femeilor impus de niște Aule ce se orientalizau din ce în ce mai accentuat), fastul veșmintelor soțiilor de Voievozi a fost remarcat - ziceam - de călătorii străini. Ne-a lăsat o astfel de constatare despre o Doamnă, pe care o asemuiește unei „împărătese”, autorul acelor Annotationes Moldovicarum rerum, citat și până aici (care le așeza și pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
325. Dar socot că aceste câteva „demonstrații” sprijină îndestul titlul pe care l-am dat acestui paragraf. Și rochiile apusene erau purtate cu grație Când ajungeau, într-un fel sau altul, în Apus, Doamnele noastre nu se sfiau să adopte veșmintele acelor locuri. Ele se adaptau firesc la codul vestimentar al „celorlalți” - cum a făcut Doamna lui Grigore I Ghica, aflată la Veneția (căci - zice cronicarul - „când fu leatul 7173, iar Gligorașco temându-se de turci să nu-l prinză pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
calea Ardealului. Căci Elina (care va muri înaintea vârstnicului ei soț) era în corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru împletituri și semințe de flori. Cu siguranță că brașovencele îi mai trimiteau și alte cele, poate veșminte de croială europeană, căci în tabloul votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este înfățișată cu o „freză” albă (în Europa așa ceva se purta către sfârșitul veacului al XVI-lea) în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și alte cele, poate veșminte de croială europeană, căci în tabloul votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este înfățișată cu o „freză” albă (în Europa așa ceva se purta către sfârșitul veacului al XVI-lea) în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis în Ardeal. „Și veni mâniia lui Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor - precum Anton Marin del Chiaro - o pomenesc), de un strai lejer rezervat unor circumstanțe ale intimității. Ar trebui, prin urmare, definite și spațiile (și împrejurările), mult mai numeroase decât cele rezervate Voievodului, în care Doamna putea să afișeze alte veșminte decât cele de ceremonie. Adică spațiul privat din palatul domnesc din Orașul de Scaun (camerele sau casa Doamnei) sau din cele aflate în reședințele pasagere (odaia Doamnei și iatacul) de la moșii sau din mănăstiri, încăperea unde ea mânca împreună cu domnițele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]