11,633 matches
-
săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine, cei pe care-i găsim în alte documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după 30 de ani de scutire, s-a introdus legea recrutației, dornenii și câmpulungenii s-au răsculat. în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor care s-au expatriat s-a ridicat la 20.000 de suflete. Cei care s-au simțit amenințați după răscoala din 1805, au fugit în țara „turcească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făceau politică cuzistă. Asta a fost după primul război mondial și până în al doilea război mondial. După al doilea război mondial, oamenii s-au atașat lângă clasa muncitoare și facă politică comunistă. Legăturile sătenilor din Lunca cu cei din satele vecine - nu au fost totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni din Lunca. Cel mult își angajau hargații dintre oamenii din satul Lunca. Acum s-au schimbat oamenii, atât cei din Lunca cât și foștii răzeși din satele vecine. Trăiescă în legături mai strânse. Se căsătorescă între ei, se mai ajută unii pe alții în cadrul activităților comune, în cadrul comunei Filipeni. Nu mai exist cuvântul venetică pe care răzeșii îl aruncau în ochii celor din Luncă - până târziu. Comuna are
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că în țara de Jos (partea de sud a Moldovei), nu era niciun șerb, toți se numeau arcași și călărași care lucrau numai pentru dânșii. Această clasă de țărani, locuitori ai satelor, cu libertate limitată, s-a numit în Moldova vecini. Primul document care vorbește de vecini este din 1585, dat de cancelaria domnească a lui Petru Vv. Șchiopul și se referă la toți cei care vor veni să se așeze pe moșia Lunca Mare dată de Petre Vv. lui Bucioc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
152 în comuna în care se afla pământul, pe care nu aveau voie să-l vândă timp de 30 de ani și să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă, până se termina lucrul. Dacă nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe tot teritoriul românescă din epoca neolitică care începe cu aproximativ 7.000 ani î.Hr., dovedescă diversificarea ocupațiilor societății românești care își fixează așezările pe terasele înalte ale râurilor, în locuri mai greu accesibile, mai ușor de apărat în fața atacurilor vecinilor războinici. În multe zone ale Europei, dar și în țara noastră, manifestările de artă (pictură pe stânci, în peșteri, sculpturi în os și piatră, reprezentările rupestre zoomorfe, antropomorfe) demonstrează fără putință de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceasta mai mult din pricina pășunilor prielnice, decât pentru lucratul ogorului. Tăierea unui vițel constituie o ceremonie. Căci de aici, din Moldova, se scoate acel mare număr de boi cu a căror carne se hrănescă în mare parte nu numai popoarele vecine din Ungaria și Rusia, dar chiar polonii, germanii, ba chiar și Italia și în primul rând cetatea Veneției. Acestora elvețienii le zică boi ungurești și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zarzavat, cât, îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din Filipeni dreapt ocină și moșie (vecină) cu hotarul Fruntești „unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noiembrie 1918) și Transilvaniei (1 decembrie 1918) cu Regatul României, când, după perioada de dezvoltare economică și culturală, omenirea a fost cuprinsă de flăcările celui deal doilea război mondial, 1939-1945. Anul 1940 a fost unul tragică pentru România. Statele revizioniste vecine, în principal URSS, care încheiase cu Germania lui Hitler un pact de neagresiune în 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop - Molotov) a impusă României ultimatumul din 26-28 iunie 1940 prin care România a fost silită să cedeze Basarabia, Bucovina și șinutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lume îcu 1,4 miliarde de locuitori) și a treia putere economică, după China și Statele Unite. începând din 2010, evoluția sa va fi superioară celei din China, dar PIB-ul pe cap de locuitor va rămâne inferior celui din statul vecin, din cauza creșterii demografice superioare. Numeroase întreprinderi, cum ar fi Tata, Infosys sau Mittal, vor fi printre cele mai mari din lume. Pentru ca acest scenariu să poată fi verificat, va trebui ca democrația indiană să învingă dificultăți majore, unele similare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru reunificarea popoarelor: ar putea fi cazul Indiei și Pakistanului, pentru controlul asupra Kashmirului, precum și a numeroase țări din Africa sub-sahariană ce ar putea intenționa să-și adune etniile între granițele naționale. Alții se vor încăpățâna să distrugă un stat vecin: mai multe țări arabe vor continua să dorească nimicirea statului evreu, care va trebui să câștige toate războaiele împotriva lor; altminteri, ar risca să dispară. De altfel, intransigenții din regiune vor declanșa ostilitățile imediat ce s-ar anunța orice eventual tratat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a venit de dimineață și acum ăsta care avea vârsta de a-i fi tată. Comisarul aruncă o privire pe harta deschisă pe locul de alături, porni mașina și se îndreptă spre al doilea obiectiv. De data asta nu apărură vecine la fereastră. Ușa clădirii era deschisă, de aceea a putut să urce direct la etajul al doilea, aici locuiau bătrânul cu legătura neagră și tânăra cu ochelari fumurii, ce ciudată întovărășire, era de înțeles că neajutorarea orbirii îi apropiase, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
După ce soția lui - o ființă frumoasă și înaltă, îmbrăcată într-o rochie aurie - ne-a lăsat singuri, am comentat râzând cât de diferită era situația lui actuală față de vremurile când studiam împreună medicina. Pe atunci ni se părea un lux vecin cu risipa chiar și să fi luat masa la un prăpădit de restaurant italienesc de pe Westminster Bridge Road. Iar acum Alex Carmichael era consultant la cinci sau șase spitale. După câte cred, câștiga zece mii de lire pe an, iar rangul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
despre competiția socială sau alte fenomene Înrudite de mare interes. Oricum, Îi plăceau cărțile și parcă trecuse o veșnicie de când Amory nu mai Întâlnise vreo persoană căreia să-i placă. Dacă trupa aia de la St. Paul’s așezată la masa vecină nu l-ar fi luat și pe el drept un tocilar, s-ar fi bucurat enorm de Întâlnirea asta. Băieții parcă nu-l observaseră, așa că și-a dat drumul. A discutat despre câteva duzini de cărți - cărți citite, cărți despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
era suficient de egoist pentru asta -, deci a cântărit indubitabilele calități atractive și valoarea lui Thomas Parke D’Invilliers, punând pe celălalt talger amenințarea ochilor reci din spatele ochelarilor cu ramă de baga care, În Închipuirea sa, Îl fulgerau de la masa vecină. — Bine, vin. În felul acesta a descoperit Amory Portretul lui Dorian Gray, Mistica, sumbra Dolores și Belle Dame sans Merci. Timp de o lună, nu l-a interesat nimic altceva. Lumea a devenit mai estompată, dar și mai interesantă iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
deliberat să cadă pe jos. Mâinile li s-au atins ușor, dar nici unul n-a vorbit. Tăcerile deveneau tot mai frecvente și mai delicioase. Afară, o altă pereche desprinsă din grup urcase la etaj și exersa la pian În camera vecină. După preliminariile obișnuite, „Valsul măgarilor“, unul dintre ei a atacat melodia Copii În pădure și o voce ușoară, de tenor, a făcut să se audă cuvintele și În alcovul lor: „Dă-mi mîna ta - Voi constata Că am plecat ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
subretă care acută ceva: ridică un teanc de pe un scaun... Nu aici. Un alt teanc, masa de toaletă, sertarele șifonierului. Scoate la lumină câteva șemizete splendide și o pijama uluitoare, dar asta n-o satisface. Pleacă. Bombăneală nedeslușită În camera vecină. Începe acum să fie cald, ca În jocul de-a descoperirea obiectului ascuns. Aceasta este mama lui ALEC, DOAMNA CONNAGE - corpolentă, demnă, rujată ca o matroană și ruptă de oboseală. Buzele i se mișcă semnificativ În timp ce caută OBIECTUL. Căutarea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
temut: ești sentimental. Nu semeni cu mine. Eu sunt o micuță materialistă romantică. - Nu sunt sentimental - sunt la fel de romantic ca și tine. Înțelege, ideea e că o persoană sentimentală este convinsă că lucrurile vor dura; persoana romantică nutrește o Încredere vecină cu disperarea că ele nu vor dura. (O mai veche distincție de-a lui Amory.) - Calambururi. Eu plec acasă, a zis ea tristă. Să coborâm de pe căpiță și să mergem până la răscruce, iar dacă de-acum Înainte nu mai scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
afirma că singurii matematicieni care au făcut periplul științei lor sunt: Constantin Caratheodory, mort acum doi ani la München, și Jacques Hadamard, trecut astăzi de 90 de ani. Fiecare matematician este ținut să ia act de direcția cercetării în sectoarele vecine specialității sale. Dar tot ce s-ar încumeta să afirme despre stările din aceste domenii, va fi neinstructiv, irelevant, adesea arbitrar sau fals. Să ne închipuim un navigator în jurul unor uscaturi, la malul cărora n-a tras niciodată, povestind despre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la revoluția mondială), cerând în mod imperios instaurarea unei tiranii ca-n Rusia. „Nu mai merge, mă-nțelegi, constituția, care aceea ce vezi ce se petrece, nu poți pentru ca ... ” Fanaticii facerii de bine, „nifiliștii”, vor avea la bază recrudescența violenței, vecină actelor de terorism. Însăși junele entuziast marcat de o așa zisă teologie sentimentală - suportul reformismului utopic - ce face istoricul evenimentelor, căci în Boborul nu avem de-a face cu un narator fictiv, fiind totodată și unul dintre cei mai aprigi
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
de pe salvare este lăsată cu greu să-și facă treaba de către cei de la paza imobilului puși de OMER MADRA, care avea un câine fără botniță cu care amenințau persoanele prezente. Domnul NISIPEANU avea tensiunea 26 cu 13, intrase în fibrilație, vecină cu starea de comă. Echipa de filmare a ajuns ținta polițiștilor, totul fiind o bătaie de joc cu sprijinul POLIȚIEI ROMÂNE. Fostului disident, care are 81 de ani, i se solicită de către civilii din încăpere să semneze că refuză să
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
tarafuri de lăutari cântau „Hora Unirii”, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului care cobora din diligență. Despărțit în două - Focșanii Moldovei și Focșanii Munteni - de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de strajă la hotar: un moldovean și un muntean și spunându-le că
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
viu ...vezi tot dar nu auzi nimic.Si răcnetul ți se oprește în gât și te îneacă și te sufocă ...și simți că nu mai ai putere.... Și atunci cedezi împotrivirii. Pumnii ți se descleștează ușor...un fel de calm vecin cu moartea te cuprinde ...că un giulgi cald..corpul își ridică propria greutate ...și cuțitul își oprește scrasnita-si rotire...simți o palmă răcoroasă atingandu-ti obrazul trudit...și șuvoiul nestăvilit al lacrimilor binefăcătoare îți inundă față. Cazi într-un
PUTEREA DE A MERGE MAI DEPARTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361459_a_362788]