3,223 matches
-
anumită nesiguranță rămîne prezentă, cum se vede, și În privința acestui mesaj Înnoit, căci combatantul din fața cetății Își Împarte trăsăturile cu călătorul ("Când pentr-o noapte sînt numai pentru voi. În zori / Voi trece cu-anotimpul"...), ființă neliniștită, străină, solitară În veghea ei: "Neliniștea mea crește sau se retrage undă / Străin sînt. Singur și treaz ca alte ori". CÎnd Își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Orașul Îl refuzi, Îl ceri, / Și șovăi pasăre-mprejur sau goarnă", "Temniță e sau cîntecul de fum e", „Aproape sau departe-aceeași lume"... Gestul deschiderii rămîne, poate, cel mai semnificativ În această ipostază Îndeajuns de nelămurită, cu disponibilități multiple, lăsate sub veghea iubirii: "Cum anotimpuri pleacă, vin Întruna / Fereastră, sângele deschis Îl las / Tu-l luminezi acum și-ntotdeauna". Ultima piesă a ciclului nu face decît să adauge cîteva elemente sugestive pentru o aceeași stare de așteptare În penumbră a deplinei expresii
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
iar Fraisse relatează că, în 1906, câțiva mineri surprinși într-o galerie timp de trei săptămâni au crezut că nu au stat decât patru-cinci zile în adâncul minei. GRAFIC VERT: Numărul ciclurilor ORIZ: Durată (ore) Fără siestă Cu siestă Durata veghii în funcție de ciclurile unui speolog care a stat timp de 6 luni într-o grotă (adaptare după Fraisse et al., 1968) Cu toate acestea, studierea atentă a activității speologului a pus în evidență câteva paradoxuri. Pentru a-și repera ciclurile veghe-somn
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Pentru a-și repera ciclurile veghe-somn, s-a convenit ca speologul să îmbrace o ținută de noapte pentru a repera faza de somn. Astfel, s-a descoperit (vezi figura de mai sus) că, dacă cele mai multe cicluri aveau o perioadă de veghe între 10 și 20 de ore, destul de multe (în total 30) erau foarte lungi, durând între 30 și 40 de ore. Oare începuse Mairetet să hiberneze ca urșii? Nu, crezând că face o mică siestă, el dormea o noapte întreagă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dat de durata anumitor metabolisme, căci mărimea unui ciclu complet de somn variază în funcție de dimensiunea animalelor (10 minute la șoareci, 24 la pisică, 90 la om și 120 la elefant). Astfel, cantitatea de glucoză (principalul „carburant” al creierului) crește în timpul veghii și scade în timpul somnului, pentru a fi transformată în rezervă (glicogen) sub formă de astrocite (celule gliale în formă de stea). Ca și ciclul oxigenului, acesta ar putea servi drept „clepsidră” pentru a determina ritmul ceasului nostru biologic. Pentru mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Hypnos le aduce muritorilor somnul atingându-i cu o floare de mac, în timp ce fiul său Morfeu presară vise asupra celor adormiți (Valatx, 1998). Această legendă ne arată că observația de mai sus ne-a ajutat să descoperim, după milenii, ciclul veghii (sau vigilenței) și al somnului, deseori însoțit de vis. O cunoaștere mai profundă a mecanismelor este adusă de neuroștiințe. Neurobiologul francez Michel Jouvet de la Universitatea din Lyon a fost un pionier al cercetării somnului și s-a evidențiat în special
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a se adânci în somnul profund. Acest somn profund este „paradoxal” pentru că, dacă mușchii sunt pe deplin relaxați, iar organismul nu mai percepe nici o senzație, activitatea creierului generează unde rapide și de mică amplitudine, la fel ca în starea de veghe; globii oculari fac mișcări rapide (REM = Rapid Eye Movements); dacă trezim persoana în acest stadiu, constatăm că ea tocmai visa. După epidemia de gripă spaniolă din 1918, medicul vienez Constantin von Economo a observat la cadavrele studiate că oamenii care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
echivalând claselor școlii primare din sistemul de învățământ românesc (n. trad.). 66. De ce nu se împacă șofatul cu alcoolul? Efectele substanțelor psihotrope asupra vigilenței Când nu dormim, creierul este treaz, însă are nevoie de o anumită intensitate a stării de veghe pentru a fi performant. Fiziologii și psihofarmacologii utilizează termenul vigilență pentru a desemna acest grad de atenție. De exemplu, în cadrul cercetărilor de laborator, măsurăm nivelul vigilenței prin timpul de reacție. Având însă în vedere importanța șofatului, încercăm tot mai des
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unele cercetări recente au demonstrat că și viața noastră vegetativă depinde de soare, la fel ca în cazul plantelor. La vertebrate, de la pești până la mamifere - incluzând, desigur, și omul -, hipotalamusul, „creierul” vieții vegetative, programează componentele fiziologice ale foamei, setei, ritmului veghe/somn, sexualității etc. Dar hipotalamusul este stimulat, la rândul său, de o altă structură a creierului: epifiza; acesta este un fel de ochi fosil prevăzut cu adevărați fotoreceptori, de unde și numele său medieval de „al treilea ochi” (sau „glandă pineală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
inclusiv cu sacrul. Libertatea se află în sfera publicăxe "„sferapublică", acolo oamenii pot acționa spre binele comun. Comuniștii se apleacă predilect pe o abordare paternalistă a ambelor sfere. Indivizii sunt egali, dar nu sunt liberi. Există un centru conștient de veghe în ambele ipostaze, partidul-statxe "„stat". El normează ambele sfere. În regimul comunist românesc, Partidul Comunist stabilea: necesarul de consum, necesarul de copii, oportunitatea unei căsătorii, oportunitatea divorțului. Dreptul la existență privată era înlocuit cu transparența vieții personale în fața colectivului de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
suita de note medii), trebuie să fie blîndă („de-ai fi cu blîndețe”). Într-un vers nesigur: „ești inimă trufașe În trează plăcere”, dăm peste o sintagmă În jurul căreia se poate specula. „Trează plăcere” ar sugera bucuria spiritului În dragoste, veghea conștiinței În patimile trupului. Ideea nu-i străină de mentalitatea uscatului Nicolae care ține, În altă parte, să convingă că existența lipsită de iubire este fără rost. În versurile ce dezvoltă acest gînd vedem Însă prea ușor prestigiul modelului părintesc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
române. Nu este prima oară cînd poezia intră pe porțile obscure ale visului, dar Heliade este cel dinții, după știința mea, care analizează visul În poezie și Încearcă să construiască o vastă epopee a existenței de dincolo de limitele stării de veghe. Cu ce efecte În plan liric? Visul este un poem În XX de părți. Ultima, avînd un caracter general meditativ, repetă din nevoia de simetrie pe prima. Poemul este terminat, rotund, lucru rar la Heliade care de regulă nu-și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obiectele reputate ca poetice: piramida, leul, luna, cerbul, turnul măreț etc. Acestea sînt obiecte-simboluri luate din literatură. Grigore Alexandrescu nu tulbură În nici un chip reputația lor poetică. Piramida este măreață, leul e crud și măreț, „mărețul turn” reprezintă loc de veghe și „trist martur de-al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea și proastele moravuri din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
est donc bien rarement une substance. Les corps chauds passent pour des corps enrichis, pour des corps qui ont reçu un supplément de substance. On donne plus difficilement une positivité au froid.”* Pastelurile lui Alecsandri sînt ieșite din starea de veghe. Viziunea onirică - operă a vieții nocturne - este la el aproape inexistentă. Frigul nu-i, cu toate acestea, o metaforă morală În poemele de acum. Este, cum s-a dovedit de către toți comentatorii poeziei, o metaforă mai degrabă de ordin pictural
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Noi nu ne facem decât datoria, așa cum prevede legea, și suntem conștienți că slujba noastră e spre folosul lui Dumnezeu și al oamenilor. Drept urmare, Tommaso a fost cules din celulă, încă potopit de durere și amețeli, spre a fi supus "veghii", tortură sălbatică, exasperantă, ce-ar fi terminat pe oricine. Cei câțiva care avuseseră parte de ea, cedaseră în mai puțin de șase-șapte ore, gata să spună tot și chiar să adauge toate minciunile sugerate de judecător pentru a-i învinui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
străzi și în porturi? urla Tommaso. Oare ei să ne fi trădat? ce, imediat ce-au văzut carele armatei, nu ne-au anunțat? Poate erau complici. Sau pur și simplu n-or fi crezut că e nevoie să stea de veghe. Acum însă să ne gândim la ce e de făcut, să salvăm câți mai mulți oameni: ăia trag fără somație. Da, maestro Giacomo, ai dreptate, trimite pe cineva să-I anunțe pe cei rămași mai la urmă să nu se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca un contur negru, încremenit, un corb cu aripile strânse, apoi adormi și el. Tresări, după o vreme, și privi în jur, derutat, până când înțelese ce e cu femeia adormită în brațele lui și mai înțelese că ora lui de veghe pe crenelul dinspre răsărit se apropia. O trezi, îngăduitor cu nedumerirea ei, apoi o ajută să coboare, privind iarăși în sus și vorbindu-i despre castel și despre călărețul care îl aștepta. O privi cum se depărtează, mergând încet printre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Cum s-ar zice, umbra lăsată de trupul nostru e odihnitoare. Un fel de a dormi de-a-n picioarelea. Somnul e o contopire cu propria umbră. Dar somnul nu-i de ajuns, din când în când trebuie, în stare de veghe, să i se adauge moțăiala umbrei. Cu cât umbrele sunt mai lungi, cu atât trupul se simte mai bine. Nu degeaba poeții cântă mai ales apusul și răsăritul... Ce putere ar mai avea soarele sprijinit de marginea orizontului, fără umbra
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rândul criminalilor ce trebuiau stârpiți. Încât, la un moment dat, toți ajung să semene între ei. Toți poartă un singur chip care este al tău. Cei care te tortu rează, cei care îți pândesc somnul și îți vatămă starea de veghe, care îți afundă gura în hârdăul cu nevoile altora, care îți împing cu bocancul zeama pe care s-o lipăi, în patru labe și fără lingură, ca jivinele, cei care îți măscăresc amintirile și îți sleiesc așteptările, toți ajung să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care-l avea. — Vin după noi ? șopti bătrânul, deschizându-și larg ochii goi. La el era pe dos. Ceilalți oameni, odihnindu-se, închideau ochii. Pentru el, care vedea doar niște umbre mișcătoare, ca îndărătul unui cearșaf întins, starea de veghe, cu toate simțurile încordate, se înfăptuia cu ochii închiși. Astfel că acum, odihnindu-se, își deschise larg ochii, pentru ca și pleoapele, la rândul lor, să se odihnească. — Nema... spuse Ologu. Ne-au pierdut... — Poate ți s-a părut doar, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păreau că se desprind de pământ, cele două jumătăți se întâlneau, călărindu-se pe sine, visul absolut. Bunelu, ca orice om foarte bătrân, nu mai putea dormi. Își întorsese ochii pe dos, ca să-și poată privi visele în stare de veghe, ca la cinema. Visele creșteau acolo unde trupul își regăsea miezul de odinioară, căci mușchii se încolăceau din nou pe oase și pielea se întindea să-i acopere. În vis, încrețiturile se domoleau și pielea Bunelului se întindea copilărește, netezindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care se făcuse a o examina și arunca pe tavă ca fiind fără importanță. Era un colț de jurnal, pe care cu un ac se înțepase un G, ceea ce însemna în limbajul lor convențional de mult adoptat "Gavrilcea stă de veghe". Așadar, Gavrilcea era în siguranță și pregătea ceva. Poate avea de gând să-l scoată din fort, poate de asemeni știa despre vreo notă energică din partea Germaniei sau chiar de un eveniment mai senzațional. Se aștepta să audă strigăte afară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
viața lui Conțescu atârna, după credința doctorilor, de un fir de ață, deoarece se credea că va face septicemie. . - Cum se află bietul Conțescu? Întrebă Gaittany peGonzalv, care ședea aproape toată ziua la căpătâiul lui Conțescu, alergând între ședințele de veghe pe la cunoscuți, să-i țină în curent. . - Ce este de sperat oare, domnule Gaittany, de la un om bolnav dinainte, care a făcut septicemie? Este chestie de ore. - Țț, țț, țț! făcea din buze Gaittany cu o falsitate evidentă. Totuși septicemia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vârful unui plămân și respira greu. Apetitul îl părăsise și dureri penibile îl supărau la ceafă, ceea ce îi turbura somnul. Gonzalv, în devotamentul lui ieșit din nevoia de a afla și de a se ilustra, venea și noaptea, făcând de veghe cu rândul împreună cu cei ai casei. Bolnavul respira pe gură, sufocîndu-se, și era foarte stânjenit de pulsul accelerat. . - Nu-i nici o speranță, spuse și Gaittany. Nenorocitul trece dintr-una într-alta. Să știi că Gonzalv biruie. . - Pe ce te prinzi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nevastă-sa e o femeie tare de treabă. Ar fi păcat. Parcă ce nevoie este neapărat să intre în familia Conțescu? . - Mă voi gândi cum e mai bine! susură geograful. Erminia,impresionată de fața suptă a lui Gonzalv și de veghea continuă pe care o făcea lui Conțescu, stărui pe lângă Hergot să meargă să-l vadă acasă. Hergot văzu pe Gonzalv pe seară de la distanță, fără a-și permite să-l examineze din proprie inițiativă, și avu impresia că nu era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]