3,072 matches
-
ne dăm seama dacă opiniile vehiculate discursiv sunt cunoștințe verosimile sau nu? Ca răspuns la aceste întrebări vom adopta poziția lui Popper, pentru care există trei categorii de căutători ai cunoașterii adevărate și astfel trei posibilități de evaluare a opiniilor vehiculate discursiv. Verificaționiștii, sau justificaționiștii, pozitiviști, care „cer să acceptăm o părere numai dacă ea poate fi justificată prin date pozitive...dovedită ca adevărată sau, cel puțin, ca foarte probabilă...verificată sau confirmată în mod probabilist.” (K. R. Popper, Adevăr, raționalitate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru toți, persuadarea ține doar la unii pentru că toți avem aceleași principii logice dar nu toți avem aceleași gusturi. Totuși, diferența între cele două acte discursive nu ține atât de “natura auditorului” cât mai ales de “materia” și “forma materiei” vehiculate de cele două acte argumentative și puse în slujba tezei, ideii susținute dar și de dimensiunea primă - pur rațională sau cognafectivă - vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lupta discursivă, mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere, deci acte de putere, o realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Nye. În sfârșit, cea mai recentă concretizare a ideilor liberale începând cu anii '90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei școli idealiste în Relațiile Internaționale, justificând interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI și cele vehiculate la debutul disciplinei Relațiilor Internaționale ca obiect academic de studiu. În acest context, este cu atât mai importantă (re) cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; c. principiile liberale de filosofie a istoriei și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții Realpolitik-ului; d. dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului nonintervenției
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
-mi spui mai multe despre asta?”, „Unde?”, „Cum sa întâmplat?” Este de preferat să se evite întotdeauna întrebarea „De ce?” care determină o justificare și nu cauza reală a comportamentului. În dialogul profesorelev sunt prezente și alte resorturi comunicative care pot vehicula conținuturi informaționale. Modul cum sunt pronunțate sau rostite cuvintele încarcă emoținal ideile circumscrise de acestea, transformând dialogurile obișnuite aparent banale în instanțe expresive modelatoare. Comunicarea orală prin elementele ei suprasegmentale (intonație, accent, debit, ritm, forță, stil), are darul de a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
19-260C și 18 zile la 10oC; acțiunea plantelor gazdă; virulența agentului patogen. În timpul incubației, circulația patogenului în interior se face astfel: virusurile circulă prin intermediul plasmodesmelor și prin intermediul vaselor conducătoare (floem și xilem); bacteriile circulă prin spațiile intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă pentru că ele prezintă mai multe posibilități de dezvoltare: a.ectoparazit (se dezvoltă la exteriorul organului parazitat Uncinula necator); b.endoparazit (se dezvoltă în interiorul țesuturilor, intercelular, hrănindu-se prin haustori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
chiar bacterii. O parte dintre ciupercile parazite prezintă un mecanism de proiecție specializată a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea exercitată de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să germineze și de higroscopicitatea aerului. Conidiile (metasporangii) de la ciupercile fam. Peronosporaceae, ascele de la ciupercile subîncr. Ascomycotina și sporii diferitelor ciuperci care cauzează rugini
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sfeclă cu pământ pe ea, tuberculi etc.) induce posibilitatea vehiculării inoculului în zone ce nu erau contaminate. Transmiterea prin insecte, ciuperci de sol, plante parazite și vectori animali Virusurile, molicutele (micoplasmele), bacteriile și chiar sporii unor ciuperci pot fi ușor vehiculați de către insecte și vectori animali. Insectele din grupa afidelor, cicadelor, tripșilor, acarienilor și nematozii, transmit în mod curent virusurile sau micoplasmele pentru că ele se hrănesc cu sucul plantelor posibil infectate, achiziționează agentul patogen apoi îl retransmit. Din acest punct de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agenților patogeni de către om În culturile intensive (sere,solarii, pepiniere viticole, pomicole, culturi intensive legumicole și pomicole) omul execută în cadrul tehnologiilor o serie de lucrări obligatorii prin care produce mici leziuni ce vor constitui porți de intrare pentru agenții patogeni vehiculați cu uneltele de lucru sau chiar pe mâinile și echipamentul lucrătorilor. În circuitele comerciale sunt făcute numeroase transporturi internaționale la distanțe lungi și odată cu acestea sunt vehiculați o serie de agenți patogeni ce se găsesc fie pe produsele comercializate, fie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
decursul căruia este necesară prezența bacteriei în țesuturile atacate. După acest timp, chiar dacă bacteria este distrusă, proliferarea evoluează. Dezvoltarea ulterioară a tumoarei în lipsa bacteriei a dus la conceptul existenței unui principiu inductor de tumori (PIT) pe care bacteria doar îl vehiculează și care odată ajuns în țesutul gazdei poate acționa independent. Timp îndelungat PIT-ul a constituit o enigmă, fiind considerat fie un virus, fie un metabolit bacterian sau o fracțiune a ADN etc. Odată cu dezvoltarea posibilităților de investigare a materiei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nucleii pasmodiului se transformă în spori de rezistență . Prezența plasmodiilordetermină hipertrofierea celulelor și apariția îngroșărilor caracteristice. Patogenul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în solurile ușor acide până la 8 ani. Milioanele de spori din rădăcinile hipertrofiate sunt vehiculate în sol de râme, larve, viermi sau de apa de irigație. Prin lucrările agricole, sporii pot fi răspândiți la distanțe mari, iar dacă terenurile sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei au viabilitate redusă (1 oră). Înmulțirea sexuată are loc sub formă de oogamie, în urma căreia pe ramificațiile sifonoplaștilor apar oospori cu perete gros, dublu, ce rezistă în sol și vor da naștere în primăvara
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în primăvara următoare la zoospori ce vor produce noi infecții. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la un an la altul se face prin oosporii ce rezistă în sol, iar în cursul vegetației transmiterea ciupercii, de la plantă la plantă, se face prin zoosporii vehiculați de apa din sol. Prevenire și combatere. Producerea răsadurilor se va face numai în soluri dezinfectate termic, fără exces de umiditate și cu pH alcalin. Semințele se vor dezinfecta prin tratare cu: Royal FLO 42 S-3 l/t, Apron
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantă și poate ajunge până la semințele ce vor rămâne mici, cu facultate germinativă scăzută. La suprafața zonelor parazitate, frunze sau fructe, patogenul produce sporangiofori ramificați, cu creștere continuă, ce susțin sporangi limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit, în funcție de temperatură: -la 10-15oC din sporangi apar 5-35 zoospori biflagelați;la 22-25oC din sporangi apar 1-2 filamente de germinație. În culturile de tomate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în timpul vegetației, sporangii apăruți pe sporangiofori sunt cei ce răspândesc patogenul. Aceștia apar la temperaturi cuprinse între 3-27oC cu optimum de 11-12oC. Germinarea sporangilor se produce în condiții de umiditate atmosferică 100 % timp de cel puțin 10 ore. Sporangii sunt vehiculați ușor de vânt și vor da noi infecții pe ceapă dar și pe alte specii: Allium sativum, A. fistulosum, A. porum, A. ascalonicum etc. Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea resturilor vegetale din culturi pentru micșorarea rezervei de oospori, asigurarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și dau infecții prin stomate.Incubația durează 6-8 zile după care apare o nouă generație de sporangi. Formarea acestora este împiedicată de temperaturi mai mari de 20oC și de uscăciune. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă, se face prin sporangii vehiculați de vânt și apa de ploaie sau de irigație, iar de la un an la altul, ciuperca rezistă prin oosporii ce vor germina în primăvara următoare și vor forma sporangi cu zoospori. Ciuperca prezintă 10 rase fiziologice cu virulență diferită și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogenului mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea și chiar unele cucurbitacee. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol pe resturile vegetale sub formă de cleistotecii, din care în anul următor vor ieșii ascosporii ce pot produce noi infecții. În cursul vegetației, conidiile vehiculate de vânt, picăturile de apă de ploaie sau apa de irigație, sunt cele ce asigură diseminarea patogenului. Prevenire și combatere. În spațiile protejate se recomandă dezinfecția solului, rotația culturilor, distrugerea resturilor ce ar putea avea forma perfectă și la apariția
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de vânt, apă sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de conidii iar în sol, sub formă de peritecii cu asce și ascospori. Gravitatea atacului este amplificată de reacția acidă a solului, de umiditatea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori care au formă sferică și sunt strălucitori. În cursul primăverii, agentul patogen este vehiculat de vânt care duce ascosporii sau conidiile pe alte plante. Prevenire și combatere. Agentul patogen se combate la fel ca și ciuperca Gibberella zeae, dar în acest caz se recomandă tratarea cu Divident 030 FS-1,5 l/t și în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere ascostromele ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de ascospori iar cele secundare se fac prin intermediul conidiilor ce sunt vehiculate de vânt sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultură la alta se face prin intermediul scleroților rămași în sol sau a celor care la recoltare ajung între semințele de secară. Prevenire și combatere. Întrucât alcaloizii conținuți de scleroți sunt toxici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de ploaie iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15oC. Transmiterea patogenului de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar cordoane gelatinoase, albicioase, de picnospori ce vor germina ușor pe alte plante, dacă temperatura se menține între 16-18oC. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul, în resturile de plante atacate și în semințele infectate. În timpul vegetației, picnosporii sunt vehiculați de apa de ploaie, vânt, insecte sau apa de irigație. Prevenire și combatere. Înființarea culturilor se va face pornind de la sămânță sănătoasă și răsad sănătos, produs în spații protejate bine dezinfectate. Sămânța se poate dezinfecta termohidric la 50oC timp de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]