3,744 matches
-
crește semnificativ cu îmbătrâ - nirea, de la 2% sub 75 de ani, la 5% pentru grupa 75 85 de ani, la 14% peste 85 de ani și 27% pentru populația spitalizată sau instituționalizată cu vârsta peste 90 de ani. Prevalența extrasistolelor ventriculare variază de la 76% în studiile care au folosit evaluarea prin ECG standard la 96% pentru cele care au realizat monitorizarea ECG ambu -latorie tip Holter (10). Într un studiu realizat de Yamaguchi și colaboratorii săi frecvența extrasistolelor supraven - triculare sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
variază de la 76% în studiile care au folosit evaluarea prin ECG standard la 96% pentru cele care au realizat monitorizarea ECG ambu -latorie tip Holter (10). Într un studiu realizat de Yamaguchi și colaboratorii săi frecvența extrasistolelor supraven - triculare sau ventriculare, respectiv a fibrilației atriale în populația vârstnică a fost superioară la bărbați față de femei (4). În 2012, Moubarak și colaboratorii săi publică un studiu comparativ al modificărilor electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
dar octogenarii asociază mai frecvent fibrilația atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale. Astfel se explică scăderea toleranței fibrilației atriale și scăderea adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
vârstnici. Monitorizarea electrocardiografică ambulatorie 24 de ore, efectuată la 423 dintre subiecții acestui studiu, cu vârste între 75 și 85 de ani, a adus date importante privind modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost cele mai frecvente, prezente la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
studiu, cu vârste între 75 și 85 de ani, a adus date importante privind modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost cele mai frecvente, prezente la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95% interval de confidență 1,4 5,8) și al infarctului miocardic (risc relativ 3,2; 95% interval de confidență 1,2 9,4). Bradicardia sinusală peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
că la această categorie de vârstă istoricul de boală cardiacă se asociază semnificativ cu modificările de tip ischemic, ca subdenivelarea de segment ST (odds ratio = 3,2; 95% interval de confidență 1,2 8,7) (13). 11.2.5. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) HVS este o modificare frecvent întâlnită la vârstnici, obiectivată electrocardiografic sau ecocardiografic. Un studiu efectuat pe pacienți peste 55 de ani a demonstrat o creștere a dimensiunilor ventriculului stâng în 52% dintre cazuri (19). Un studiu pe subiecți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
cum este aceea cu insuficiență renală cronică terminală. Importante deosebiri se constată în tratamentul bolilor cardiace la pacienții renali și în funcție de specialitatea medicului curant; astfel, nefrologii ar avea tendința de a utiliza mai puțin beta-blocada la pacienții cu hipokinezia peretelui ventricular (diagnosticată ecocardiografic), la pacienții fără istoric de boală coronariană, în comparație cu cardiologii; la pacienții cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe în deciziile terapeutice între cardiologi și nefrologi în ceea ce privește hipertrofia ventriculară stângă, insuficiența cardiacă congestivă sau disfuncția diastolică [Martirosyan et al., 2004]. Care este tendința terapeutică actuală? Față de începutul anilor 90, utilizarea blocantelor de canale calcice și a digoxinului s-a redus semnificativ, în timp de utilizarea IECA, a sartanilor [i
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
protecției oferite față de riscul de malnutriție în perioada postprocedurală, cu modularea progresiei remodelării cardiace postinfarct miocardic (secundară remodelării vasculare coronariene în caz de obezitate). Un alt mecanism propus ar fi protecția oferită de obezitate față de riscul de apariție a aritmiilor ventriculare maligne în cursul SCA, dar și în perioada postprocedurală, ceea ce ar conduce la reducerea riscului de moarte subită (14). Aceste rezultate sunt contrazise de autorii studiului MUSIC, care au demonstrat că supraponderea și obezitatea nu se asociază cu un risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
sunt contrazise de autorii studiului MUSIC, care au demonstrat că supraponderea și obezitatea nu se asociază cu un risc scăzut de moarte subită la pacienții cu IC. Una dintre explicații este legată de riscul crescut al acestor pacienți pentru aritmii ventriculare (15). Toate aceste rezultate trebuie privite însă și analizate în context individual, cu atât mai mult cu cât este recunoscut faptul că nu cantitatea de țesut adipos acumulat în exces este importantă, ci mai ales disfuncțio - nalitatea acestuia, în sensul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
studii, începând cu cel al lui Parving și col. din 1974, faptul că microalbuminuria reprezintă un factor de risc cardiovascular important și independent. La acești pacienți, prezența MA se corelează cu o prevalență și o severitate mai mari ale hipertrofiei ventriculare stângi [Agarwal et al., 1996; Cerasola et al., 1996; Redon și Williams, 2002], ale retinopatiei hipertensive [Biesenbach și Zazgornik, 1994], ale HTA nocturne (non-dipping) [Veerman et al., 1996] și ale arterio- și aterosclerozei carotidiene [Bigazzi și Bianchi, 1995; Ruilope et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
semnificativ și independent asociată cu mortalitatea generală, cea cardiovasculară și cea prin boală ischemică coronariană, riscul crescând o dată cu gradul proteinuriei. O altă investigație semnificativă [Capes et al., 2000], care a analizat o subpopulație din trial-ul SOLVD (Studies of Left Ventricular Dysfunction) prezentând proteinurie la inițierea studiului (3,2% din totalul participanților), găsește o rată de spitalizare mai mare la pacienții cu proteinurie inițială (risc relativ crescut cu 81%) și o rată a mortalității crescută (risc augmentat cu 73%). Pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
volum datorită dezvoltării musculaturii sale. La rinolofi este prezentă o placă anterioară a cartilajului cricoid la care este sudat primul i inel traheal. La rinolofide membranele vibrante vocale sunt așezate pe corzile vocale iar la vespertilionide sunt așezate pe placa ventriculară. Laringele posed Laringele posedă cavități anexe ce servesc pro probabil la ampilficarea sunetelor emise. La rinolofide sunt prezente trei asemenea camere: o o pereche de camere traheene laterale provenite din modificarea primului inel trahean și o a treia cameră posterioară
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
la ora actuală este minor și de utilitate redusă doar în traumatologie, trebuie să amintim câteva date istorice care au marcat începuturile imagisticii cerebrospinale. În anul 1918, neurochirurgul american Walter Dandy a introdus tehnica ventriculografiei, ce constă în vizualizarea sistemului ventricular după injectarea de aer în sistemul ventricular sau în spațiul subarahnoidian, obținându-se astfel ventriculografia și pneumoencefalografia. În 1927, Egas Moniz a introdus în practica medicală angiografia cerebrală, permițând evidențierea cu mare precizie a vaselor sanguine normale sau anormale în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
utilitate redusă doar în traumatologie, trebuie să amintim câteva date istorice care au marcat începuturile imagisticii cerebrospinale. În anul 1918, neurochirurgul american Walter Dandy a introdus tehnica ventriculografiei, ce constă în vizualizarea sistemului ventricular după injectarea de aer în sistemul ventricular sau în spațiul subarahnoidian, obținându-se astfel ventriculografia și pneumoencefalografia. În 1927, Egas Moniz a introdus în practica medicală angiografia cerebrală, permițând evidențierea cu mare precizie a vaselor sanguine normale sau anormale în și din jurul creierului. În anul 1972, Allan
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Aspectul RMN, hipo- și hipersemnalul pe secvențele T1 și T2-ponderate, variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei (fig. 3.16 a-c). Pe secvența FLAIR HSD prezintă hipersemnal comparativ cu semnalul LCR-ului. Leziunile extra-axiale duc frecvent la deplasarea sistemului ventricular, ceea ce necesită evaluarea deplasării liniei mediane. Deplasarea se apreciază la nivelul foramenului Monro. Lărgimea spațiului intracranian se măsoară pe slice-ul CT cu imaginea cea mai apropiată de foramenele Monro, respectiv unirea 1/3 anterioare cu 1/3 medie și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de gradient - T2*GRE, SWI (fig. 3.26 a-d și 3.27). Gentry și colab. [14] au descris asocierea frecventă între leziunile corpului calos și hemoragia intraventriculară cauzată de leziunea plexului subependimar ce se găsește de-a lungul suprafeței ventriculare. Studiile vechi arătau ca LAD sunt mai ales nehemoragice. În prezent, secvențele RMN noi arată clar ca LAD sunt mai ales hemoragice. Hidrocefalia poate fi o sechelă a LAD și are importanță în recuperarea pacientului. Există legătură între volumul ventricular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ventriculare. Studiile vechi arătau ca LAD sunt mai ales nehemoragice. În prezent, secvențele RMN noi arată clar ca LAD sunt mai ales hemoragice. Hidrocefalia poate fi o sechelă a LAD și are importanță în recuperarea pacientului. Există legătură între volumul ventricular și tulburările de memorie și atenție posttraumatice. LEZIUNILE DE TRUNCHI CEREBRAL Leziunile pot fi primare sau secundare. Leziunile primare apar în urma undei de șoc și se asociază cu LAD ducând la leziuni de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cu creștere rapidă ce determină 111 hidrocefalie obstructivă. Au o structură solidă, cu mici chisturi și zone hemoragice, pot prezenta calcificări și edem peritumoral. Sunt localizate în vermisul cerebelos cu extensie în emisferele cerebeloase, deplasează ventral ventriculul IV, obstruează lumenul ventricular și poate infiltra jumătatea posterioară a trunchiului cerebral. Polul inferior al tumorii se extinde în cisterna magna. În contrast cu ependimomul, meduloblastomul nu se extinde în cisternele laterale. Originea meduloblastomului din emisferele cerebeloase este mai frecventă la tineri și adulți. Se recomandă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
5 ani. Este o tumoră de mari dimensiuni, cu structură complexă, ce poate conține calcificări, zone hemoragice, de necroza sau degenerări chistice, cu priză moderată de SDC și minim edem perifocal, localizată de obicei în substanța albă, în apropierea sistemului ventricular [2]. d. Tumori teratoid-rabdoide sunt tumori rare întâlnite la copii. Acestea conțin celule rabdoide, zone de PNET și țesut malign mezenchimal și epitelial. Au localizare supra și infratentorială. Pot conține chisturi sau zone hemoragice în stroma tumorală, în timp ce calcificările sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
și hemoragii. Sunt identice histologic cu seminoamele. Tumorile voluminoase se extind anterior în ventriculul III, cu infiltrarea talamusului. Priza de SDC este de obicei crescută. Germinoamele prezintă frecvent metastaze de-a lungul spațiilor subarahnoidiene și subependimale de-a lungul sistemului ventricular și cordonului medular. Sunt tumori sensibile la radiații [1,2] (fig. 3.86). b. Carcinomul embrionar pur este rar întâlnit. Este o componentă a tumorilor germinale mixte. Incidența maximă apare la vârsta de 15 ani și predomină la sexul masculin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
diferențiat, sau pot fi imature (maligne), reprezentate de țesut imatur sau cu transformări maligne. Au o structură tipică, heterogenă, cu țesut grăsos, structuri dense, chisturi și calcificări. Nu captează SDC. Se pot rupe spontan cu diseminare de-a lungul sistemului ventricular. Teratoamele maligne au predilecție spre invazie și metastazează de-a lungul spațiilor subarahnoidiene ale creierului și cordonului medular [1]. f. Tumori germinale mixte sunt mult mai frecvent întâlnite și conțin elemente ale tumorilor mai sus menționate. Aspectul CT și RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
intracraniene este relativ mare. Deși pot fi observate la orice vârsta, mai des sunt întâlnite la pacienți vârstnici. Sunt localizate subcortical, dar pot fi găsite oriunde în substanța albă, supra și infratentorială, în spațiile subarahnoidiene, în regiunea selară, în sistemul ventricular. Tumora pulmonară este cea mai frecventă sursă a metastazelor, pe locul doi fiind localizat melanomul tegumentar, apoi urmează cancerul de sân. Metastazele sunt multiple, dar pot fi și solitare, sunt rotunde, bine delimitate, unele necrozate central sau hemoragice. Edemul perifocal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de plasminogen tisular, administrați numai în fereastra de trei ore de la apariția primului simptom focal (rt-PA, urokinază). - Tratamentul edemului cerebral și al presiunii intracraniene crescute: tratamentul medical (terapie depletivă cu agenți osmotic activ cerebral, ex.: manitol) și tratamentul chirurgical (drenaj ventricular, chirurgia de decompresiune). - Terapia antiagregantă: clopidogrel, aspirina, ticlopidina. - Terapia anticoagulantă (warfarina, acenocumarol) după un AVC ischemic asociat cu fibrilație atrială și/sau cu proteze valvulare cardiace. Măsuri terapeutice luate pentru controlul funcției pulmonare și asigurarea permeabilității căilor respiratorii; măsuri pentru
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]