6,708 matches
-
Cel ce visează se percepe probabil ca victimă a unei situații. Este la fel ca animalul lipsit de apărare condus spre abator. Scenariul oniric mai dezvăluie că subiectul este «abătut», având un pesimism manifest sau refulat. Vezi Altar, Sacrificiu. Abis, vid, gaură Abisul reprezintă haosul originar în care a plonjat umanitatea la începuturile sale, dar și genunea înspăimântătoare în care sufletele păcătoase ajung după moarte. Există, prin urmare, în viziunea vidului o dimensiune adesea regresivă; lucru confirmat de abordarea jungiană, care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
având un pesimism manifest sau refulat. Vezi Altar, Sacrificiu. Abis, vid, gaură Abisul reprezintă haosul originar în care a plonjat umanitatea la începuturile sale, dar și genunea înspăimântătoare în care sufletele păcătoase ajung după moarte. Există, prin urmare, în viziunea vidului o dimensiune adesea regresivă; lucru confirmat de abordarea jungiană, care face din abis simbolul matricei. Mai ales în limbajul curent, abisul este și expresia unei frontiere (prăpastia dintre două ființe, dintre două idei) și a unei lipse de conținut. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și expresia unei frontiere (prăpastia dintre două ființe, dintre două idei) și a unei lipse de conținut. Visul poate, prin urmare, simboliza fie șubrezirea unei relații, fie distanța înspăimântătoare ce există între sine și celălalt, ori între dorință și realitate. Vidul este totuși un spațiu, ce poate fi umplut. Este desigur mărturia unei lipse sau a unei absențe (vid existențial, vid afectiv), dar care poate fi acoperită. În acest sens, este sinonim atât pentru dorință, cât și pentru frustrare. Dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
poate, prin urmare, simboliza fie șubrezirea unei relații, fie distanța înspăimântătoare ce există între sine și celălalt, ori între dorință și realitate. Vidul este totuși un spațiu, ce poate fi umplut. Este desigur mărturia unei lipse sau a unei absențe (vid existențial, vid afectiv), dar care poate fi acoperită. În acest sens, este sinonim atât pentru dorință, cât și pentru frustrare. Dat fiind că rolul ei este de a primi sămânța vieții, gaura este locul creației. Personifică, la modul general, potențialitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
urmare, simboliza fie șubrezirea unei relații, fie distanța înspăimântătoare ce există între sine și celălalt, ori între dorință și realitate. Vidul este totuși un spațiu, ce poate fi umplut. Este desigur mărturia unei lipse sau a unei absențe (vid existențial, vid afectiv), dar care poate fi acoperită. În acest sens, este sinonim atât pentru dorință, cât și pentru frustrare. Dat fiind că rolul ei este de a primi sămânța vieții, gaura este locul creației. Personifică, la modul general, potențialitățile, resursele, bogățiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acest sens, este sinonim atât pentru dorință, cât și pentru frustrare. Dat fiind că rolul ei este de a primi sămânța vieții, gaura este locul creației. Personifică, la modul general, potențialitățile, resursele, bogățiile ascunse ce așteaptă să fie descoperite. Imensității vidului îi opune delimitarea spațiului ce trebuie umplut. Lipsa este circumscrisă. Așteptarea și cererea, adică dorința, sunt mai bine definite. Șanțul sau tranșeea, în afară de semnificația dată găurii, adaugă noțiunile de separare și protecție. În limbaj curent, predomină mai ales ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
linia laterală a terenului, înălțimea punctului de atac); blocajul este reprezentat de o suprafață compactă cu o lățime de 50 cm pentru fiecare jucător; mingea atacată se deplasează pe o traiectorie care respectă legile de cădere ale punctului material în vid. Optimizarea acțiunilor de atac se realizează în două etape distincte: a) prima etapă nu ține cont de apărarea adversă și urmărește minimizarea unui criteriu de eficiență, la baza căruia stă timpul de cădere; b) cea de-a doua etapă urmărește
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
sau, mai degrabă, să elucidăm care sunt Întrebările și perspectivele care ne pot ajuta În a Înțelege ceea ce este perceput ca „securitate” Într-un anumit caz sau context. Premisa acestui capitol este că securitatea nu poate fi examinată Într-un vid intelectual sau practic și, În consecință, ea trebuie analizată și Înțeleasă În contextul mai larg al transformării intelectuale a disciplinei relațiilor internaționale și a practicilor politice care perpetuează și susțin noțiunea de securitate. Ideile principale dezvoltate În capitol enunță, În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În mediul academic, cât și În cel decizional acest mod de reprezentare a actorilor și relațiilor dintre ei este din ce În ce mai puțin acceptat pentru că nu reflectă În mod satisfăcător realitatea internațională. În primul rând, interesul național nu este generat Într-un vid internațional și nu este o constantă, chiar dacă direcțiile majore de politică externă, așa cum sunt ele exprimate În programele de politică externă, pot rămâne În general aceleași pentru perioade relativ lungi de timp. Mai degrabă, interesul național al unui stat este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Reducerea cercetărilor și analizei la nivel regional, contextualizate sau nu global, reprezintă o soluție pentru a face inteligibilă o realitate din ce În ce mai complexă. Expertiza regională În domeniul studiilor de securitate este deci crucială, În lipsa acesteia existând riscul de a „gândi În vid” (Cantori și Spiegel, 1973). Aceasta nu este Însă o simplă chestiune epistemologică, ci are implicații politice extrem de relevante. Astfel de pildă, multe dintre analizele pe care s-a bazat intervenția americană În războiul din Vietnamxe "Vietnam" nu au ținut cont
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a plasat România pe calea tranziției lente și pline de obstacole către democrație și economia de piață. Odată cu destrămarea URSS, subsistemul de relații internaționale din sud-estul Europei suferă un proces de fragmentare și restructurare. În plus, colapsul URSS lasă un vid de putere care, treptat, pe parcursul anilor ’90 va fi umplut de SUA. Sistemul internațional devine unipolar; subsistemul sud-est european, de asemenea. Mai mult decât atât, o serie de dezvoltări teoretice din domeniul relațiilor internaționale În ceea ce privește abordările asupra securității ale Școlii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate, vid sufletesc și dezorientare” la primul, atmosferă „ambiguă, prilejuită de o senzualitate nestăpânită și cu preferințe pentru straniu și mister” la al doilea), sau pe insolitul M. Blecher, plasat în aceeași familie spirituală cu Lautréamont și Kafka. Curios lucru, respinge romanele
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
în cadrul natural, încât sfârșesc prin a nu mai putea fi deosebite de acesta, vântul trecându-le prin plete „ca prin ierburi cu arome amare”. Ultimul moment important în devenirea lirică a lui B. este reprezentat de apariția volumului Cadavre în vid (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apreciat în mod unanim de critică drept una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii contemporane. Schimbarea de viziune față de cărțile anterioare este aproape totală: dacă până acum sentimentele de frustrare și neliniște, generate de conștiința
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
cele mai valoroase opere ale literaturii contemporane. Schimbarea de viziune față de cărțile anterioare este aproape totală: dacă până acum sentimentele de frustrare și neliniște, generate de conștiința trecerii ireversibile a timpului, erau purificate estetic într-o melancolie senină, Cadavre în vid aduce cu sine împotrivirea și revolta, concretizate într-o imagistică de-a dreptul apocaliptică. Spectacolul, pus în scenă de un regizor aflat într-o profundă criză existențială și morală, este acela al unei lumi în agonie, în care „cadavre neîngropate
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
sentimentelor apocaliptice, în care se regăsesc elemente amintind de peisajul liric bacovian, de lumea picturilor lui Bosch sau de atmosfera prozelor lui Kafka și Orwell, reușește să focalizeze într-o unică lentilă stilistică și imaginară viziunea sumbră a „cadavrelor în vid” și protestul la adresa absurdului totalitar, conferind astfel scrisului lui B. o dimensiune nebănuită în anii ‘50 ai secolului trecut. Baconsky credea în superioritatea artei, poezia și eseistica lui puțin scorțoasă, cultă în chip excesiv, însă profundă și originală, apără totdeauna
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Fiul risipitor, București, 1964; Meridiane, București, 1965; Dumitru Ghiață, București, 1966; Echinoxul nebunilor și alte povestiri, București, 1967; Remember, vol. I: Jurnal de călătorie, vol. II: Fals jurnal de călătorie, București, 1968; ed. 2, I-II, București, 1977; Cadavre în vid, București, 1969; Meridiane, București, 1969; Ion Țuculescu, București, 1972; Botticelli, București, 1975; Die Schwarze Kirche, tr. Max Demeter Peyfuss, Berlin - Frankfurt - Viena, 1976; Botticelli. Divina Comedie, București, 1977; Corabia lui Sebastian, București, 1978; Fluxul memoriei, îngr. și pref. Mircea Braga
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
numărul unu din Scrisori către Orfeu) este contrazisă de adevărata vocație a poetei, care rămâne lirica feminității (în ipostaza de iubită și mamă) și a copilăriei în decorul arhaic. SCRIERI: Memorie de iulie, pref. Al. Piru, București, 1966; Poarta spre vid, București, 1969; Vertebra lui Yorick, București, 1970; Scrisori către Orfeu, București, 1972; Dimineața primigeniei, București, 1980. Repere bibliografice: Paul Georgescu, Două tinere condeie, RMB, 1966, 6774; Marin Mincu, Ioana Bantaș, „Memorie de iulie”, AFT, 1966, 7; Aurel Martin, Ioana Bantaș
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
niște indivizi buimăciți, ca și eroii lui I. L. Caragiale, de cuvinte. Numai că, în epoca totalitarismului, cuvintele sunt folosite mai ales pentru a ascunde gândurile, nu pentru a le comunica. Limbajul este, în consecință, fie duplicitar, fie „de lemn”, abstract, vid de sensuri. Eroii lui B. trec, cu toate acestea, prin tragedii existențiale adevărate, sunt nefericiți, au iluzii, fabrică utopii și, la nivelul lor de înțelegere, caută explicații metafizice care, bineînțeles, produc râsul. Pamfil, vicepreședinte de bloc (Preșul), este obsedat de
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
condiții, intervine memoria. Apelând la memorie, persoana readuce În prezent imaginile celor cu care a fost anterior. Este o dublă apropiere: ca prezență imaginativă, dar și ca prezență emoțională. Întoarcerea În trecut este proiectarea În trăirile anterioare, care vor Înlocui vidul prezent. Imaginarul va compensa, În aceste cazuri, absența dată de izolare. Dar dincolo de aceste situații Închise, limitative, faptul de a fi condamnat la singurătate este compensat prin situațiile deschise care, În plan interior, vor oferi persoanei perspectiva transcendenței supreme, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vieții care au produs-o, dar de care se detașează. Ea este, În acest caz, un conflict moral care face ca durerea fizică să devină pentru persoană chin moral. Același lucru se poate spune și despre anestezia morală, care devine vid moral pentru persoană. 30 RESTAURAREA FIINȚEI MORALE (PSIHOTERAPIA MORALĂĂ Cadrul general Susținerea morală este prima și cea mai veche formă de psihoterapie. Încă din antichitatea clasică o Întâlnim la Homer (Iliadaă, la Plutarch (Opera moralăă, la Seneca (Consolărileă, precum și la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mult de ceilalți, a mă Însingura și a mă goli sufletește și spiritual. Condamnarea la singurătate Înseamnă și sfârșitul ființei mele. Soluția ieșirii din singurătatea egoismului o dă Întâlnirea mea cu ceilalți, o Întâlnire care mă deschide și-mi anulează vidul interior prin iubire. Valoarea modelului moral pozitiv constă În faptul că aceasta oferă celuilalt căldura iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Soluția ieșirii din singurătatea egoismului o dă Întâlnirea mea cu ceilalți, o Întâlnire care mă deschide și-mi anulează vidul interior prin iubire. Valoarea modelului moral pozitiv constă În faptul că aceasta oferă celuilalt căldura iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
animal social, M. Dogan și R. Pahre (1993) afirmă că „biologii reducționiști care ignoră adjectivul au o vedere limitată, la fel ca aceea a colegilor lor, specialiști în științele sociale, care uită substantivul. Specializarea diferitelor discipline științifice a lăsat un vid între ele, ceea ce a avut ca rezultat separarea substantivului de adjectiv”. „A examina fenomenul biologic fără referire la contextul său social înseamnă a nu te interesa decât de o față a medaliei... Alcoolismul nu este numai un fenomen sociologic, ci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ci, mai degrabă, o schiță de portret. Oricum, restituirea lui Camil Petrescu s-a simțit în scriitura romanului Frica de duminică (1982), unde C. radiografiază existența anodină a unor intelectuali din perioada „obsedantului deceniu”, care, spre a uita de propriul vid sufletesc, își consumă viața propunându-și doar scopuri meschine, pentru simplul motiv că sunt mai ușor de atins. Ca editor, s-a remarcat prin îngrijirea sau prefațarea operelor lui Ion Barbu, Al. Macedonski, Elena Farago, Al. Rosetti, G. Călinescu, Eugen
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
mână ținându-se de ouă. Își păstră aceeași postură până jos. Eram prea mică să mă Întreb ce se ascundea după brusca noastră intimitate. În zilele și săptămânile care au urmat n-am luat În considerare propria motivație a Obiectului, vidul ei de dragoste. Mama ei avea toată ziua ocupată. Tatăl ei pleca la birou la șase patruzeci și cinci. Jerome Îi era frate, prin urmare inutil. Obiectului nu-i plăcea să stea singură. Nu se deprinsese să se amuze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]