1,913 matches
-
zi cu zi, îndeosebi în relațiile cu puii. În perioada marilor exterminări din secolele XVIII-XIX, în cultura omului a pătruns blana vidrei de mare, animalul propriu-zis pierzându-și valoarea culturală. Ecaterina a II-a purta o pelerină din blană de vidră de mare, iar Evghenii Oneghin, eroul poemului cu același nume scris de Alexandr Pușkin, purta, probabil, și el o haină făcută din același material, conform versurilor: "Pe gulerul de castor luce / Stelar omătul argintiu". De la mijlocul secolului XX, vidrele de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de vidră de mare, iar Evghenii Oneghin, eroul poemului cu același nume scris de Alexandr Pușkin, purta, probabil, și el o haină făcută din același material, conform versurilor: "Pe gulerul de castor luce / Stelar omătul argintiu". De la mijlocul secolului XX, vidrele de mare au devenit, mai ales în cultura occidentală, eroi ai poveștilor pentru copii. Datorită formei suple a corpului, au fost comparate în literatura populară cu naiadele, nimfe ale apelor.
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de voturi. În urma repetării, în data de 29 iunie alegerile au fost căștigate de Anghel Rababoc, cu un număr de 103 voturi mai multe decât contracandidatul său, Aurel Pârvu. BEC a anulat alegerile din primul tur de scrutin din comuna Vidra din județul Ilfov, de care aparține satul Sintești, și a decis repetarea scrutinului în 15 iunie, deoarece nu s-a aprobat prelungirea votării peste ora 21, ca urmare aproximativ o sută de persoane nu au putut să își exercite dreptul
Alegeri locale în România, 2008 () [Corola-website/Science/311942_a_313271]
-
animale adaptate la clima temperată rece, cum ar fi vulpea, lupul, ursul brun sau hermelina. De asemenea, insulele stâncoase servesc ca loc de poposire a păsărilor migratoare, iar litoralul ca adăpost pentru unele mamifere marine, cum ar fi focile sau vidrele de mare.
Insulele Kurile () [Corola-website/Science/311992_a_313321]
-
talvegul râului Latorița. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în 4-5 minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă. Centrala a fost pentru prima dată pusă în funcțiune în 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW), fiind echipată cu trei hidro-agregate
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
râului Lotru și la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării. În decurs de aproape un deceniu, potențialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivației principale formată din barajul Vidra, a unei rețele de captări și aducțiuni secundare, a 4 baraje în arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 stații de pompare, etc. și în cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mălaia (18 MW), și Brădișor (115
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Animale ocrotite: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), marmotă ("Marmota marmota"), ursul carpatin ("Ursus arctos"), vidra de râu ("Lutra lutra"), râsul ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis") vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), căprioară ("Capreolud capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus vulgaris
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
obicei, un rezultat al neglijentei tatălui său. În cazul în care tatăl său nu este atent la el, va fi adesea observate rătăcind în jurul utilajelor pornite sau neatenție lui îl va bagă în niște pericole de moarte. Russell este o vidra de mare turcuază cu accesorii tipice de pirat, cum ar fi o pălărie "Jolly Roger", un tricou alb cu dungi roși, un cârlig, un petic pentru ochi și două picioare din lemn. Îi place să pescuiască, să navigheze și să
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
sau negricioase, ce se unesc în dungi transversale. Înotătoarele perechi sunt roșcate. Știuca este un pește răpitor foarte lacom, "rechinul" apelor dulci, care atacă nu numai peștii ci și păsările și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
ținutul Yorkshire. Rasa a fost creată în Marea Britanie la mijlocul secolului XIX-lea, ca ajutor la ferme, unde ținea la distanță șobolani sau vulpi. Airedale este o rasă de câini care a fost concepută pentru a asista omul la vânătoarea de vidre, jderi, iepuri, vulpi. Ulterior, grație curajului, determinării și calităților fizice deosebite, a fost folosit și la vânătoarea de animale mari, cum ar fi mistreții sau chiar urșii. Poate fi folosit cu rezultate bune și în lucrul cu animalele iar în
Airedale Terrier () [Corola-website/Science/312289_a_313618]
-
în Marea Britanie este câinele preferat al forțelor de poliție. Localnicii își doreau să țină sub control dezvoltarea viguroasă a unor specii de rozătoare, în special din habitatul acvatic (șobolanul de apă, nutria) și a unor prădători de talie mai mică (vidra, jderul, dihorul, nevăstuica). Pentru obținerea unui câine competitiv au încrucișat exemplare de copoi Otterhound și de Terrier Galez (Welsh Terrier). Cele două rase au stat la baza selecționării acestui Terrier de talie mare ( este cel mai mare câine din această
Airedale Terrier () [Corola-website/Science/312289_a_313618]
-
Valea Sării, învecinându-se la nord cu Comuna Negrilești, (aprox. 4 km), la vest cu comuna Tulnici (aprox. 7 km), la sud cu comuna Vrâncioaia (aprox. 7 km) și comuna Valea Sării (aprox. 7 km) iar la est cu comuna Vidra (aprox. 15 km) și comuna Vizantea Livezi (aprox. 20 km). Comuna Bârsești este situată în zona de deal a județului Vrancea, pe cursul mijlociu al râului Putna, fiind traversată de șoseaua națională DN2D care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. Se
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
DN2L, care o leagă spre vest de Soveja și Tulnici și spre sud-est de Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Din acest drum se ramifică la Câmpuri șoseaua județeană DJ205E, care duce spre sud-est la Vizantea-Livezi, Vidra, Țifești și Garoafa (unde se termină în același DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câmpuri se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,63
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
populație de 2564 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă cu 23 de elevi la Câmpurile de Jos. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu aceeași componență și o populație de 2598 de locuitori, în plasa Vidra a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Ciuruc a luat în 1964 denumirea de "Teii". În 1968, comuna a trecut
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
de Bacău. La Garoafa, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205P, care duce spre vest la Bolotești și spre sud-est la Vânători. Tot DN2 se intersectează la Bizighești și cu șoseaua județeană DJ205E, care duce spre vest la Țifești, Vidra (unde se intersectează cu DN2D), Vizantea-Livezi și Câmpuri și spre est în județul Galați la Movileni. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Putna Seacă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Garoafa se
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești și insecte:
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Avram Iancu (în trecut "Vidra de Sus" în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Achimețești, Avram Iancu (reședința), Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
foc și fluierul au fost elemente călăuzitoare ale lui Avram Iancu în lupta pentru dreptate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Atestată documentar pentru prima dată în anul 1839, cu numele de "Vidra de Sus", comuna Avram Iancu este cunoscută mai ales datorită lui Avram Iancu. În “Calendarium novum” tipărit la Cluj în 1807 de "Martin von Hochmeister", se menționează și școala din Vidra de Sus, unde a învățat Avram Iancu, avându-l
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
pentru prima dată în anul 1839, cu numele de "Vidra de Sus", comuna Avram Iancu este cunoscută mai ales datorită lui Avram Iancu. În “Calendarium novum” tipărit la Cluj în 1807 de "Martin von Hochmeister", se menționează și școala din Vidra de Sus, unde a învățat Avram Iancu, avându-l ca învățator pe Mihai Gomboș. Activitatea economică din localitate este: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Avram Iancu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,15%). Pentru 4,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ, comuna Adunații-Copăceni având 1514 locuitori în satele Adunații Copăceni și Pârlita, iar comuna Dărăști având 2020 de locuitori în satele Dărăști și Pâslari. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1960) raionului Giurgiu din regiunea București, context în care satul și comuna Dărăști și-au schimbat numele în "Dărăști-Vlașca", pentru a fi diferențiate de Dărăști-Ilfov. Satul Pârlita a luat în 1968 denumirea de "Argeșul". În 1968, ele
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
la București la IATC (azi UNATC). A avut roluri notabile în piesele de teatru "Profesiunea doamnei Warren" de George Bernard Shaw, "Strigoii" de Henrik Ibsen. A pus în scenă "Pescărușul" de Anton Cehov la Teatrul Bulandra în 1969, "Răzvan și Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Detalii despre procesul Noica-Pillat în Stelian Tănase, "Anatomia mistificării", Humanitas, 2003
Marietta Sadova () [Corola-website/Science/308907_a_310236]
-
care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului. Fotograful Helmut Ignat a publicat, în
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]