1,941 matches
-
viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de brazi care a înlăturat pericolul viiturilor. În timpul Primului Război Mondial, zona a fost ocupată între 1916 și 1918 de armatele germane, care au găsit la Gura Teghii un loc propice pentru construirea unui sanatoriu cu 20 de camere, cu iluminat electric și apă caldă curentă pentru tratarea răniților
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce spre nord către Bisoca, iar DJ102F trece niște dealuri către valea Sărățelului și duce mai departe de-a lungul acelui râu către Berca (DN10). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mânzălești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând o parte a mormântului
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
în jurul anului 1770 în zona Gura Humorului- Baia. Legenda spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apă Șiretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica pe văile Șiretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populatie din timpuri străvechi, care
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
din 1970, când apele au depășit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafețe din terenurile arabile. Alunecările de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor. Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C. Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie este de -5°c , iar în sud de -3 °C. Stratul de zăpadă este forte
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
derivație de 9 km. lungime până în râul Bega la Chizătău, permitea suplimentarea debitelor râului Bega, insuficiente pentru asigurarea condițiilor de navigabilitate a râului. Pe de altă parte, deoarece canalul navigabil al râului Bega nu putea tranzita debitele din perioadele de viitură, pentru protecția orașului Timișoara împotriva inundațiilor, Fremaut a proiectat un alt canal din spre Bega spre Timiș în zona Topolovăț - Hitiaș care să devieze debitele de viitură spre râul Timiș, care a fost îndiguit. La aproape 250 de ani dela
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
deoarece canalul navigabil al râului Bega nu putea tranzita debitele din perioadele de viitură, pentru protecția orașului Timișoara împotriva inundațiilor, Fremaut a proiectat un alt canal din spre Bega spre Timiș în zona Topolovăț - Hitiaș care să devieze debitele de viitură spre râul Timiș, care a fost îndiguit. La aproape 250 de ani dela realitarea proiectului, lucrările concepute de Fremaut mai constituie și astăzi elementele centrale pentru gospodărirea apelor în bazinul Timiș-Bega. O altă lucrare de care s-a ocupat Maximilian
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
acoperită cu trestie și rogoz, între satele Mălăiești și Brăviceni prezintă o mlaștină desecată tipică. Suprafața luncii constituită din roci argilo-nisipoase nu este netedă, fiind întretăiată de mulți afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de un strat de apă cu grosimea de 2-4 m, pe o perioadă de la 2-5 zile până la 3-4 săptămâni. În aval de or. Orhei lunca se îngustează mult, ca urmare a stâmtorii de versanții abrupți ai văii
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
1940-prezent), Florești (1928-1962), Căzănești (1945-1980), Jeloboc (din 1923 până în prezent). Materialele observațiilor sunt publicate în edițiile respective ale CSA. face parte din râurile cu alimentare mixtă. Nivelurile de apă se caracterizează prin ape mari de primăvară înalte, o serie de viituri pluviale, care uneori depășesc înălțimea apelor mari de primăvară, și oscilații mari de nivel iarna, rezultat al moinelor. Asupra regimului hidrologic al nivelurilor își lasă amprenta de atenuare lacurile de acumulare. Apele mari de primăvară, de regulă, încep la sfârșitul
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
extrem înregistrat a fost de 4,7 m peste NCA. Debitul maxim înregistrat la postul Jeloboc a fost de 419 m³/s (anul 1969). În perioada apelori mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
peste NCA. Debitul maxim înregistrat la postul Jeloboc a fost de 419 m³/s (anul 1969). În perioada apelori mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu 0,3-0,8 m, viituri substanțiale nu se formează. Iarna viiturile provoacă creșteri de nivel cu 0,5-1,5 m peste nivelul de etiaj. Regimul de iarnă este foarte instabil, fiind condiționat de moinele frecvente, uneori însoțite de ploi. Primele formațiuni de gheață (gheață la
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu 0,3-0,8 m, viituri substanțiale nu se formează. Iarna viiturile provoacă creșteri de nivel cu 0,5-1,5 m peste nivelul de etiaj. Regimul de iarnă este foarte instabil, fiind condiționat de moinele frecvente, uneori însoțite de ploi. Primele formațiuni de gheață (gheață la mal) apar la sfârșitul lunii noiembrie
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut. și acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate și executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimenatrea cu apă a centralei termoelectrice Borzești și a industriei din Onești. Volumul
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28-29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei și ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), de circa 7 metri înălțime. În numai 1½ oră, la stația hidrometrică Lucăcești, de la 30 km în amonte, s-au înregistrat precipitații de 95,6 l/m², iar la stația Livezi, de la 16 km în
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ. Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s. Mecanismul cedării barajului de pământ a fost eroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
și a observațiilor hidrologice, respectiv de 1515 m³/sec și 2450 m³/sec. Deși era cunoscută, modificarea debitelor maxime nu a condus la mărirea capacității de evacuare. În aceste condiții deversarea peste baraj, și apoi cedarea, s-au produs datorită viiturii excepționale din noaptea accidentului, apreciate la 2800 - 3000 m³/s și a imposibilității manevrării echipamentelor hidromecanice, datorată întreruperii alimentării cu energie electrică. Au fost 25 de morți și nici una din cele 250 de case nu a mai rămas în picioare
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
în golfuri de diferite dimensiuni. Golfurile cu dimensiunile cele mai mari sunt cele ale Cernei, Bahnei (în apropierea barajului de la Porțile de Fier I) și al Mraconiei. Afluenții Dunării din Parcul Natural Poțile de Fier se caracterizează prin ape mari, viituri de primăvară și iarnă, scurgerea de iarnă fiind mai mare datorita climatului mediteranean care determină topirea timpurie a zăpezii. Construirea barajului de la Gura Văii s-a realizat în parteneriat cu Iugoslavia în perioada 1964-1972, și a produs mutații semnificative la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
caracteristici specifice culturale și geologice. Printre acestea din urmă sunt trei cratere (în ) Mahteș Ramon, Mahteș Gadol, și Mahteș Katan. Negevul este un deșert stâncos. Acesta constă din munți stâncoși, prăfuiți, întrerupți de „albii uscate”, care devin brusc albii de viituri tumultuoase în anotimpul ploilor, și cratere adânci. Poate fi împărțit în cinci regiuni ecologice: Negevul de nord, de vest și central, Platoul mare și Valea Arava. Subsolul Negevului este sărac și, spre deosebire de statele vecine, s-ar părea că nu conține
Negev () [Corola-website/Science/307983_a_309312]
-
printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 7 km. Volumul lacului este de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³, peste nivelul normal de retenție. (După alte surse, are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³, peste nivelul normal de retenție. (După alte surse, are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care se prognozează apariția unor viituri. Realizarea lacului peste zona mlăștinoasă din Giulești, în apropierea unei zone urbane a necesitat dezafectarea unor folosințe existente, printre care demolarea unei biserici la
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]