6,587 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > NU ÎNȚELEG Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Din strune de vioară Acorduri curg spre seară, Orașul îmi prelinge Melancolie-n sânge. E cald... E-o nebunie, A vieții simfonie... Mă arde, mă sufocă, SUNT SIMPLU OM, NU ROCĂ! Simt Răul ce-și întinde Nefastele-i aripe, Acoperind planeta Și ale noastre
NU ÎNŢELEG de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384467_a_385796]
-
infinitul tău, din care m-am desprins ! Mă miluiește, Doamne ! Tu ruga îmi primește de-mi dă seninul zilelor de vara ! A lor dogoare încingă-mi trupul, inima-mi tresară... Ascultă-mi ruga ce Ți-o plâng pe-acorduri de vioară ! Mă miluiește, Doamne ! Tu pune-i slovă inimii cuvântul cel de taină ---IUBIREA---fie-i cântul, pe-a ritmului trăire îmbrace-mi sufletul cu-o altă, nouă, haină ! Mă miluiește, Doamne, din zori până în noapte, din noapte până-n zori ! Să cant... să
MĂ MILUIEŞTE , DOAMNE ! de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384477_a_385806]
-
fi să vină moartea? suntem vietăți adânci, cățărate sus pe stânci, prin frunziș verde de laur și cu suflete de aur. de ar fi să vină cruntă, noi facem din ea o nuntă, cu preoți privighetori în glas dulce de viori. și de-ar fi să vină ora, codrul ne deschide hora, cerbii ne sunt mai aproape cântând orgile pe ape, la priveghi vin căprioare sera dulce pe răcoare, păsările toate-n cor cântă ultimul sobor... de ne stingem peste vreme
A CĂZUT DIN CER O STEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384516_a_385845]
-
scăpa. Dar el mereu se furișa Spre grădină se-ndrepta Avea întâlnirea de seară Cu Preacurata Fecioară. Ea un înger a trimes La acest copil ales Să-l învețe, să-l inspire Cântece de mântuire. Sunete-l înconjurau Mii de viori îi cântau În taină îngeru-a șoptit Viitor măreț i-a profețit: ” Cerul de vei contempla Soarele în gene s-o juca Iar ploaia, cu picăturile ei Va semăna în suflet ghiocei Cântecele populare De suflet vindecătoare Le vei prinde-n
CADOUL DIN CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384523_a_385852]
-
ploaia, cu picăturile ei Va semăna în suflet ghiocei Cântecele populare De suflet vindecătoare Le vei prinde-n Rapsodie Inima să ți-o mângâie. Plaiul acesta încântător Îl porți în minte - izvor Cascadelor sufletului, în unde Ating adâncurile tale profunde Vioara ta miraculoasă Te duce cu regiii la masă Crede! așa se va-ntâmpla Dar va fi și tristețe-n viața ta! Darul acesta plin de mister Este cadoul tău din cer Împarte-l cu lumea, s-o alini Urmează marele
CADOUL DIN CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384523_a_385852]
-
mi-e aripa rănită. Fluturii cu praf de lună, ce mi-au descântat de moarte Și-au pierdut zboru-ntr-o noapte și-au rămas tot mai departe; Singură-ntr-un glob de ceață, mai zăresc printre zăbrele Câte-un zâmbet de Vioară răstignit în dans de iele... versuri - Vio Petre Referință Bibliografică: Este toamnă și în mine / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ESTE TOAMNĂ ŞI ÎN MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384517_a_385846]
-
în zbor îmi alungă vis că, Toamna vieții cu ele mi-am scris. Cu sărut rece îmi lasă fior, să-mi înghețe dorință de amor. Mă vindecă de iubire și dor, cât din misiune e dezertor. Suvenir îmi dă lira viorii. Pe-aripi mă poartă să ating norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
putut alege Altă soartă pe pământ, Aș fi vrut să fiu o mierlă, În pădure ca să cânt. De tristețe-aș fi cântat, Lângă omul ce suspină, Cântecu-mi să-i fie leac, Care mângâie și-alină. Aș fi vrut să fiu vioară, Să alin cu a mea strună, Sufletul care se frânge De iubire-n nopți cu lună. Ori să cânt cu veselie Pentru omul ce zidește, Cu iubirea sa pământul, Care toate le primește... Aș fi vrut să fiu o floare
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
Printre semeni, mult prea mic, Pe pământul ăsta mare, O fărâmă din nimic... Iar când viața mă va face, Peste vreme praf de tină, Un olar o să mă facă, Pentru alții ...ocarină... Voi fi trup de păsărică, Sunet vesel de vioară, Voi fi clopot ce va bate Trist, prelung la ceas de seară... Și voi fi o adiere, Poate-un înger, poate-un vis, Poate-un vers pe o hârtie, Nerostit, poate nescris... Referință Bibliografică: DORINȚE / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
-s păsările care În a zorilor răcoare, Pe sub frunze tupilate, Anonime, talentate, Ne întâmpinau voioase, Cu priviri prietenoase, Fredonând, ca o chemare, Cântece fermecătoare? Unde-s greierii din seară Care în apus de pară Ne cântau, plini de candoare, Cu viori și cu chitare Și apoi întreaga noapte Petreceau în lanuri coapte, Ori în iarba foșnitoare Privind luna visătoare? De ce toamna e pustie? Ce se-ntâmplă pe câmpie? Unde s-a ascuns albina? De ce s-a-ntristat grădina? De ce frunza se
CE SE-NTÂMPLĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382440_a_383769]
-
strâng în palmele căuș, ca să îl sorb, Să nu se piardă niciun strop de infinit Când însetat de el mă pierd, de orb. Pătrund prin stropi care aștern pe flori Din nesfârșita curgere-n milenii, Esența cerului, în armonii de viori, Din minunata odă a Iubirii! Adânc coboară-n fiecare por Trezind în taină ochiul adormit, De-ntunecimi ce parcă pun zăpor, În asfințituri care ne-au zorit. Pierdută într-un răsărit de noapte Eterna-mi pleoapă-a nemuririi, Se zbate
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
barbară. Cei patru sâni ai mei curioși bârfesc la umbra ochilor scurși languros, în afară, și în al meu verde cap întețesc pofta din zilele toate... auxiliară. În stânga bărbatul sirenă înotă spre cer cu fața toată un strigăt și coada vioară, în vreme ce lumea îl confundă cu un carnasier ce duce o violentă viață-arbitrară. În drepta pândește măgarul cu ochi... trei la număr, ascuns după raza de soare, printre pofte și-a bătătorit alei dintre ele eu fiind cea mai seducătoare. În
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
cu sfințenie. Domnia sa alătură sentimentului religios, întîmplător sau nu, sentimentul măreției naturii, căreia îi dedică numeroase poezii organizate pe anotimpuri și sărbători religioase ori tradiționale: ”O floare, altă floare, tot mai multe flori / Cu ochi albaștri, verzi..., cu sunet de viori, / Spre boltă fruntea lor măreț și-o-nalță, /Urzind culori de primăvară și speranță...” (Iz de primăvară). Și dacă vara-i oropsită, vitregită de poezii dedicate ei, să trecem la anotimpul următor, prin câteva versuri reprezentative: ”Copacii se răsfrâng în
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
armonie Toți ingerii din ceruri un imn de bucurie. Și dintr-atâtea fete frumoase de-mpărat El și-a ales mireasa cu sufletul curat Și stă la dreapta Sa iubita Sa fecioară Cu suflet de lumină și trup ca o vioară. Smerită și frumoasă, la Ea găsesc scăpare Și îi aduc prinosul de dragoste popoare. Și sfântă ea se-nchină în taină numai Lui, Căci El îi este Domnul, al Ei și-al cerului. E-atâta bucurie’ năuntrul Casei Sale Căci
PSALMUL 45 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382560_a_383889]
-
liniștită-n vale / Și n-ai nicio supărare.“ („Hai, Dunărea mea“) Dunărea este apa vie ce a purtat cu ea doina omului simplu, cântecul îndrăgostitului, durerea sufletelor ce s-au sacrificat pentru țara și credința lor strămoșească. În „Dunăre, apă vioară“ fluviul este rugat de cel înstrăinat să devină cerneală spre a putea trimite prin intermediul ei o scrisoare mamei sale în țară. În poezia „Valurile Dunării“ scrisă de poetul român Carol Scrob și pusă pe note de compozitorul Iosif Ivanovici, Dunărea
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
îndrăgostit decât că acum e alt veac și dragostea e o vișina amară, musca din ea cine poate când vrea și scuipa un sâmbure din care nu știu cum se face dar crește mereu altceva). În numele libertății Lebedei mele i-am cumpărat vioară Are concert în fiecare seară Nu mai cânta doar o singură dată Înainte să moară. Referință Bibliografica: Lebedele / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855, Anul VI, 29 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana
LEBEDELE de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383919_a_385248]
-
și joc. Gabriela Maxim, Rodica Rodean, Magda Pașcu, Violetta Petre, care abia așteptau să cânte și să danseze, au reușit să antreneze întreaga suflare în timp record. În scurtele pauze dintre cântece s-au recitat versuri, domnul Horia Zilieru fiind vioara întâi, s-au spus glume și bancuri ori s-au făcut urări ocazionate de închinarea câte unui păhărel de palincă ori de bere. Sunt convins că, dacă au mai existat rețineri de vreun fel, datorate faptului că multe persoane se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Toate Articolele Autorului Pe sub flori de cais lun-aprinde jăratic, tu ți-apleci fruntea grea dezvelind primăveri, o cunună de flori ne-nvelește hieratic, peste lut de tăceri, ca doi miri,într-un ieri! Pe sub geamăt de frunze ne colind-o vioară, eu torn vinul de mir în pahare de ger, strâng iubirea difuză pe sub pași lini,de ceară, două umbre dansând, ca doi miri,într-un ieri! Pe sub coarne de ger hoinărea o visare, luna-ncet croșeta pe sub noi primăveri, pe
CA DOI MIRI,ÎNTR-UN IERI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383941_a_385270]
-
și spre iatac ne vom purta hangița mea focoasă mi-oi stinge para până-n zori hangiță-ntre hangițe și-oi adormi pe subțiori hangiță-ntre hangițe *** romanța cobzarului doar un cobzar mai poate să aline cu linele-i acorduri de vioară tristețea care parcă mă doboară și râul meu de lacrimi și suspine doar un cobzar mai poate stinge-amarul cu linele-i acorduri de vioară atingerea de strune mă-nfioară când cu obidă azi închin paharul doar un cobzar mai poate limpezi
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
-ntre hangițe *** romanța cobzarului doar un cobzar mai poate să aline cu linele-i acorduri de vioară tristețea care parcă mă doboară și râul meu de lacrimi și suspine doar un cobzar mai poate stinge-amarul cu linele-i acorduri de vioară atingerea de strune mă-nfioară când cu obidă azi închin paharul doar un cobzar mai poate limpezi cu linele-i acorduri de vioară o seară mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
și râul meu de lacrimi și suspine doar un cobzar mai poate stinge-amarul cu linele-i acorduri de vioară atingerea de strune mă-nfioară când cu obidă azi închin paharul doar un cobzar mai poate limpezi cu linele-i acorduri de vioară o seară mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
obidă azi închin paharul doar un cobzar mai poate limpezi cu linele-i acorduri de vioară o seară mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura ta ca semn că m-ai iertat să-mi sorb din ea-mpăcarea de fugar ce-a rătăcit cu gândul lui ștrengar
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rug de vară a-nflorit în pocale de inimi, trubaduri spre zenit, împleteam vânturi reci, în iubire răniți sufeream anonimi, mai am dor de clintit, mai alini tu poteci! Un arcuș de viori ne-ascundea sub un cântec, frunze moarte strângeam, pe sub lacrimi de fum, ne-nveleam cu ninsori în strânsori de descântec, sub un ger înghețam agonii cu parfum! Vânturi reci schilodeau pe sub genele plânse, o iubire țipa, prin tăcerea din noi
AGONII CU PARFUM de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383982_a_385311]
-
e de-ajuns ca să devii etern, dacă-s sub tine norii care cern fulgi mari de îndoială și risipă. Că am fost trist, de-atâtea ori, nu-mi pasă. Mi-aduc aminte doar de sărbători, când răsunau în inimă-mi viori și sufletu-mi era deschisă casă. Și cânt s-acopăr timpul care țipă speriat că la un nou drum mă aștern, iubind viața și-atunci când e infern, cumplit de scurtă și stereotipă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și cânt / Anatol Covali
ŞI CÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384002_a_385331]
-
mele, Mai ales noaptea, când afară-i târziu, Să te îmbraci împăcată cu ele Și eu până-n zori să te scriu... Știu că ți-e dor să auzi cum coboară Liniștea mea peste tine flămândă, Sufletul tău e ca o vioară, Arcușul mi-e gândul ce stă la pândă. Ce dulce-i cântecul uitat între coarde! Poezia mea sfântă, precum o mireasă, Știu că ți-e dor și Dorul te arde, Durerea aceasta e atât de frumoasă! Pipăie-mi gândul, nu
ȘTIU CĂ ȚI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384013_a_385342]