9,098 matches
-
uzeze, nu este o operație olimpiană. Vreau să spun că nu mă pot preta la credința tradițională care postulează un divorț natural între obiectivitatea savantului și subiectivitatea scriitorului, ca și cum unul ar fi dotat cu o «libertate», iar celălalt cu o «vocație», numai bune amândouă să escamoteze sau să sublimeze limitele reale ale situației lor: cât despre mine, îmi asum (reclam, je réclame) să trăiesc din plin contradicț ia timpului meu, care poate face dintr-un sarcasm condiția adevă rului.” Acest citat
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
se pare, că, în 2013, CEC a acordat unei singure persoane fizice, Ioana Băsescu, un credit agricol care a depășit limita de 700.000 euro. Astăzi, în fața comisiei parlamentare de anchetă, Radu Ghețea a confirmat. Da, știu, ne-a zis vocația de jurist a lu’ nenea Adrian Vasilescu și ne-a confirmat colegul de concedii și de pescuit al lui Radu Ghețea, Nicolae Cinteză, că totul e legal și CEC nu a încălcat propriul statut sau normele BNR. Și a subliniat
Ciutacu: CEC, atitudine capitalistă pentru un singur om din țară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56477_a_57802]
-
cînd spunem despre un autor că e tendențios, înțelegem de fapt că e sub obediență ideologică, că așadar e mînat de intenții care sînt străine artei pe care o reprezintă. La romantici viciul nu e de găsit: nu au avut vocația acțiunii și nici pe cea a politicii, de aceea perioada romantică e cea mai lipsită de ideologie din istoria culturii. Contemporanii fraților Schlegel au fost niște privilegiați care au făcut artă pentru artă în numele unei tendințe de spirit. Cu timpul
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
cetățenilor de dreapta și chiar a celor de extremă-dreapta, dar este respins de Verzi. Socialistul Manuel Valls a declanșat o dezbatere de amploare în Franța, după ce a cerut expulzarea în masă a romilor din România, despre care spunea că "au vocația de a se întoarce" acasă. Un sondaj realizat la scurt timp după afirmațiile ministrului arată că șapte din zece francezi sunt de acord cu poziția popularului membru al Guvernului. Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 7-9 noiembrie 2013, prin
Francezii îl vor premier pe ministrul anti-romi. Hollande, record de impopularitate by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55145_a_56470]
-
Peniuc - părintele David, iar Ștefan Baștovoi - iermonahul Savatie. Scriitori foarte talentați, în care s-au investit speranțe și paradigme generaționiste, au hotărât să urmeze o cale mistică față de care actualitatea prezintă binecunoscute contradicții. Cei trei scriitori și-au asumat o vocație ce, cred ei, desăvârșește. Literatura lor nu alunecă în speculația teologică, nici nu derapează hotărât în tezisme. Întrebarea este dacă între literatura scrisă înainte și cea de după metamorfoza spirituală rămâne o notă comună, cumva dominantă. Un posibil răspuns ar fi
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
Cronicar Ofensiva unei edituri Casa de Pariuri literare, editura înființată de un cristian și Victor Jalbă- Șoimaru își continuă ofensiva. Cu încăpățânare și cu vocație, dar și cu o precizie de ceasornic elvețian, acești doi tineri editori propun cititorilor, săptămână de săptămână, noi și noi titluri. Dintre aparițiile recente, amintim volumul de debut în poezie al lui Radu Nițescu, gringo, ca și reeditarea unei cărții
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4497_a_5822]
-
rafinat meșteșug, rezerva de tragic a lumii. Care nu mai e, de mult, nici o taină, ci o mereu ocolită realitate. Pentru opera aceasta, fatalmente scurtă, de joacă bine rânduită cu ceea ce fiecare dintre noi ne chinuim, inutil, să ascundem (nemaiavând vocația sacrificială, până la urmă, a catharsisului), merită, în memoria uneori la fel de scurtă a literaturii, nu o potecă, ci o esplanadă...
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
autori români în colecții de tip Pleiade, alături de cele șapte volume ale D.G.L.R. și (deocamdată) alte șapte ale Cronologiei vieții literare românești postbelice și a făcut ceea ce se cheamă școală în rîndul unor tineri critici cu opțiuni foarte diferite. Această vocație constructivă „împotriva curentului” e mărturisită din plin în acest volum pe două voci. Un volum ce reconstituie, de fapt, istoria unuia dintre cei mai importanți critici români (nu doar) postbelici, față de care lumea literară autohtonă are multe datorii morale de
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
politic fondator al țării noastre. Dar, dincolo de dimensiunea politică, nu trebuie să uităm de forța acesteia de a ne aduce împreună. Poporul român a reușit, prin voința celor profund dedicați, să realizeze unitatea națională și, de aceea, consider că această vocație dovedită într-un moment istoric trebuie să ne facă să înțelegem importanța solidarității în interiorul marii noastre familii care este România. Dacă vom cultiva aceste principii, vom putea să transmitem generațiilor viitoare adevăratul sens al unității și forța Unirii care a
Băsescu, de Ziua Unirii: Trebuie să înțelegem importanța solidarității () [Corola-journal/Journalistic/32866_a_34191]
-
schimbare produsă în natura lor ca pe o lamentație perceptibilă, lacrimae rerum” (p. 43). Este și durerea poetic resimțită de Ioan Petru Culianu față de pierderea ireversibilă a capacității fantasmatice, ce fusese în Renaștere una esențială, situată în același plan cu vocația umanistă, iar nu o simplă abilitate aberantă și marginală.
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
șapte studii de caz (Hortensia Papadat-Bengescu, G. Ibrăileanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher) impun însă prin distincția și subtilitatea nuanțată, prin rafinamentul disocierilor și calitatea reflexivă ale unui cunoscător matur al literaturii noastre moderniste, cu vocație și gust pentru analiza detaliată. Lipsit de orice emfază demonstrativă sau ostentație polemică, scrisul său are o grație de modă veche, în cel mai elevat sens al cuvîntului. De fapt, avem de-a face cu o carte de critică literară
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
Nu înseamnă că punctele discutabile ar lipsi - nici vorbă. N-aș fi, de pildă, de acord cu autorul cînd afirmă că Eliade n-ar fi avut acces la „viziunea corintică a lumii” pe motiv că, înclinat spre patetism, n-avea vocația ironicului; sau atunci cînd postulează, printr-un determinism teleologic simplist, că „în romanele de început nu se desăvîrșește artistic nici măcar formula ionică, iar accesul la corintic e de neconceput fără o experiență ionică acută”. Mai întîi, e contestabil faptul că
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
așa și este, suntem diferiți... Dar oare conștientizăm cu toții asta? Oare simțim nevoia să aparținem unui bresle? Suntem în stare să ne purtăm drapelul - cu tot ce implică acest lucru - pe care am jurat atunci cînd ne-am decis asupra vocației noastre? Cunoaștem și acceptăm oare codul deontologic al breslei noastre mondiale? Ne preocupă oare îndeajuns viitorul nostru atât profesional, cât și social? Avem oare o breaslă în România? Ne permitem oare o breaslă în România?", a scris pe blog AG
Situație penibilă în lumea artistică românească. "Moft sau necesitate?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33216_a_34541]
-
cu atenție, mai mult de (cu aproximație) o sută de poeme valabile, se întreabă fostul lunedist, la ce bun tot restul, toată puzderia de texte convenționale, menite să aducă mai degrabă un succes de stimă și să certifice longevitatea unei vocații? Structurarea cărților în „cicluri” sau „grupaje” i se pare, ca un corolar al acestor alegații, o altă formă de compromis: „În general, încerc, când scriu o poezie, s-o scriu până la capăt. Ea să nu urmeze într-o altă poezie
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
măsură a tuturor lucrurilor, de cealaltă parte o fenomenologie a iraționalului, un tărâm al misterelor pe care îl vizitează doar poeții și profeții. Amândouă lumi determină destinul omului, de a fi „despărțitor” ad imaginem Dei al luminii de întuneric, precum și vocația lui de „slujitor” al celor două. Căci verbul ebr. a despărți (badal) din versetul „și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric” (Gen., 1, 4) se mai traduce și prin ‘a sluji’. O servitute care implică nu doar somma luce preamărită
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
de personalitate a tinerilor. Potențialul unui tânăr trebuie descoperit înainte de 18 ani, când restricțiile sociale nu sunt atât de acute. O întâlnire cu un consultant de carieră ar susține pe foarte mulți elevi să urmeze un plan de educație conform vocației pe care o au. Alegerea ”la întâmplare” implică riscuri mai mari Mai mult de 90% din cazurile de reușită profesională (indiferent ca vorbim de mecanici, ingineri, medici, asistente medicale, vânzători, etc.) aparțin celor care s-au orientat conform vocației pe
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
conform vocației pe care o au. Alegerea ”la întâmplare” implică riscuri mai mari Mai mult de 90% din cazurile de reușită profesională (indiferent ca vorbim de mecanici, ingineri, medici, asistente medicale, vânzători, etc.) aparțin celor care s-au orientat conform vocației pe care au avut-o. Să faci ceea ce iți place, îți dă mai mult curaj să înfrunți crizele, perioadele de instabilitate și schimbare. Există, totuși, tineri care aleg la întâmplare și migrează în domenii oarecum diferite, în speranța că își
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
schimbare. Există, totuși, tineri care aleg la întâmplare și migrează în domenii oarecum diferite, în speranța că își vor găsi locul la un moment dat. Tendința unor tineri de a se califica la locul de muncă, de a-și găsi vocația pe măsura acumulării de experiență, nu este o greșeală. Implică doar mai multe riscuri, mai ales pentru cei care pornesc mai târziu în activitatea profesională. Șapte sfaturi pentru părinți Copilul are o personalitate distinctă. El nu este cine vreți voi
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
dialogați, copilul își va găsi singur răspunsurile și veți fi uimit de alegerea lui. Înainte de alegerea liceului, apelați la un specialist în planificarea carierei profesionale. Sunt foarte mulți psihologi care pot ajuta copiii să își identifice potențialul, aptitudinile și chiar vocația. Monitorizați cu psihologul, periodic, evoluția tinerilor, până la terminarea liceului și după aceea. Consultați periodic articolele de specialitate despre evoluția și dinamica profesiilor, nu numai în Romania și Europa, ci și în lume. Nu va limitați doar la ceea ce există în
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
cazul în care nu își va găsi un loc de muncă ca avocat, se poate specializa în webdesign, de exemplu. În orice caz, potențialul trebuie cunoscut mai ales înainte de 18 ani, când restricțiile sociale nu sunt atât de acute. 3. Vocația Ca psiholog, consider că este cel mai important criteriu în alegerea unei profesii. Întrebarea se pune (șși se va tot pune), dacă toți avem câte o vocație sau doar unii, privilegiați. Un răspuns ar putea fi: depinde de acțiunile fiecăruia
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
ales înainte de 18 ani, când restricțiile sociale nu sunt atât de acute. 3. Vocația Ca psiholog, consider că este cel mai important criteriu în alegerea unei profesii. Întrebarea se pune (șși se va tot pune), dacă toți avem câte o vocație sau doar unii, privilegiați. Un răspuns ar putea fi: depinde de acțiunile fiecăruia dintre noi. Degeaba ai o vocație, dacă nu acționezi pentru ea; din prejudecăți, de teama de necunoscut sau pur și simplu nu ai vrut să ți-o
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
cel mai important criteriu în alegerea unei profesii. Întrebarea se pune (șși se va tot pune), dacă toți avem câte o vocație sau doar unii, privilegiați. Un răspuns ar putea fi: depinde de acțiunile fiecăruia dintre noi. Degeaba ai o vocație, dacă nu acționezi pentru ea; din prejudecăți, de teama de necunoscut sau pur și simplu nu ai vrut să ți-o descoperi. Descoperirea vocației ține în primul rând de noi înșine. Părinții ne pot îndruma (și trebuie să o facă
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
unii, privilegiați. Un răspuns ar putea fi: depinde de acțiunile fiecăruia dintre noi. Degeaba ai o vocație, dacă nu acționezi pentru ea; din prejudecăți, de teama de necunoscut sau pur și simplu nu ai vrut să ți-o descoperi. Descoperirea vocației ține în primul rând de noi înșine. Părinții ne pot îndruma (și trebuie să o facă) în acest demers de descoperire, iar școala, prin profesori, să ne cultivăm vocația. Dar pentru asta ar trebui să ne ajute și societatea în
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
pur și simplu nu ai vrut să ți-o descoperi. Descoperirea vocației ține în primul rând de noi înșine. Părinții ne pot îndruma (și trebuie să o facă) în acest demers de descoperire, iar școala, prin profesori, să ne cultivăm vocația. Dar pentru asta ar trebui să ne ajute și societatea în care trăim: un demers riguros, chiar instituționalizat, prin consultanți de carieră, prezenți în școli cu birouri permanente, ar susține pe foarte mulți elevi să urmeze un plan de educație
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
pentru asta ar trebui să ne ajute și societatea în care trăim: un demers riguros, chiar instituționalizat, prin consultanți de carieră, prezenți în școli cu birouri permanente, ar susține pe foarte mulți elevi să urmeze un plan de educație conform vocației pe care o au. Mai mult de 90% din cazurile de reușită profesională (indiferent că vorbim de mecanici, ingineri, medici, asistente medicale, vânzători, etc.) aparțin celor care s-au orientat conform vocației pe care au avut-o. Să faci ceea ce
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]