3,743 matches
-
individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a adolescentului deficient de auz. Există un decalaj semnificativ între opțiunea vocațională conștientă și posibilitățile reale ale deficientului de auz. Intervin major factori externi, cum ar fi: așteptările familiei, prieteni, profesori, care influențează opțiunea vocațională, ceea ce, în plan individual, duc la stări de indecizie și lipsa unor planuri stabile și temeinic cristalizate. Aceste influențe externe aplicate profilului specific deficientului de auz, pus în fața unei opțiuni la vârsta de 1415 ani atrag dificultăți în activitatea de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
perioada internării în centru de reeducare (responsabil instructorul educator pentru activități de resocializare); -fișă intitulată ,,perspective de reintegrare socială” în care se menționează concluziile în urma evaluării planurilor de intervenție, resursele de care dispune minorul la ieșirea din centru și profilul vocațional al acestuia. Orice minor internat într-un centru de reeducare trebuie să stea cel puțin un an, după care, există posibilitatea, ca la propunerea consiliului profesoral, instanța care l-a condamnat să decidă punerea lui în libertate. În centru de
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
a lui Rousseau. Dar cum se poate realiza o astfel de "ducere de mînă"? Înlesnind copilului putința de a veni în contact cu cît mai multe științe și meșteșuguri; numai astfel va putea să dea singur "peste preursirea sa". Educația vocațională se întemeiază pe dezvoltarea armonioasă sau, după expresia lui Heliade Rădulescu, pe "integrala educație". Educația armonioasă și integrală urmărește, în ultimă instanță, fericirea omului. Heliade Rădulescu prevede adaptarea educației la înclinările și talentele individului, ajutarea acestuia la descoperirea vocației (preursitei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în general, ci cunoașterea individualizată, deoarece variațiile individuale sînt foarte mari. De aceea educatorul va trebui să fie la curent întotdeauna cu stadiul sufletesc la care a ajuns fiecare din elevii săi"305. Individualizarea învățămîntului și orientarea profesională impun diagnosticarea vocațională a elevului. "Cercetarea individualității în școala de cultură generală trebuie să aibă scopul bine precizat de a descoperi în elev aptitudinile, care îl fac capabil să se determine îndeosebi spre cutare sau cutare categorie de profesiuni."306 Cum se poate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
XX, op. cit., p. 104 303 I. Slavici, Educația morală, 1909, apud Ion Gh. Stanciu, op. cit., p. 105 304 Constantin Narly, Pedagogie generală, op. cit., p. 229 305 Ibidem, p. 328 306 C. Narly, G. Zapan, F. O. V. Foaie de observație vocațională. Întocmită pentru liceu, Publicațiile Institutului pedagogic universitar Cernăuți, Tipografia Mitropolitului Silvestru, Cernăuți, 1938, p. 1, apud C. Narly, op. cit., p. 46 307 C. Narly, op. cit., p. 70 308 Ibidem, p. 180 309 Ibidem, p. 297 310 Ibidem 311 Ibidem, p.
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
așa cum se mai face la teatru, dar chiar este un gest care implică trupul, spiritul, cuvântul, dragostea, implică o oarecare eleganță, o oarecare manieră a riturilor; a mânca implică o serie de reguli. Acesta este cadrul de referință a căutării vocaționale: comunitatea. Orice vocație trebuie să facă referință la comunitate; nu există căutare a voinței lui Dumnezeu, căutare a vocației care să mă privească doar pe mine (eu și Dumnezeu), dar este întotdeauna o căutare în comunitate. Și în care comunitate
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
care Isus dă și cere; este El însuși cel care pregătește jăratecul, pâinea, peștele, dar spune imediat: „Aduceți din peștișorii pe care i-ați prins acum!”. Apoi invită la masă: ia pâinea, le-o împarte, la fel și peștele. Căutarea vocațională nu e o simplă căutare în raport cu o comunitate la nivel generic, la comunitatea umană; căutarea noastră vocațională este o căutare în cadrul unei comunități în care Isus este în centru și îi dă formă, imagine, dinamism. Acum voi înțelegeți că momentul
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Aduceți din peștișorii pe care i-ați prins acum!”. Apoi invită la masă: ia pâinea, le-o împarte, la fel și peștele. Căutarea vocațională nu e o simplă căutare în raport cu o comunitate la nivel generic, la comunitatea umană; căutarea noastră vocațională este o căutare în cadrul unei comunități în care Isus este în centru și îi dă formă, imagine, dinamism. Acum voi înțelegeți că momentul culminant în care trăim experiența comunității cu Isus la centru, care dă imagine, formă, o hrănește pe
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
cere comunității să poarte din peștele ei și așadar angajând-o) este Euharistia. Euharistia este simbolul perfect -fie din punct de vedere uman, antropologic, fie din punct de vedere evanghelic - a ceea ce este comunitatea în Cristos. De aceea, orice alegere vocațională face referință la comunitatea care trăiește ca și oglindire a Euharistiei. În consecință, noi descoperim în mod dinamic vocația noastră trăind viața de comunitate; trăind experiența parohială, trăind experiența de grup, decanală, diecezană, trăind experiența Bisericii universale. Doar în acest
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
pentru a cunoaște voința lui Dumnezeu: rugăciunea, Sfânta Scriptură, Sacramentul Reconcilierii, Euharistia, angajarea în slujire. În Scriptură găsim marile vocații istorice (Abraham, Moise, Isaia, Ieremia, Isus, Petru, Ioan, Paul etc.) care reprezintă pentru noi modele de căutare și de instruire vocațională. Sacramentul Reconcilierii, unit cu direcțiunea spirituală, este unul dintre mijloacele principale pentru a cunoaște vocația, deoarece înseamnă a te consulta cu un altul care reprezintă Biserica și care te poate ilumina. În Euharistie se face experiența comunității despre care deja
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
de aceea, de o deschidere la lume, la lumea a treia, a patra, la lumea sărăciei, la lumea muncii, la lumea studiului, la lumea științei. Aceasta trebuie să o facă și școala: dacă e făcută bine, devine o mare experiență vocațională deoarece lărgește cunoașterea în toate direcțiile culturale ale epocii noastre și ne permite să ne lansăm ca persoane responsabile într-o mare societate plină de probleme. 2.3 Nivelul personal reprezintă ascultarea mișcărilor interioare. Problema devine mai delicată deoarece privește
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
3 Nivelul personal reprezintă ascultarea mișcărilor interioare. Problema devine mai delicată deoarece privește ceea ce, fiind în interiorul nostru, nu este ușor de exprimat în cuvinte. Un om este caracterizat la nivel interior de mișcări foarte profunde care privesc și parcursul nostru vocațional: sunt mișcări care ne sprijină sau care ne tulbură. - mișcările care ne tulbură sunt toate acelea care, atunci când reprezintă o căutare vocațională sinceră, entuziasm, spirit de sacrificiu, generozitate, creează în noi tulburare, neîncredere, închipuiri de obstacole, teama de a nu
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în cuvinte. Un om este caracterizat la nivel interior de mișcări foarte profunde care privesc și parcursul nostru vocațional: sunt mișcări care ne sprijină sau care ne tulbură. - mișcările care ne tulbură sunt toate acelea care, atunci când reprezintă o căutare vocațională sinceră, entuziasm, spirit de sacrificiu, generozitate, creează în noi tulburare, neîncredere, închipuiri de obstacole, teama de a nu reuși, oboseală interioară, plictiseală. Vom putea să le descriem, luându-le în momentul lor cel mai dramatic, ca acele mișcări ce asaltă
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
asumată pare zadarnică. Avem în interiorul nostru acuzatorul tot timpul la lucru, vrea să ne denigreze, să ne deprime, să ne facă să pierdem stima de noi înșine și în Cristos. Mișcările ce ne tulbură sunt nocive, deoarece sting orice entuziasm vocațional, orice generozitate și energie. - Mișcările de susținere sunt toate acelea în care simțim încrederea, simțim că ne lărgesc inima, simțim o respirație interioară, o încurajare, simțim bucurie în rugăciune, în sacrificiu, în umilire, bucurie chiar și atunci când suntem contraziși și
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
respirație interioară, o încurajare, simțim bucurie în rugăciune, în sacrificiu, în umilire, bucurie chiar și atunci când suntem contraziși și ne simțim asemănători lui Cristos. Dacă în Biblie spiritul cel rău este numit „acuzatorul”, Duhul Sfânt este numit „Consolatorul”. Pentru alegerea vocațională este necesar să distingem cu claritate, ispitele, mișcările care ne tulbură pentru a le respinge. Trebuie să primim ca ajutor providențial mișcările de susținere pentru a le urma. Evident, toate acestea comportă un risc, e nevoie de o oarecare climă
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Cine crește în iubirea lui Dumnezeu, căutând propria vocație cu sinceritate, nu poate greși. Poate, cel mult, să greșească o alegere grabnică, dar apoi o va corecta deoarece în el predomină iubirea lui Dumnezeu. De aceea, regula fundamentală în discernământul vocațional este de a da spațiu Duhului care este în noi, pentru a se ruga în noi, cu noi, cu ajutorul cuvintelor noastre și pentru a ne conduce la alegerea vocațională, în care creștem ca și persoane, pentru a recunoaște că omul
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
el predomină iubirea lui Dumnezeu. De aceea, regula fundamentală în discernământul vocațional este de a da spațiu Duhului care este în noi, pentru a se ruga în noi, cu noi, cu ajutorul cuvintelor noastre și pentru a ne conduce la alegerea vocațională, în care creștem ca și persoane, pentru a recunoaște că omul e făcut pentru a se autodepăși, pentru a transcende, pentru a căuta ceva dincolo de el însuși, și în această căutare, să se regăsească drept om. În alte cuvinte, omul
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
protecția copilului) / 113 3.1. O privire de ansamblu asupra sistemului național de asistență socială / 113 3.2. Complementaritatea dintre științele socio-umane și științele juridice. Aspecte legislative în asistența socială din România / 124 3.3. Domeniul protecției copilului: între experierea vocațională a asistenței sociale și exactitatea juridică / 131 3.4. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin (DGASPC CS) model experimental de complementaritate între sistemul public de asistență socială și creștinism / 139 Studiu de caz: Cele două capele aflate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
asistenței sociale, însă potrivite sau în conformitate cu legile (aspectul juridic) care reglementează standardele procedurale care devin aplicabile în anumite situații țintă. Munca de teren arată că se oferă o prea mare importanță "întocmirii juridice" a dosarului și o "delăsare" a aspectului vocațional de asistent social în rezolvarea, ca profesionist, a unei situații de criză a unui copil aflat în dificultate. "Toate acțiunile umane sunt regizate social, derulându-se după modele socialmente sintetizate și sancționate. Ajutorarea indivizilor și grupurilor aflate în dificultate se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în grupul științelor socio-umane, și nu în științele juridice. Asistența socială are principii, iar aceste principii nu sunt legi, ci formulări cu conținut (dacă vreți, limbaj) regăsit în limbajul științelor socio-umane. Este nevoie în domeniul protecției copilului atât de experierea vocațională a asistenței sociale, cât și de exactitate juridică, însă fără a se inversa locurile și rolurile lor: să fie mai întâi exactitatea juridică și abia apoi experierea vocațională a asistenței sociale. Lucrurile acestea le vom dezbate în subcapitolul ce urmează
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
limbajul științelor socio-umane. Este nevoie în domeniul protecției copilului atât de experierea vocațională a asistenței sociale, cât și de exactitate juridică, însă fără a se inversa locurile și rolurile lor: să fie mai întâi exactitatea juridică și abia apoi experierea vocațională a asistenței sociale. Lucrurile acestea le vom dezbate în subcapitolul ce urmează. 3.3. Domeniul protecției copilului: între experierea vocațională a asistenței sociale și exactitatea juridică 8 " Asistența socială este o profesie pronunțat aplicativă. Ea folosește mijloace complexe de socioterapie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
juridică, însă fără a se inversa locurile și rolurile lor: să fie mai întâi exactitatea juridică și abia apoi experierea vocațională a asistenței sociale. Lucrurile acestea le vom dezbate în subcapitolul ce urmează. 3.3. Domeniul protecției copilului: între experierea vocațională a asistenței sociale și exactitatea juridică 8 " Asistența socială este o profesie pronunțat aplicativă. Ea folosește mijloace complexe de socioterapie și psihoterapie. Asistența socială presupune, în același timp, cunoștințe teoretice din domeniul științelor socio-umane (psihologie, psihologie socială, psihopatologie, pedagogie, sociologie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cultură masculină, și anume, se urmărește o rezolvare a situațiilor doar din creion și, bineînțeles, să-și primească salariul. Aici lucrurile încep să se despartă. Așadar, în psihologia organizațională, spre exemplu, în problema alegerii leadership-ului sau a managerului general, aspectul vocațional este considerat unul învechit (rămas undeva la nivelul anilor `60), totuși în asistența socială considerăm că vocația încă are un cuvânt greu de spus. Atâta timp cât cei ce intră în asistența socială sunt mânați doar de nevoi externe, cum ar fi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
datorită înzestrărilor native -aptitudini, talent, care însoțite de o puternică motivație conduc imperios și irezistibil către un domeniu, o profesie. Este o forță interioară care îl mobilizează pe deficientul de auz pentru depășirea obstacolelor în dezvoltarea școlară și profesională. Dezvoltarea vocațională, ca produs al interacțiunii dintre sine și profesie/muncă este și în cazul deficienților de auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin ritm și lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
Dezvoltarea vocațională, ca produs al interacțiunii dintre sine și profesie/muncă este și în cazul deficienților de auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin ritm și lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este puternic influențată de contradicția dintre alegerea vocațională individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a adolescentului deficient de auz. Există un decalaj semnificativ între opțiunea vocațională conștientă și posibilitățile reale ale deficientului de auz. Intervin major factori externi, cum ar
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]