KorAP: Find »[drukola/base=volan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...149 >

3,708 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

acum casele de pe malul lacului strălucesc de la luminile Crăciunului. Pe Întinsa peluză acoperită cu zăpadă de la Rose Terrace, reședința familiei Dodge, tronează un pom de Crăciun de doisprezece metri, adus cu remorca din nordul peninsulei. În jurul bradului roiesc spiriduși la volanul unor limuzine Dodge miniaturale. Moș Crăciun are ca șofer un ren cu șapcă. (Rudolf n-a fost creat Încă, așa că nasul renului e negru.) În afara porților reședinței trece un Packard negru cu maro. Șoferul se uită drept Înainte. Pasagerul se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
morman de gheață le blochează drumul și trebuie să dea cu spatele, să se Întoarcă pe unde au venit. Când la dreapta, când la stânga, când Înainte, când Înapoi, merg prin Întuneric pe gheața netedă ca marmura. Zizmo stă aplecat peste volan, mijind ochii Înspre limita la care bat farurile. Bunicul meu Își ține ușa deschisă, cu urechile ciulite la zgomotul gheții care geme... ...Dar acum, pe lângă zgomotul motorului, Începe să se mai audă un sunet. În celălalt capăt al orașului, exact

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
la el În casă? Găselnița infailibilă a filmelor cu minotauri. Monstrul răsare Întotdeauna de unde te aștepți mai puțin. Exact așa cum, pe lacul St. Clair, bunicul meu se uita după Banda Violetă, când de fapt monstrul era chiar lângă el, la volanul mașinii. În vântul venind prin ușa deschisă, părul sârmos al lui Zizmo flutură În spate ca o coamă. Are capul plecat, nările lărgite. Ochii Îi strălucesc de furie. ― Cine-i? ― Jimmy! Întoarce-te! Gheața! Nu te uiți la gheață! ― Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Acoperind vuietul motorului, apare un zgomot de crăpătură, urmat de un tremurat care se simte sub tălpi când Packardul atinge o pată Întunecată pe lacul Înghețat. Ca și gheața, viețile crapă și ele. Personalitățile. Identitățile. Jimmy Zizmo, ghemuindu-se peste volanul Packardului, s-a schimbat deja dincolo de orice capacitate de Înțelegere. Acesta este punctul În care urma se pierde. Până aici pot să vă aduc mai departe nu. Poate că a fost o criză de gelozie. Sau poate că Își calcula

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
și interziceau consumul de carne de porc. Destul de des, Desdemona vedea mașina lui Fard - un Chrysler coupé nou-nouț - parcată În fața templului. Întotdeauna părea proaspăt spălată și ceruită, cu bara de crom lustruită. Dar nu-l vedea niciodată pe Fard la volan. ― Cum vrei să-l vezi dacă-i Dumnezeu? Întrebă Lefty amuzat Într-o noapte, când se pregăteau să se culce. Desdemona stătea Întinsă și zâmbea, de parcă ar fi gâdilat-o salariul pe prima săptămână de lucru, ascuns sub saltea. ― Trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
cu Desdemona mânându-l de la spate, veni jos s-o vadă pe Gaia Vasilakis. Tânăra stătea Între părinții ei, pe sofaua durdulie de culoare verde marin, ea Însăși o fată grăsuță, Îmbrăcată cu o rochie albă cu crinolină, tivită cu volane și cu mâneci bufante. Șosetele albe, scurte, aveau și ele volane. Îi aminteau lui Milton de mileul care acoperea coșul de gunoi din baie. ― Mamă, da’ știu că ai ceva insigne! spuse Gus Vasilakis. ― Milton mai avea nevoie de o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
pe Gaia Vasilakis. Tânăra stătea Între părinții ei, pe sofaua durdulie de culoare verde marin, ea Însăși o fată grăsuță, Îmbrăcată cu o rochie albă cu crinolină, tivită cu volane și cu mâneci bufante. Șosetele albe, scurte, aveau și ele volane. Îi aminteau lui Milton de mileul care acoperea coșul de gunoi din baie. ― Mamă, da’ știu că ai ceva insigne! spuse Gus Vasilakis. ― Milton mai avea nevoie de o singură insignă ca să fie Vultur Cercetaș, spuse Lefty. ― Care dintre ele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
rând. Buletinele de știri urmăreau un itinerar. La Început se concentraseră pe Europa. Arătau tancuri Înaintând prin sate micuțe și fete din Franța care fluturau batiste de la balcoane. Franțuzoaicele nu arătau de parcă trecuseră printr-un război. Purtau fuste drăguțe, cu volane, șosete albe până la glezne și eșarfe de mătase. Nici unul dintre bărbați nu purta beretă, fapt care o uimi pe Tessie. Întotdeauna Își dorise să se ducă În Europa, nu atât În Grecia, cât În Franța sau Italia. Privind buletinele de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Dintr-o dată apărură oameni. Oameni fugind. Oameni cărând diverse lucruri. Oameni râzând și privind Înapoi, peste umăr, În timp ce alții le făceau semne cu mâna, cerându-le să se oprească. Sirenele urlau. O mașină de poliție trecu În viteză. Polițistul de la volan Îi făcu semn lui Milton să se Întoarcă, dar Milton nu-l ascultă. Și era ciudat, pentru că acestea erau străzile lui. Milton le știa dintotdeauna. Acolo, pe Lincoln, era pe vremuri o tarabă cu fructe. Lefty obișnuia să se oprească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
rafinament. Se potrivea cu hainele lui elegante, cu pantofii cu fețe Împletite, cu strălucirea părului său. Și totuși nu era deloc scorțos, ci jucăuș, chiar comic. Când mă ducea la plimbare cu mașina, Lefty se prefăcea adesea că adoarme la volan. I se Închideau ochii dintr-o dată și se lăsa Într-o parte. Mașina mergea Înainte de una singură, apropiindu-se de bordură. Eu râdeam, țipam, mă trăgeam de păr și dădeam din picioare. În ultima secundă posibilă, Lefty se trezea, sărea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
o dată și se lăsa Într-o parte. Mașina mergea Înainte de una singură, apropiindu-se de bordură. Eu râdeam, țipam, mă trăgeam de păr și dădeam din picioare. În ultima secundă posibilă, Lefty se trezea, sărea În sus, punea mâna pe volan și evita dezastrul. Nu aveam nevoie să vorbim. Ne Înțelegeam fără cuvinte. Dar apoi s-a Întâmplat ceva Îngrozitor. E o sâmbătă dimineața, la câteva săptămâni după ce ne-am mutat pe Middlesex. Lefty mă duce la o plimbare prin noul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
unui cămin, chiar dacă nu ne culcaserăm niciodată Împreună. Deși, desigur, n-am pomenit deloc de dragoste sau de căsătorie. Numai de plăți În avans. Dar pe drumul de Întoarcere spre Berlin, o spaimă familiară a coborât asupra mea. Fredonând la volan, am Început să privesc Înainte. M-am gândit la pasul următor și la ceea ce avea să mi se ceară. Pregătirile, explicațiile, posibilitatea foarte reală a unui șoc, a groazei, a retragerii, a reculului. Reacțiile obișnuite. ― Ce-i cu tine? mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
baie, un bikini cu trifoi. Avea un prosop de plajă Înfășurat În jurul picioarelor. ― Salut, am strigat eu. Obiectul s-a Întors. M-a privit neutră. ― Salut, a spus. ― Iat-o, spuse Jerome. A ajuns Întreagă. Tata n-a pierdut controlul volanului. Tati nu-i un șofer chiar așa de prost, zise Obiectul. ― Când nu-i băut, nu. Dar În seara asta pun pariu c-a avut termosul cu martini pe scaunul din față. ― Babacul tău e cam petrecăreț! strigă Rex răgușit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
eram prea Înaltă ca să fiu Olga Korbut. Mai târziu, la un moment dat, a ajuns la mine vâjâitul unei bărci cu motor. Mi-am umbrit ochii cu o mână, ca să privesc peste apa tremurândă. O șalupă trecea În viteză. La volan era Rex Reese. Cu pieptul gol, bând bere și purtând ochelari de soare, ambala motorul la maximum, trăgând după el un schior nautic. Era Obiectul, desigur, În costumul ei de baie cu trifoi. Părea aproape goală pe Întinderea aceea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
am admirat cât am putut din ea: dunga Întunecată a sutienului, claviculele aplecate. Își rodea o pieliță. Dacă nu se oprea, avea să sângereze. ― Grăbiți-vă! spunea ea din partea cealaltă a părului lăsat pe față. Grăbiți-vă, domnule Burt! La volan era fermierul. Fermierul de al cărui tractor mă izbisem. Speram că nu ascultă. Nu voiam să se grăbească. Voiam ca acest drum să dureze cât mai mult posibil. Obiectul mă mângâia pe cap. Nu făcuse asta niciodată la lumina zilei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Myron Își plimbă buzele În jurul trabucului, mânjindu-se de intimitatea propriilor lichide. În timp ce Myron conduce, Sylvia Îmi prezintă paturile, dușul, camera de zi. La ce școală sunt? Ce vreau să mă fac? Mă asaltează cu Întrebări. Myron se Întoarce de la volan și strigă: ― Stanford! Bună școală! Și exact În acel moment se petrece minunea. La un moment dat, pe Autostrada 80 ceva se declanșează În capul meu și dintr-o dată simt că i-am prins sensul. Myron și Sylvia se poartă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
cu piscina golită de-afară și cu mașinile care treceau fără Încetare toată noaptea. La ieșirea din Nebraska City a tras pe dreapta o furgonetă Chevrolet Nova argintie. Am alergat până la ea cu geamantanul și am deschis ușa din dreapta. La volan era un bărbat arătos, de treizeci și ceva de ani. Avea o haină de tweed și un pulover galben cu gulerul În V. Cămașa cadrilată Îi era descheiat la gât, dar gulerul erau bine apretat. Îmbrăcămintea formală contrasta cu stilul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
lăsat din nou jos, ieșind din câmpul meu vizual. Între timp, Scheer ieșea de pe autostradă. Avea un stil relaxat de condus pe autostradă, dar când făcea orice fel de manevră, parcă o făcea cu iuțeala unei acțiuni militare, trăgând de volan cu forță În mâini. Intră În parcarea unui magazin universal. ― Mă-ntorc Într-un minut. Ținându-și o țigară la șold ca pe o cravașă de călărie, intră cu pași cadențați În magazin. Cât a fost plecat, eu m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
sun acasă. Am Început să plâng, dar m-am oprit. Apoi am auzit o mașină. Din parcarea motelului ieșea un Lincoln Continental alb. Am Întins degetul. Mașina s-a oprit În dreptul meu și geamul electric s-a deschis Încet. La volan era bărbatul de la restaurant, din ziua precedentă. ― Încotro? ― Spre California. Din nou zâmbetul acela. Ca o explozie. ― Păi, atunci azi e ziua ta norocoasă. Încolo merg și eu. Am ezitat o clipă. Apoi am deschis portiera din spate a mașinii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Mi-am dat seama că vânează prospături. Ești homosexual, Cal? ― Ce? ― Poți să-mi spui dacă vrei. Nu sunt poponar, dar n-am nimic Împotrivă. ― Aș vrea să mă dau jos acum. Mă lași să cobor? Presto dădu drumul la volan și Își ridică mâinile În aer. ― Îmi pare rău. Îmi cer scuze. Nu te mai anchetez. Nu mai spun o vorbă. ― Lasă-mă să cobor. ― Dacă asta vrei, bine. Dar n-are nici un rost. Mergem În aceeași direcție. Te duc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
mâncat. Cal, poți să-mi dai, te rog, cutiile cu medicamente? Sunt În bord. Erau cinci sau șase sticluțe diferite. I le-am dat lui Presto, iar el a Încercat să citească etichetele, mijindu-și ochii. ― Ia, spuse el. Ține volanul un minut. M-am aplecat și am apucat volanul, mai aproape de Bob Presto decât Îmi doream să fiu, În timp ce el s-a chinuit cu capacele și a scos pastilele. ― Am ficatul varză. Din cauza unei hepatite cu care m-am ales

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
cu medicamente? Sunt În bord. Erau cinci sau șase sticluțe diferite. I le-am dat lui Presto, iar el a Încercat să citească etichetele, mijindu-și ochii. ― Ia, spuse el. Ține volanul un minut. M-am aplecat și am apucat volanul, mai aproape de Bob Presto decât Îmi doream să fiu, În timp ce el s-a chinuit cu capacele și a scos pastilele. ― Am ficatul varză. Din cauza unei hepatite cu care m-am ales În Thailanda. Nenorocita aia de țară aproape că m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
făceam noi pe Seminole, cu un singur bec. Tatăl meu Însă privea cu scepticism politica de austeritate. Milton evoluase mult din zilele când număra kilowații. Așa că În noaptea În care a plecat să mă răscumpere, a făcut-o tot la volanul unui Cadillac imens, Însetat de benzină. Ultimul Cadillac al tatălui meu: un Eldorado din 1975. Albastru ca cerul În miez de noapte, aproape negru, mașina semăna foarte tare cu mașina lui Batman. Milton blocase toate ușile. Tocmai trecuse de două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
tu asta soră-mii, auzi? strigă zadarnic Milton din scaunul mașinii sale uriașe, tapițate. Apoi strigă iar după părintele Mike: ― Hei, boule! Ai auzit vreodată de comisioane? Când schimbi banii ăia, o să pierzi cinci la sută! Tunând și fulgerând la volan, Încetinit de camioanele din față și de petrecăreții din spate, Milton se zvârcolea și zbiera, cuprins de o furie insuportabilă. Claxoanele tatălui meu nu trecuseră Însă neobservate. Vameșii erau obișnuiți cu claxoanele șoferilor nerăbdători. Dar aveau ac de cojocul lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
se apropie de gheretă, ofițerul Îi făcu semn să tragă pe dreapta. Prin geamul deschis, Milton strigă: ― E un individ care tocmai a trecut. Mi-a furat niște bani! Puteți să transmiteți să fie oprit la capătul celălalt? E la volanul unui Gremlin. ― Trageți mașina aici, domnule. ― Mi-a furat douăzeci și cinci de mii de dolari! ― O să vorbim despre asta după ce trageți pe dreapta și ieșiți din mașină, domnule. ― Încearcă să-i scoată din țară! explică Milton pentru ultima oară. Dar ofițerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]