7,219 matches
-
4%) în cele polone 20. Comparativ cu rezultatele recensământului din 1910, cele mai mari deosebiri s-au înregistrat în districtele judecătorești Cernăuți (rural), Siret, Stănești și Vașcăuți. În ultimele două districte au fost înregistrați chiar mai mulți alegători români, decât vorbitori de limbă română la recensământul oficial. Așadar, recensămintele austriece din anii 1880-1910, efectuate după criteriul limbii de conversație, nu au reușit să oglindească obiectiv situația etnică din Bucovina și mai ales raportul dintre cele două etnii principale ale provinciei. Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu au reușit să oglindească obiectiv situația etnică din Bucovina și mai ales raportul dintre cele două etnii principale ale provinciei. Mulți români din localitățile cu populație mixtă, care cunoșteau deopotrivă limba maternă și limba ucraineană, au fost înregistrați drept vorbitori de limbă ucraineană. Informațiile statistice austriece despre numărul elevilor școlarizați, listele alegătorilor, întocmite pe criterii etnice și rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Bucovina ne demonstrează că, spre sfârșitul stăpânirii austriece, românii erau numeric cel puțin tot atât de mulți ca și ucrainenii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
absurditate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Belorusia, Georgia ș.a., ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de o parte, existența unui stat român alături de un alt stat român, locuit de același popor, vorbitor al uneia și aceleiași limbi, unit prin același trecut, ar fi fost o anomalie“75. În ședința din 27 martie (st. v.) 1918, Sfatul Țării a adoptat, cu majoritate de voturi, Declarația de unire a Basarabiei, „în hotarele ei dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în „Comunistul Moldovei“ (Chișinău), nr. 3, 1990, p. 87-94; idem, Necontenită durere, vie amintire, în „Comunistul Moldovei“ (Chișinău), nr. 11, 1990, p. 68-74). Neîncrederea față de localnici se datora mai ales faptului că în Basarabia predomina populația rurală, constituită preponderent din vorbitori de limbă română, care nu cunoșteau și limba rusă. Pe de altă parte, țărănimea înstărită a fost percepută de către autoritățile sovietice ca bastion al „regimului burghez românesc“ și promotoare a politicii antisovietice la sate. Acestei pături sociale îi vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca act liber, depășită. E vorba despre o depășire paradoxală, una pe care am fi Înclinați mai degrabă să o considerăm, teoretic, o reducție, o Înfrânare voită a creativității. Ea apare În limbaj, unde interlocutorul nu mai trebuie să fie vorbitor „Într-un oarecare sens” (cum se Întâmpla, să zicem, cu receptorul poeziei, obligatoriu poet la momentul lecturii, dar care nu avea a răspunde poeziei - ca obiect de artă - cu o altă poezie), ci vorbitor În sensul cel mai propriu al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gândirea și realitatea trebuie considerate din principiu ca diferite de la o limbă la alta. Aceasta Înseamnă că nu trebuie plecat de la presupunerea existenței unor concepte universale, ci Întotdeauna de la studiul limbilor În specificitatea lor. Corolariile relativității lingvistice ar fi: 1) vorbitorii unor limbi diferite gândesc lumea În mod diferit, deci Într-un anume sens ei trăiesc În universuri diferite; 2) nu poate exista traducere perfectă, „fără rest”, dintr-o limbă În alta. Pentru a folosi, și aici, cuvintele lui Humboldt: „Diversitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe țărani limbi străine. Lucreția Jurj, cea mai frecventă invitată a mea la cursul despre Gulagul românesc, o femeie cu patru clase primare, care fusese luptătoare În munți și zece ani apoi deținută politică, ajunsese de pildă În Închisoare o vorbitoare de franceză: Învăța pe de rost scriind pe gamelă și făcând exerciții pe săpun. În excursiile documentare pe care le fac, esențial, de asemenea, este faptul că o fostă deținută precum Lucreția Jurj participă alături de studenți la recuperarea memoriei și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adus la cunoștință lui Stalin conținutul „discursului secret” a lui Hrușciov. Vezi supra, nota 26. 30. Termenul derivă din cuvântul rusesc dezinformația, care se referă la tehnica măsurilor active de a induce în eroare publicul astfel încât să acționeze în interesul vorbitorului. Vezi Shultz și Godson, Dezinformatsia, pp. 194-195. 31. Edwin Meese III, With Reagan: The Inside Story (Regnery Gateway, Washington, DC, 1992), pp. 170-171. 32. Susținând, în fața Curții Constituționale a Rusiei, scoaterea în afara legii în 1991 a Partidului Comunist, guvernul rus
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
avut moarte de erou, o „moarte roditoare”. În ea se trezește, aproape că înăbușind sentimentele firești, „românca”. Finalul, în această piesă ce și-a propus să nu recurgă la surle și trâmbițe, nu-și reprimă emfaza. Nu se putea ca vorbitorul temperamental să nu fie tentat de retorica sunătoare. SCRIERI: Mamă, București, 1907; Jertfă, București, 1909. Repere bibliografice: [Mihail Dragomirescu], „Mamă”, CVC, 1907, 12; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1920, 222-223; [Mihail Dragomirescu], „Jertfă”, CVC, 1909, 4; Chendi, Pagini, 574-575
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
-și expunerea cu amănunte tăioase, picante sau tandre, anecdota devine o dată surâs, altă dată caricatură. Tehnica plastică a colajului atinge în savurosul capitol despre N. Iorga (de fapt un tur de orizont despre ambianța universitară antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se răsfață trufaș, fără procedeul eliminării metodice, ci
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
care servea ca introducere în cunoașterea Bibliei; Pavel îl scrisese în greacă pentru a-și instrui elevii, lăsându-i-l apoi lui Iunilius. Acest manual, tradus în latină și transformat sub forma unui dialog între maestru și elev, adaptat pentru vorbitorii de latină, a fost așadar opera lui Iunilius care l-a dedicat prin 551 lui Primasius. Toate aceste lucruri sunt explicate chiar în prefața manualului. E vorba de Regulile simple ale legii divine (Instituta regularia divinae legis), adică o introducere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
I. Mihăescu și, în același timp, proza târzie a lui V. Voiculescu. H. are un ascuțit spirit de observație, dovedit în plasticitatea unor detalii, putința de a reda dialogul viu, bogat în elemente de grai local, care îl individualizează pe vorbitor, precum și darul povestirii. Nu de puține ori însă compoziția este neglijată, ca și cum autorul și-ar fi pierdut răbdarea în pregătirea deznodământului, ceea ce este mai evident în două nuvele ample din Cărarea cenușie. În Dragostea doamnei Precup ingenuitatea reprezentărilor erosului, pe
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
sunetele unei limbi, deși în rostirea curentă de la grup la grup, de la regiune la regiune sau chiar de la individ la individ, precum și în contexte fonetice diferite, același sunet (fonem) are multiple variante sonore (subfoneme). Însă, în ciuda accentuatelor deosebiri de pronunție, vorbitorii aceleiași limbi percep un singur sunet, sunetul fundamental, esența (fonemul), care are funcția de a diferenția învelișul sonor al sunetelor. Analiza fonetică din exterior, considerarea aspectelor fizice ale sunetelor nu ne-ar puteaspune care sunt foneme și care subfoneme (variante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
limbi percep un singur sunet, sunetul fundamental, esența (fonemul), care are funcția de a diferenția învelișul sonor al sunetelor. Analiza fonetică din exterior, considerarea aspectelor fizice ale sunetelor nu ne-ar puteaspune care sunt foneme și care subfoneme (variante). Numai vorbitorii nativi „decid” aceasta. Ei sunt cei care atribuie, prin și în practica rostirii și comunicării, „înțelesuri” unor fragmente acustice altfel neutre. Modul de abordare fonetic trebuie completat cu cel fonemic, cu cel al semnificațiilor acordate din interior. Or, este ușor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afirmă L. Leslie (1988). Discutând despre echivalentele enunțiale, trebuie menționat că, dintr-o perspectivă formal-lingvistică sau chiar logico-semantică, sunt posibile disocieri și subtilități foarte fine, însă atunci când termenii lucrează efectiv în textele de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și echivalențelor, vom proceda în continuare la o selecție și sistematizare a principalelor concepte și aserțiuni întâlnite în literatura de specialitate după criteriul distinctivității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intră comentarii despre cărți noi, reviste, evenimente literare, artistice și culturale. Se tipăresc, de asemenea, studii de istorie, de istorie literară și de istorie a culturii. Ziarul promovează cele mai reprezentative scrieri românești, militând pentru menținerea contactului cultural cu toți vorbitorii de limbă română și pentru apărarea limbii unitare naționale. Se acordă o atenție deosebită literaturii publicate în Regat, precum și prezentării actualității politice, culturale, literare, artistice și științifice de dincolo de munți. Astfel, în 1911 un număr este consacrat lui N. Iorga
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
clase de tineri lideri din lumea afacerilor (jumătate europeni, jumătate americani). Europenii s-au arătat mirați de faptul că de câte ori asistau la o Întâlnire unde prezentarea era făcută de un om de afaceri american, americanii din audiență Îl copleșeau pe vorbitor cu laude ca pentru o prezentare strălucită, chiar dacă aceasta făcuse o prezentare standard despre lucruri nu prea interesante. Europenii s-au plâns de faptul că, deoarece americanii se supraîncurajează unul pe altul, nivelul performanțelor continuă să scadă, iar standardele de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
persoană, povestitul și proverbele aveau un rol important. Cunoștințele și abilitățile treceau de la părinți la copii și de la meșter la ucenic, pe cale orală. Foarte rar acestea erau păstrate În formă scrisă. Deoarece comunicarea se făcea pe cale orală, era necesar ca vorbitorii și ascultătorii să fie În imediata apropiere unii față de alții. Culturile orale sunt, prin Însăși natura lor, mai intime și comunale. Culturile care folosesc tiparul sunt foarte diferite. Autorul unui articol sau al unei cărți ajunge foarte rar În contact
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
expresia feței, mișcările oculare, gesturile și postura corpului), dar mai ales de cel paralingvistic (tonul vocii, pauzele, fluența), care nu se referă la conținutul celor spuse, ci la felul în care sunt spuse, dar care, astfel, oferă prețioase informații despre vorbitor și despre caracteristicile conținutului informațional (credibilitate, pregnanță etc.). 3.1.2. Principalele tipuri de comunicaretc 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare" Unele dintre aceste tipuri au fost deja sugerate până acum, dar în esență este vorba despre: 1) Comunicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
discuțiilor se aduc argumente selective care amplifică și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematic dezavantajele și riscurile, iar persuasiunea mergând în sensul radicalizării; b) prin compararea socială, ascultarea opiniilor celorlalți, indivizii constată o anume tendință a majorității, pe care unii vorbitori chiar o depășesc, ceea ce îi motivează ca și ei să fie curajoși, să se afirme; c) în timpul convorbirilor grupale, identitatea de grup capătă accent, membrii grupului simt nevoia să o expună și, prin urmare, să practice standarde și aspirații ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cum este timpul alocat conferinței dumneavoastră) succesul prezentării pe care o întreprindeți va fi unul relativ. Mai mult decât atât, există riscul ca atitudinea dumneavoastră să se transmită (pe altecanale, dintre care cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce prezintă au aceleași șanse de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3. Adaptare după modelul SMCR al lui Berlo privind comunicarea • Modelul lui George Gebner (figura 4) este văzut de James Watson și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exemplu, Habermas (Jablin; Putnam, 2001) a stabilit că fiecare act de comunicare competent trimite spre: (1) prezentarea unei exprimări care să poată fi înțeleasă; (2) afirmarea unor propoziții de cunoaștere; (3) stabilirea unor relații sociale corecte și (4) relevarea experienței vorbitorului. În contrast cu aceste conceptualizări, McCroskey et al. (1984) văd competența de comunicare ca fiind distinctă de comportament/performanță: „Competența de comunicare necesită nu doar abilitatea de a performa în mod adecvat comportamente corecte de comunicare, în același timp, ea necesită înțelegerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această informație are o semnificație complet diferită, în funcție de interlocutorul meu, care este fie cineva aflat în vacanță și în căutarea soarelui, fie un agricultor amenințat de secetă” (apud Lohisse, 2002, p. 34). Redundanța oferă astfel o formă a mesajului, iar vorbitorul (fie el cadru didactic ori alt tip de vorbitor public) se va centra pe folosirea unui nivel optim de redundanță pentru ca atât înțelegerea mesajului, cât și captarea și menținerea interesului să fie conjugate în acțiunea sa. Există la nivelul mesajelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
meu, care este fie cineva aflat în vacanță și în căutarea soarelui, fie un agricultor amenințat de secetă” (apud Lohisse, 2002, p. 34). Redundanța oferă astfel o formă a mesajului, iar vorbitorul (fie el cadru didactic ori alt tip de vorbitor public) se va centra pe folosirea unui nivel optim de redundanță pentru ca atât înțelegerea mesajului, cât și captarea și menținerea interesului să fie conjugate în acțiunea sa. Există la nivelul mesajelor două efecte importante, aparent contradictorii, însă foarte utile în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]