2,517 matches
-
Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger, JL, 1996, 5-8; Aristide Burileanu, Cu O. Vuia despre „o altă logică” și alte metode de interpretare, JL, 1998, 1-2; Marian Vasile, „Aruncați în lume” sau Despre valorile românești în exil, JL, 1998, 1-2; Ion Tănăsescu, Un discipol al lui Heidegger, JL, 1998, 1-2; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
părintele este la cer și sutele de credincioși din Vaslui, care îl aveau în suflete, erau dezorientați. Duceau dorul unui loc din care să se întoarcă ajutați și cu problemele grele rezolvate. Însă, iată, sunt câteva luni bune, de când Vasluiul vuiește de ceea ce se întâmplă la miezul nopții, vinerea, la Giurgeni. La Mănăstirea Giurgeni merge Vasluiul, acum. Am vorbit cu zeci de oameni care își găsesc alinarea acolo. Trebuie să mergi de nouă ori, să treci de fiecare dată de nouă
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
le ascundem de alții, de noi Înșine! - este această „pierdere a singurătății”, fuga de singurătate cu orice prilej și, dacă nu se ivesc prilejuri, le inventăm cu o febrilitate și ingeniozitate remarcabile. Afundându-ne În vacarmul unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației contemplative, a lecturii, a amintirilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
indica, într-adevăr, începuturile unei întunecări a minții poetului sau numai punerea în mișcare a cabalei francmasonice interesate în moartea lui civilă? Concluziile noilor biografi care-au reconstituit evenimentele acestei perioade (este vorba de lucrările lui N. Georgescu și Ovidiu Vuia) converg spre ideea din urmă, dar Theodor Codreanu stabilește toate conexiunile între fapte, le perspectivează în timp până în anii din urmă, când detractările poetului au recidivat în forme la fel de oculte și contondente. Nu spun că teza d-lui Codreanu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-i criza nervoasă și grăbindu-i sfârșitul fizic. Theodor Codreanu aduce suficiente date care dovedesc supraviețuirea puterii creatoare a lui Eminescu și după 1883. Între aceste argumente, multe îi sunt furnizate de doua studii: Misterul morții lui Eminescu, de Ovidiu Vuia și A doua viață a lui Eminescu, de N. Georgescu. Mintea lui Eminescu n-a apus după 1883. A fost victima unei conjurații oculte. A intrat în coliziune publicistul, cu acuzații dintre cele mai grave, după cum am văzut mai sus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imperioasă necesitate. S-a redeschis așadar dosarul privind boala și moartea acestuia, două cărți apărute în ultimii ani fiind în acest sens revelatoare: A doua viață a lui Eminescu, de N. Georgescu (1994), și Misterul morții lui Eminescu, de Ovidiu Vuia (1996), în jurul cărora s-au purtat discuții controversate, căci autorii lor avansează, cu argumente demne de toată atenția, ideea unui asasinat moral, în primul rând, asupra marelui scriitor (gazetar). Iată că o nouă carte, datorată unui alt reputat eminescolog, Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aducă prea multe elemente noi privitoare la momentul declanșării crizei celei mari, din 1883, a poetului / gazetarului Eminescu, mergând însă la nuanțe și subtilități de interpretare a datelor concrete pe care cele două cărți ale lui N. Georgescu și O. Vuia, dar și ale altora, cum spuneam le avansează. Rezultă de aici un amplu discurs eseistic speculativ, cu o notă pătimașă, apăsat partizană în favoarea necesității revizuirii verdictului pe care critica și istoria literară de până acum cu Botez, Ibrăileanu, Călinescu ș.a.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alții. Theodor Codreanu are la îndemână câteva tentative biografice recente Nicolae Georgescu, A doua viață a lui Eminescu, Ed. Europa Nova, București, 1994, și Cercul strâmt, Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu, Ed. Floare Albastră, București 1995; Ovidiu Vuia, Misterul morții lui Eminescu, Ed. Paco, București, 1996, și Despre boala și moartea lui Eminescu, Studiu patografic, Ed. Făt-Frumos, București, 1997 care pun altfel problema bolii și morții lui Eminescu. Fără să treacă neobservată, cartea semnată de Theodor Codreanu încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a făcut N. Georgescu prin A doua viață a lui Eminescu (Editura Europa Nova, București, 1994) și Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (Editura Floare Albastră, 1995). Acestor cărți le-au urmat cele semnate de Ovidiu Vuia: Misterul morții lui Eminescu (Editura Paco, București, 1996), și Despre boala și moartea lui Eminescu. Studiu patografic (Editura Făt-Frumos, București, 1997), precum și Dubla sacrificare a lui Eminescu, aflată în 1999, la a doua ei ediție, aparținând unui erudit eminescolog: Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
civilă la moartea fizică, pune în conexiune plauzibilă principalele evenimente care au concurat la drama vieții lui Eminescu în perioada 1883-1889. Plecând de la cercetările întreprinse de N. Georgescu (A doua viață a lui Eminescu, Editura Europa Nova, 1994) și Ovidiu Vuia (Misterul morții lui Eminescu, Editura Paco, 1996), precum și de la alte documente și mărturii, Theodor Codreanu lasă să se înțeleagă concluzia că boala poetului era vindecabilă, însă a devenit fără leac datorită morții civile care i s-a programat și care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ani privind aspecte inedite ori mai puțin cunoscute din perioada tragică a existenței lui Eminescu, cea cuprinsă între 1883-1889, ar fi acestea: N. Georgescu A doua viață a lui Eminescu, Ed. Europa Nova, 1994, Misterul morții lui Eminescu de Ovidiu Vuia, Ed. Paco, 1996, Dubla sacrificare a lui Eminescu de Th. Codreanu, Ed. Macarie, 1997 și Înspre alt Eminescu, de Ion Filipciuc, Ed. Augusta, 1999. Ultimele două preiau interpretativ sugestii și date sporadice din cele anterioare, care, la rândul lor, alteori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bucură de o riguroasă documentație, în bună parte din izvoare inedite, pe care le disecă cu o minuție și o dexteritate chirurgicale, diagnosticând tainele surprinzătoare și dând soluții plauzibile. [...] În Misterul morții lui Eminescu, Ed. Paco, 1996, medicul român Ovidiu Vuia, stabilit din 1970 în Germania, argumentează cu autoritatea specialistului neuropsihiatru, că Eminescu nu a suferit de nici o boală ereditară. [...] Deși împărtășește aceeași perioadă a vieții poetului, Dubla sacrificare a lui Eminescu, de Theodor Codreanu, Ed. Macarie, 1997, dezvoltă o viziune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aduce ajutorul numai a doi dintre medicii de specialitate, care s-au exprimat în problema Mihai Eminescu (așa, ca în Psihiatrie), un dr. I. Nica (cu cărțile lui: Eminescu structura somato-psihică și Vis animi) și, un al doilea, dr. Ovidiu Vuia (cu cartea Spre adevăratul Eminescu, lăsându-le deoparte pe cele de mai înainte) s-ar vedea că argumente, în favoarea celor care clădesc, sunt chiar mai multe decât ar fi nevoie. Dar, după 1989, s-au trezit "la lucru", mai vechi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
școlară! Pentru ca volumele lui Nicolae Georgescu (A doua viață a lui Eminescu și Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu), ale lui Theodor Codreanu (mă refer aici inclusiv la Dubla sacrificare a lui Eminescu), ale lui Ovidiu Vuia ( Misterul morții lui Eminescu și Despre boala și moartea lui Eminescu. Studiu patografic) și al lui Călin L. Cernăianu (Conjurația anti-Eminescu) răstoarnă definitiv prezentările cvasi-romanțate de dinainte de '89 și restabilesc adevărul prin accesul la consultarea tuturor surselor (documente, scrisori, mărturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prestigioase nume, așa-zișii "cercetători indisciplinați". Printre ei, desigur, în primul rând, Theodor Codreanu și N. Georgescu, apoi Călin L. Cernăianu deschizând o anchetă juridică de ecou, I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit, Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu (2 vol.), cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el va fi îmbrățișat doar de zelatorii cultului apropiindu-se cu pioșenie nesmintită de opera sa. Theodor Codreanu, ca într-un veritabil policier, leagă firele, încercând, și el reintegrarea, celor șase ani ai "eclipsei" în matca lor (cum cerea Ov. Vuia). Înlătură, meticulos, stratul gros de false informații acumulate în timp, începând cu diagnosticul oficializat (vezi "Războiul diagnozelor") supunându-l pe "bolnavul exemplar" (cf. Ilina Gregori), devenit cobai, unui tratament inadecvat (cura mercurială, dubla eroare a dr. Iszac etc.). Și, nu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
126.858 3. Regia Autonomă "Aeroportul Baia Mare" comună Tăuții-Măgheruș, județul Maramureș 84.670 1.154.422 4. Regia Autonomă "Aeroportul București-Băneasa" sos. București-Ploiești nr. 40, sector 1, București 158.577 1.278.785 5. Regia Autonomă "Aeroportul Cluj-Napoca" str. Traian Vuia nr. 149, Cluj-Napoca, județul Cluj 117.360 321.760 6. Regia Autonomă "Aeroportul Caransebeș" str. Aeroportului nr. 1, Caransebeș, județul Caraș-Severin 25.426 71.151 7. Regia Autonomă "Aeroportul Craiova" sos. Craiova-București km. 7, Craiova, județul Dolj 15.572 72
HOTĂRÎREA nr. 125 din 9 martie 1992 ***Republicată privind înfiinţarea regiilor autonome ale aeroporturilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108490_a_109819]
-
Brașov. 233. Trandafir Elenă Corina, născută la 9 iunie 1967 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Pop Coriolan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 42553 Velbert, Zum Papenbruch 50 a, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Traian Vuia nr. 23, județul Maramureș. 234. Ungureanu Dori7a, născută la 22 mai 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Miculescu Nicolae și Felicia, cu domiciliul actual în Germania, 74321 Bietigheim-Bissingen, Melanchthonstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Popa
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
1, județul Dâmbovița. 415. Hammer Gabriela, născută la 22 martie 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Farkas Ioan și Etel, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Ostalndstr. 17 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Traian Vuia, nr. 46, județul Timiș. 416. Niklas Erno, născută la 21 noiembrie 1945 în localitatea Colonia Bulgară, județul Timiș, România, fiica lui Kiraly Alexandru și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 86551 Aichach, St. Helena weg 7, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții pescuind, Piatra bilingv, Ocolul Silvic Teceu livada de meri bătrîni, rodul pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea de parc asfaltată rătăcește în sus, pentru alții traseu de raliu, toate astea au să se răzbune odată, codrul ca la carte, mușchi pe scoarță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Husserl, Edmund, La crise des sciences européennes et la phénoménologie transcendentale, traduit par Gérard Granel, Gallimard, Paris, 1976. Husserl, Edmund, (1) Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Felix Meiner Verlag, Hamburg, 1972. (2) Expérience et jugement. Recherches en vue d'une généalogie de la logique, traduit par D. Souche, PUF, Paris, 1970. Kant, Immanuel, (1) Kritik der reinen Vernunft, Leipzig, 1919; Hrsg. Th. Valentiner. (2) Critica rațiunii pure, trad. Nicolae Bagdasar și Elena Moisuc, Editura IRI, București, 1994 (Ed. I
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
frig. Sub brad este mai bine, dar vin ghiulele și din lateral. Se dau după trunchi. Vijelia însă îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
știa că domnul X, dovedit mare colaborator al securității, nu a contribuit cu nimic la realizarea proiectului. A fost ejectat și dintr-o funcție de diplomat la o ambasadă și se ascunsese prin buruieni de rușine, ieșind la cumpărături doar noaptea. Vuise Iașul la aflarea veștii că X era un turnător și absolut toată lumea îl evita mai ceva ca pe un lepros. Cînd a scos capul? mă întreabă profesorul Giurăscu. O dată cu ceilalți. Ăștia nu duc lipsă de tupeu. I se dă cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
colegilor, se dau telefoane pe la alte spitale. Nicăieri nu s-a prezentat un caz ca cel descris. Doctorul este cătrănit rău. Trebuia operat de urgență și orice clipă îl apropia mai mult de calificativul de "criminal", de ucigaș. Capul îi vuiește. Colegii îi dau hapuri peste hapuri. Devine calm, dar sufletul tot vibrează, accentuîndu-i o stare de extrem disconfort. Într-un tîrziu pleacă spre casă. Pe același traseu. Ajunge în locul fatidic. Cercetează balta de sînge. Mii și mii de furnici curăță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-o, de la tatăl ei, pentru a o lua de nevastă. Povestea de care se înfioară și acum brăilenii mai în vârstă, spune că negustorul, bolnav de gelozie și-a ucis soția care se pare că-l înșelase. Vreme îndelungată a vuit orașul la dispariția fetei, iar boierul și-a vândut casa și a plecat în Grecia. Zeci de ani casa a dus cu ea blestemul unei căsnicii nefericite, iar cei care cumpărau renunțau îndată. Era parcă blestemul unei case bântuite de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]