2,111 matches
-
schimbă direcția de la sud la vest. La nord de pe valea Lahnului se află orașul Marburg, în vest se găsește localitatea Westerwald, în sud se află Wetterau, munții Taunus (878 m) fiind în sud-vest, iar în est sunt munții de origine vulcanică Vogelsberg.Orașe învecinate sunt Wetzlar (52.831 loc.) și Marburg (79.139 loc.) la vest, Fulda (63.958 loc.) la est, Friedberg (28.398 loc.) și Frankfurt pe Main (659.928 loc.) Granițele Gießenului sunt trasate strâns în jurul orașului, localitatea
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]
-
sunt "umplutura" din peșteri formata fie din rămășițele de stâncă încă nedizolvate, fie din depuneri. Ele vor forma un capitol separat. Peșterile primare sunt goluri în scoarță, formate ca atare odată cu roca ce o adăpostește. Pot fi întâlnite în roci vulcanice și în calcare. Peșterile secundare sunt peșterile formate mult timp după rocile ce le adăpostesc. Deplasarea maselor de roci poate avea loc din diferite motive, ca de exemplu gravitația sau mișcările tectonice. Peșterile de eroziune pot apărea în orice fel
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
alte elemente în minerale. Exemple a acestor niobați sunt piroclorul ((Na,Ca)NbO(OH,F)) și euxenita ((Y,Ca,Ce,U,Th)(Nb,Ta,Ți)O). Aceste mari depozite de niobiu au fost descoperite ca fiind asociate cu carbonatitele (roci vulcanice de tip carbonat-silicat) și că un constituent al piroclorului. Piroclorul este un oxid complex de niobiu, sodiu, calciu; numeroase depozite de piroclor sunt întâlnite în pegmatite. Cele mai mari 2 depozite de piroclor au fost găsite în anii 1950 în
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
anului. este locul cu cea mai mică variație a aerului (interval de observație de 10 ani). Insulele din acest arhipelag sunt părțile vizibile ale unei serii de munți scufundați. Este format din 21 de insule, insulițe și roci de origine vulcanică, insula principală are o suprafață de 18 km ², fiind de 10 km lungime și 3,5 kilometri lățime maximă. Baza acestei formațiuni vulcanice enorme este la 756 m sub suprafața apei. Insula principală, de la care a primit arhipelagul numele său
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
ale unei serii de munți scufundați. Este format din 21 de insule, insulițe și roci de origine vulcanică, insula principală are o suprafață de 18 km ², fiind de 10 km lungime și 3,5 kilometri lățime maximă. Baza acestei formațiuni vulcanice enorme este la 756 m sub suprafața apei. Insula principală, de la care a primit arhipelagul numele său, reprezintă 91% din suprafața totală, insulele Rata, Gineta Sela, Cabeluda și Jose Săo, împreună cu insulele de Leăo și Viúva alcătuiesc restul arhipelagului. Zona
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
este o insulă vulcanică în Atlanticul de Sud, situată la aproximativ 1600 km de coasta Africii. Este o dependență a teritoriului britanic de peste mări Sfânta Elena, și Tristan da Cunha situată la 1287 km nord-vest de Sfânta Elena. Insula Ascension încă nu are un
Ascension () [Corola-website/Science/305624_a_306953]
-
face de asemenea parte din teritoriu. Tristan da Cunha este considerat ca fiind unul dintre cele mai izolate locuri locuite din lume. Pe insulă nu există niciun aeroport, ea putând fi accesibilă doar cu vaporul. În 1961 o importantă erupție vulcanică a necesitat evacuarea insulei, locuitorii acesteia fiind relocați într-un cartier din Southampton în Anglia. O mare parte din aceștia s-au întors în 1963 deoarece localitatea de pe insulă Edinburgh of the Seven Seas (singura de altfel, cunoscută și ca
Tristan da Cunha () [Corola-website/Science/305623_a_306952]
-
30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
a poruncii a doua din Decalog: Expansiunea iconoclasmului a avut mai multe cauze. Diferite scrieri sugerează că cel puțin o parte a motivului pentru înlăturarea icoanelor pare să fi fost înfrângerile militare suferite în luptele împotriva musulmanilor și o erupție vulcanică pe insula Thera. Este posibil ca Leon să fi considerat această erupție ca o dovadă a mâniei lui Dumnezeu împotriva adorării icoanelor de către Biserică. În timpul luptelor contra arabilor, Leon a observat valorile puritane arabe care socoteau arta religioasă drept idolatrie
Iconoclasm () [Corola-website/Science/305657_a_306986]
-
În ruinele cetăților grecești s-au găsit căni cu desene de perechi în momentul actului sexual. S-au găsit de la căni până la ziduri și texte cu o clară intenție erotică. Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 78 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex. Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității întru
Pornografie () [Corola-website/Science/305696_a_307025]
-
Olandeze. Java a fost de asemenea centrul luptei de eliberare a poporului indonezian în deceniile 1930 și 1940. Java continuă sa domine Indonezia din punct de vedere politic, economic și cultural. Creată în mare parte ca urmare a unor erupții vulcanice, Java e a 13-a insulă ca mărime din lume si a cincea ca mărime în Indonezia. Un lanț de munți vulcanici se întinde de la est la vest ca o coloană vertebrală a insulei. Sunt vorbite trei limbi principale, javaneza
Insula Java () [Corola-website/Science/305719_a_307048]
-
Indonezia din punct de vedere politic, economic și cultural. Creată în mare parte ca urmare a unor erupții vulcanice, Java e a 13-a insulă ca mărime din lume si a cincea ca mărime în Indonezia. Un lanț de munți vulcanici se întinde de la est la vest ca o coloană vertebrală a insulei. Sunt vorbite trei limbi principale, javaneza, sundaneză și madureză. Mare parte din populație e bilingvă, având indoneziana ca limbă maternă sau ca limbă secundară. Majoritatea sunt musulmani, însă
Insula Java () [Corola-website/Science/305719_a_307048]
-
, oficial Colectivitatea Insulelor ( sau "Collectivité des Îles Wallis-et-Futuna") este o Colectivitate de peste mări Franceză situată în Oceanul Pacific între Samoa și Fiji. Colectivitatea este formată din două grupuri de insule, grupate în jurul a trei insule de origine vulcanică: Insula Wallis (sau Uvea) în nord și Insulele Hoorn în sud, din care cele mai importante sunt insula Futuna și insula Alofi. Au fost descoperite de navigatori olandezi și britanici în secolele XVII și XVIII, dar primii europeni care s-
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]
-
același timp să poarte negocieri cu reprezentantul statului francez pentru a obține diverse finanțări. Aceștia obțin anual o donație din partea republicii franceze ce este utilizată pentru a indemniza atât șefii satelor cât și lucrătorii din administrație. Insulele au un relief vulcanic cu coaste foarte decupate, protejate de centuri de recif de corali, ce îngreunează accesul la mal. Climatul este cald și umed, cu un sezon ploios din noiembrie în aprilie și un sezon uscat din mai în octombrie. Insulele Wallis și Futuna sunt
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]
-
(, prescurtat "TAAF") oficial "Teritoriile tărâmurilor australe și anctartice franceze" (franceză: "Territoire des Terres australes et antarctiques françaises") sunt un teritoriu de peste mări francez format dintr-un grup de insule vulcanice izolate în sudul Oceanului Indian, situate aproximativ echidistant într Africa, Australia și Antarctica și o porțiune din Antarctica, Teritoriul Adélie. formează din 1955 un teritoriu francez de peste mări. Acestea se află sub autoritatea unui administrator superior, din 2000 acesta fiind bazat
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
150 km lungime și 120 km lățime) și alte peste 300 de insule mai mici. Baza principală, Port-Aux-Français deține inclusiv un spital, o bibliotecă și o capelă. Insulele Crozet sunt formate din două grupuri de insule, în majoritate de origine vulcanică, cinci dintre ele fiind mai importante: două, mai mari, în grupul de est și trei, mai mici, în grupul de vest. Insulele Saint-Paul și Amsterdam sunt două insule vulcanice, Insula Amsterdam fiind de 7 ori mai mare decât insula Saint-Paul
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
sunt formate din două grupuri de insule, în majoritate de origine vulcanică, cinci dintre ele fiind mai importante: două, mai mari, în grupul de est și trei, mai mici, în grupul de vest. Insulele Saint-Paul și Amsterdam sunt două insule vulcanice, Insula Amsterdam fiind de 7 ori mai mare decât insula Saint-Paul. Interesul economic al teritoriului se datorează zonei economice exclusive de pescuit foarte întinsă. Mare parte din cei 18 milioane USD venituri anuale o reprezintă taxele de pescuit în această
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
situat la 385 km la est, și Mozambic, și la 110 km nord-vest Insula Europa. Atolul are un diametru de aproximativ 10 km și înconjoară o lagună cu o adâncime maximă de 15 m. Atolul este situat pe un vârf vulcanic ce se ridică de la 3000 m sub nivelul mării. Suprafața totală a insulelor nu depășește 0,2 km², și insulele nu depășesc 2 sau 3 m, fiind complet acoperite în perioadele de maree foarte ample. Suprafața totală, inclusiv cea a
Bassas da India () [Corola-website/Science/305770_a_307099]
-
45°35' și 46°15' latitudine nordică, acești munți se întind pe o suprafață de cca 1.000 km2 În cadrul Munților Perșani se individualizează 4 compartimente: Au o structură petrografică complexă, alcătuită din roci cristaline, calcare mezozoice, fliș și aglomerate vulcanice. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghișului, peștera Merești, ș.a). În extremitatea de N a munților Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Strîmba și ajunge în Dealul Tănasa, situat la sud de valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa), care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba) situat la baza reliefului vulcanic înalt din Bîrgău. Limita estică corespunde culoarului văilor Măria-Coșna ce separă Munții Suhardului de cei ai Bîrgăului și al văii Dornei superioare către Căliman. Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și suprapunerii zonei sedimentare a Bîrgăului cu masa
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
semnificație în hidronimie (Vf. Borcuțului, Dl. Slătiniței, Dl. Fîntînii, Vf. Văii Mari) sau sînt legate de anotimpuri - loc de munte pentru oi (Vf. Tomnatec, Poiana Văcăriei). Relieful foarte complex al Munților Bîrgău se caracterizează prin prezența următoarelor unități geomorfologice: Relieful vulcanic, generat de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare - mai ales grezoase -, constituie elementul specific al Bîrgăului. Masivul Cornii (1458 m), alcătuit din andezite, se înscrie în morfologie prin denivelări de mari proporții, marcate de vîrfurile: Bîrnii, Milerului, Cornii, Piatra Hașii
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
pe 2 km, alcătuit și el dintr-un corp intrusiv, cu aceeași origine ca și precedentul. Dealul Ariilor (1547 m), sudat de primele două prin numeroase silluri, nu a fost încă suficient exhumat, fiind acoperit de petice de sedimentar. Masivele vulcanice de natură intrusivă pot fi grupate pe trei etaje geomorfologice: treapta marilor masive cu înălțimi de 1 500-1 600 m (Heniul, Gogoașa, Căsarul, Măgurița etc.); treapta masivelor situate în general între 1 300 și 1 350 m (Măgura Cornii, Măgura
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
și, în continuare, valea Coșnei, pînă la ieșirea în depresiune, formează limita spre Munții Bîrgău. La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei și Dorna, se intercalează ca un spațiu întins între Suhard și Munții Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din țara noastră. Reprezentînd o limită clară spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Coșnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cît are la obîrșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență cu
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Mare. Șefa de santier este Angelica Baloș, de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, din Deva. Zona în discuție se află la confluența Streiului cu Mureșul, în stânga drumului județean ce leagă Simeria de Geoagiu. Aceasta este dominată de înălțimea de natură vulcanică reprezentată de Măgura Uroiului. Înălțimea de aproape 400 de metri a acestui deal oferă o excelentă vizibilitate în vest, est și sud. Măgura Uroiului aparține unui aparat vulcanic central cunoscut în literatura de specialitate , datorită compoziției sale speciale: "înainte de a
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
ce leagă Simeria de Geoagiu. Aceasta este dominată de înălțimea de natură vulcanică reprezentată de Măgura Uroiului. Înălțimea de aproape 400 de metri a acestui deal oferă o excelentă vizibilitate în vest, est și sud. Măgura Uroiului aparține unui aparat vulcanic central cunoscut în literatura de specialitate , datorită compoziției sale speciale: "înainte de a intra în localitatea Simeria, venind dinspre Deva spre nord-est, apare imaginea generală a vulcanului; profilul morfologic, în prim-plan destul de monoton, este întrerupt de forma pozitivă a structurii
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]