4,446 matches
-
parteneriat de cercetare Între Universitatea „Transilvania” Brașov și University Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii. Începutul a fost făcut prin organizarea unui seminar de istorie orală la Brașov În vara anului 2001, la care au fost invitați specialiști din țară (Smaranda Vultur, Carmen Huluță, Stejărel Olaru) și din străinătate (Maria Bucur-Deckard, Jill Massino). Derularea propriu-zisă a proiectului s-a soldat cu 47 de interviuri realizate de o echipă formată din studenții Facultății de Sociologie Brașov și oaspeții străini, coordonată de cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă În cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat În alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării BÎrsei este doar orientativ, fără să se regăsească neapărat În toate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1933-1945, Perennial, New York, 1993. Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere sînt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav și Tief in Russland bei Stalino: Erinnerungen und Dokumente zur Deportation in die Sowetunion, 1945, și Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren ale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p. 51; Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, p. 72. Kroner, op.cit., p. 14. Radosav, op.cit., p. 16. Mulți foști deportați susțin aceste afirmații; vezi Radosav, op.cit., pp. 28-30, interviul cu Margareta Ebner În Smaranda Vultur (Co), Germanii din Banat, p. 344; Elizabeth Oberten, „Mein fingerglied verfaulte”, Russland Deportierte, pp. 8-9. Vezi Ordinul nr. 5551 din 11 ianuarie 1945. Vezi Hannelore Baier (ed.), op.cit., pentru scrisori adresate guvernului român protestînd Împotriva deportărilor, dar și alte documente
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
visa - relatează Lucian Dumbravă - să își scrie opera capitală, „un roman de analiză psihologică și socială în care trebuiau imortalizate nu atât tipologii și situații, cât caracterele labile ale unor amici și inamici ai săi”. Singurul volum al lui M. Vulturii amiezii (1971), apare postum și cuprinde patruzeci și două de poeme, ordonate în secțiunile Cântarea poetului, La soarele-n amiază și Ca inima de vin. Labilă și insuficientă pentru legitimarea destinului poetic pe care, măcar prin ton, părea că îl
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
veșnic ulcerat/ Și scrijelat încet de unghia torturii/ Mă sting sub clopotul îndurerat.// Ca pe femeia stearpă-a întâmplării,/ M-a legănat viața-n dezmierdări/ Și m-a zvârlit la țărmul înserării,/ Crispat de țipătul atâtor încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1970. Repere bibliografice
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
m-a zvârlit la țărmul înserării,/ Crispat de țipătul atâtor încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1970. Repere bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
lună” sadovenieni) și vulgaritatea vieții din jurul său, subsumată „răului”. Bine primită a fost S-a stins candela, dramatizare a povestirii Răzbunarea lui Eremia Runcu din volumul Destăinuirile colonelului Mihu (1934). Tot pentru scenă M. a tradus din Edmond Rostand (Puiul vulturului, 1924) și din Henry Bataille (Făcliile, rămasă în manuscris). Proza - secțiunea mai rezistentă - a fost abordată relativ târziu de autor. Mai întâi cu Iconița Zorinei (1931), o poveste pentru copii, cu infuziuni poematice, având atingere cu motivul tinerețe fără bătrânețe
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
București, 1940; ed. 2 (Maioreasa), București, 1945; Tragedia lui Petru Cercel, București, 1941; Critică și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea”, 1915, 34; Ștefan George, „Nebunul”, „Gândul nostru”, 1926, 6; Em. Manoliu, „Migrena asiatică”, „Opinia”, 1927, 6133; Emil Serghie, „Când reînfloresc salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
antiunionistă a caimacamului Vogoride, revine la Iași. Scoate o serie de reviste cu un profil predominant istorico-filologic: „România” (1858-1859), „Foaie de storiă română” (1859), „Foița de istoriă și literatură” (1860), „Din Moldova”, intitulată apoi „Lumina” (1862-1863). Publică în „Zimbrul și vulturul”, „Ateneul român”, „Trecutul”, „Tribuna română”, „Dacia”. Numit în 1859 custode al Bibliotecii Școalelor (căreia îi donează patru mii de volume) și la începutul anului 1860 profesor de istorie, geografie și statistică, este revocat în mai puțin de un an din cauza
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldova. În perioada interbelică a colaborat la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Bugeacul”, „Gazeta Basarabiei”, „Itinerar”, „Jurnalul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Venind dinspre publicistică, I. a publicat plachetele de versuri Blestem (1937) și Moartea vulturului (1938), vădit marcate de „experiențe barbiene” și îndeosebi de „maniera lui Arghezi”, așa cum observa G. Călinescu, dar și de marea poezie franceză (Baudelaire, Verlaine, Béranger), de care s-a simțit întotdeauna foarte apropiat. Poezia din această perioadă evocă, în vocabule
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
este aptitudinea de a cânta pe mai multe „coarde”, împletind dezinvolt și inegal socialul cu intimitatea, civismul cu lirismul, notația peisagistică cu cea ontologică. A tradus din opera lui Pușkin, Lermontov, Lev Tolstoi, Nekrasov ș.a. SCRIERI: Blestem, Chișinău, 1937; Moartea vulturului, Chișinău, 1938; Glasul patriei, Chișinău, 1946; Drumuri spre lumină, Chișinău, 1947; Pohoarnele, Chișinău, 1947; Brigada întâia, Chișinău, 1948; În avangardă, Chișinău, 1951; Aleea păcii, Chișinău, 1953; Povestiri, Chișinău, 1953; Versuri, Chișinău, 1954; În poiană, Chișinău, 1954; Primăvara în Carpați, Chișinău
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
Chișinău, 1968; Mii de glasuri, Chișinău, 1971; Scrieri, I-II, pref. Simion Cibotaru, Chișinău, 1971; Tatarbunar, Chișinău, 1974; Poeme, Chișinău, 1979; Popasuri, Chișinău, 1989; Pasărea albastră, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: George Meniuc, „Blestem”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 586; Horia Liman, „Moartea vulturului”, „Lumea românească”, 1938, 241; Călinescu, Ist. lit. (1941), 856, Ist. lit. (1982), 942; Vasile Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 229-239; Mihail Dolgan, Poezia moldovenească de azi și problemele vieții, Chișinău, 1987, 15-20; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
și cărturari ai epocii. Așa au fost Movileștii, Stroiceștii, Urecheștii, boierii Balica sau Costin. Mai mult decât atât, Luca Stroici, Ieremia Movilă, Simion, Gheorghe și Constantin Movilă, apoi Simion Stroici au beneficiat, totodată, și de privilegiul augmentării stemelor lor cu vulturul polon 21. Prietenia de care s-a vorbit în istoriografie dintre Ieremia vodă cu marele cancelar Jan Zamoyski, cu ajutorul căruia boierul moldovean urcă pe tronul Moldovei, „cea mai bună garanție a cooperării politice a Moldovei cu Polonia“22, este semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al Țării Moldovei și Valahiei, vis din pricina căruia și-a aflat, de altfel, și căderea. Sunt câteva din aspectele domniei lui Vasile Lupu, ale cărei trăsături împărătești reies, inevitabil, și însemnelor puterii marelui domn: sceptrul și spada, coroana închisă, cu vulturul bicefal deasupra ei, și cu bogați lambrechini 30, înfățișată pe candelabrele de la Golia, dar și pe pecețile lui Gheorghe Ștefan și Ștefăniță Lupu31. Nu trebuie uitat un element specific domnului, acela sugerat de relația dintre numele de Vasile și termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
martie 1880, când primul ministru își exprima interesul pentru un tratat cu Germania, discutând însă și problema proclamării Regatului, ce putea duce la o consolidare a poziției dinastiei de Hohenzollern 16. Vizita avea loc după decorarea lui Carol cu ordinul „Vulturul Negru“. Motivul oficial al deplasării primului ministru era înmânarea ordinului „Steaua României“ împăratului Germaniei, lui Wilhelm al II-lea și lui Bismarck 17. Mulțumiți de discuțiile cu liderul liberal, Bismarck și Wilhelm al II-lea îi comunicau lui Carol totalul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina, cu personaje feminine din ambianța monahală. Eminamente valide literar sunt însă prozele de inspirație profană, în special unele dintre ele, ca Moara lui Călifar, De la noi, la Cladova, Gloria Constantini, Lângă apa Vodislavei, La Vulturi! Însușirile definitorii ale acestora sunt forța epică, veridicitatea psihologică, unitatea de compoziție, expresivitatea savuroasă a limbii. Dominanta celor mai multe dintre ele este pregnanța viziunii realiste, iar a altora - un fantastic de sursă folclorică. În narațiunile de concepție realistă, mobilurile acțiunilor și
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
primejdioasă. Când, frântă de osteneală, simte că începe să-și piardă controlul de sine, îl ascunde pe cel mai mic într-o căpiță de fân și își continuă suișul, cu ceilalți doi. Copilul lăsat pe drum va fi mâncat de vulturi (La Vulturi!). Acțiunea din Lângă apa Vodislavei fixează scene teribile, reflectând antagonisme de clasă. Retras în codru, tot de frica turcilor, un negustor hapsân snopește în bătaie și înjugă la căruță un cioban ai cărui câini îi sfâșiaseră pantalonii. Ciobanul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
frântă de osteneală, simte că începe să-și piardă controlul de sine, îl ascunde pe cel mai mic într-o căpiță de fân și își continuă suișul, cu ceilalți doi. Copilul lăsat pe drum va fi mâncat de vulturi (La Vulturi!). Acțiunea din Lângă apa Vodislavei fixează scene teribile, reflectând antagonisme de clasă. Retras în codru, tot de frica turcilor, un negustor hapsân snopește în bătaie și înjugă la căruță un cioban ai cărui câini îi sfâșiaseră pantalonii. Ciobanul se răzbună
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955; Opere alese, I-II, pref. Teodor Vârgolici, București, 1956-1958; Ziua Domnului, București, 1958; Opere alese, I-IV, îngr. Teodor Vârgolici, introd. D.Micu, București, 1959-1965; Lângă apa Vodislavei, pref. D. Micu, București, 1961; La Vulturi!, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969; O lume nouă, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1970; Moara lui Călifar, postfață S. Damian, București, 1973; Jurnal, I-III, îngr. Mara Galaction Țuculescu
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
articole etc.) în două periodice scoase de el - „Vatra” (din 1929, cu întreruperi, până în 1947) și „Secolul” (1932) - sau în „Bunul prieten”, „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Neamul românesc”, „Floarea darurilor”, „Tribuna” (Arad) ș.a. A mai folosit pseudonimele Cheșefe, Tocheramură, Petroniu, Corneliu Vultur. În 1905, împreună cu D. Tomescu, editează „Ramuri”, dedicându-se în continuare acestei reviste, pe care o va conduce până în mai 1947. Din anul 1912 este și directorul Tipografiei „Ramuri”, transformată, trei ani mai târziu, în Institutul de Editură „Ramuri”. Numele
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
fișe”, schițe de portret, „momente”. Dany, protagonistă într-o altă încercare de roman (din care s-au păstrat fragmente), lua asupra sa ceva din acest duh sarcastic, incisiv. Lirismul și tendința psihologizantă domină și în prozele antologate, în 1940, în Vulturul albastru (efuziunile, locvacitatea fiindu-i amendate autoarei, în revers). Pagini de monolog sau dialog, lungi solilocvii în care autoscrutarea nu contrazice darul de a privi iscoditor în jur închipuie o partitură adecvată pentru eroii săi contemplativi ori pentru eroine ce
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
închide ca într-un cerc apăsător, malefic, ecoul vocilor (și vieților), acutizând obsesiile (Stradă, Disc). Alienarea și scindarea ființei, îndepărtarea de sine și de ceilalți conduc la fragmentare discursivă (Întuneric). Terifiant, simbolul păsării de pradă e un avertisment ibsenian în Vulturul albastru, proza considerată emblematică pentru volum, aproape o „nuvelă teatrală”. Reactivând o traumă pe care eroina vrea s-o „uite” în trecut, cu reîntoarcerea unor prieteni de demult la „vila fără nume” aparținând soților Samarin, un vechi conflict tinde a
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
elegiei. Pentru cartea de versuri din 1943, Poeme pentru singurătate, pe care F. și-o ilustrează cu desene proprii, i se atribuie un premiu al Societății Scriitorilor Români. SCRIERI: Întâmplarea, Oradea, 1935; Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim, București, 1936; Vulturul albastru, București, 1940; Poeme pentru singurătate, București, 1943. Traduceri: A. de Villiers de l’Isle-Adam, Decapitatul, București, [1931]; Romola Nijinsky, Viața lui Nijinsky, pref. Paul Claudel, Iași, 1946. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, I, 129, 283, II, 145, IV, 98, 108
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]