3,544 matches
-
Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
celelalte determinări și origini intelectuale, e un bun simptom pentru criza modernizării de tip sovietic. Desigur, nu lucrez cu teoriile hard ale modernizării, afirmate după al Doilea Război Mondial (o epocă de radicalizare a teoriilor clasice elaborate de Marx, Toennies, Weber, Durkheim, Simmel), ci înțeleg modernizarea într-o manieră mai flexibilă, ca fascicul de multiple modernities pentru a folosi celebra formulă a lui Shmuel Eisenstadt -, ca mănunchi de modernități (și de modernizări) alternative... La noi s-au încercat mai multe modernizări
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
politic extrage din sine însuși niște înzestrări pe care societatea nu le-ar avea altminteri. El are capacitatea de a mobiliza, a însufleți și "pune în valoare" lumea din jur. Asta înseamnă Politik als Beruf, ca să-l citez pe Max Weber. Am constatat că regimul lui Emil Constantinescu regimul lui Traian Băsescu e prea recent ca să îl putem analiza, dar discern semnale asemănătoare s-a blocat cumva de la început, în parte datorită constituirii rapide a unui anturaj prezidențial destul de închis din
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Țuculescu, Ion / 26 Țuțea, Petre / 100 U Ursachi, Mihai / 60 V Vasile, Radu / 73 Văcăroiu, Nicolae / 73 Velicicovski, Sf. Paisie / 86 Vianu, Ion / 60 Vianu, Tudor / 60 Villon, François / 111 Vișoianu, Constantin / 43 Voegelin, Eric / 65 W Walicki, Andrzej / 54 Weber, Max / 33, 57 Wellek, René / 13, 114 Z Zamfir, Mihai / 27, 74, 129 Zarifopol, Paul / 43 Zub, Alexandru / 66, 100 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
the Origins of the Cold War, 1941-1947, Columbia University Press, New York, 1972 Garthoff, Raymond L., Detente and Confrontation: American-Soviet Relations from Nixon to Reagan, The Brookings Institution, Washington, D.C., 1985 Georgescu, Vlad (ed.), Romania, 40 Years (1944-1984). Cuvînt înainte de Eugen Weber. "The Washington Papers", No. 115, Praeger, New York, 1985 Gheorghiu-Dej, Gheorghe. Artikel und Reden, Dezember, 1955-Juli 1959, Ed. Politică, București, 1959 Idem, Concerning the Foreign Policy of the Government of the Rumanian People's Republic, Publishing House of the Rumanian Institute
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al omului, Editura Enciclopedică, București, 1975. 122. Vianu, Tudor, Formarea și transformarea termenilor de istorie literară, în Studii de literatură română, Editura Fundației Pro, București, 2003. 123. Vianu, Tudor, Studii de literatură universală și comparată, Editura Academiei, București, 1963. 124. Weber, Eugen, Action Française: Royalism and Reaction in the Twentieth Century France, Standford University, 1962. 125. Wellek, Renè, Conceptele criticii, traducere românească de Rodica Tiniș, Editura Univers, București,1970. 126. Wellek, René, Istoria criticii literare moderne: 1750 -1950, vol.1, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Ransom apud Matei Călinescu, op. cit., p. 90. 244 Hugo Friedrich, Structura liricii moderne, traducere de Dietr Fuhrmann, Editura Univers, București, 1969, p. 172. 245 Cf. Dan Grigorescu, Neoclasicismul, în Dicționarul avangardelor, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 470. 246 Apud Eugen Weber, Action Française: Royalism and Reaction in the Twentieth Century France, Standford University, 1962, p. 9. 247 Cf Eugen Weber, op. cit., p. 9 ș. u. 248 Cf. Henri Peyre, op. cit., p. 239. 249 Ibidem, p. 247. 250 Apud Henri Peyre, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
București, 1969, p. 172. 245 Cf. Dan Grigorescu, Neoclasicismul, în Dicționarul avangardelor, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 470. 246 Apud Eugen Weber, Action Française: Royalism and Reaction in the Twentieth Century France, Standford University, 1962, p. 9. 247 Cf Eugen Weber, op. cit., p. 9 ș. u. 248 Cf. Henri Peyre, op. cit., p. 239. 249 Ibidem, p. 247. 250 Apud Henri Peyre, op. cit., p.252. 251 Jean Cocteau, Jurnalul unui necunoscut, traducere de Valentin Protopopescu, Editura Pandora-M, 2005, p. 17. 252
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
adesea, de dispute cu Biserica. Se pune astfel problema majoră a relației dintre credință și activitatea politică, de vreme ce apare problema fidelității față de credință în acțiuni, a îmbinării dintre valorile evanghelice și acțiunea publică, ocazie pentru a verifica spusele lui Max Weber din Le savant et la politique: "Etica convingerii și etica responsabilității nu sînt contradictorii, ci ele se completează una pe alta, formînd împreună omul adevărat, adică omul care poate avea pretenția "vocației politice"". Să acționezi după modelul lui Machiaveli pentru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Așa se explică de ce clauza națiunii celei mai favorizate este acordată Poloniei încă din 1960, pe când România o obține abia în 1974. Agenții propagandei sovietice, strecurați în serviciile americane, au lansat "mitul calului troian", care ar fi fost România. Steve Weber, ungur devenit șef de operațiuni americane (denunțat ca agent sovietic abia în 1994), și analistul CIA, tot un maghiar, au creat legenda că, sub aparența independenței, România era mâna dreaptă a politicii Uniunii Sovietice. Propaganda funcționa la fel de bine la postul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sunt forme de capital care înnobilează omul și îl pot conduce la un nivel superior de bunăstare. M-au interesat de multă vreme determinantele spiritual-religioase ale fenomenului economic, trecînd prin etică sau morală, pornind de la cunoscuta teză a lui Max Weber, dar nu numai. Am analizat subiectul împreună cu unii colegi și studenți sau doctoranzi, atît din punct de vedere teologic, cît și filosofic, sociologic, antropologic și, desigur, economic. Unii dintre ei au scris deja cărți, proiecte, referate sau studii inspirate de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
manifestă chipul eternului, Dumnezeu ne trimite și ne permite cunoștința despre El însuși chiar prin contemplarea efemerului. Semnele sale sunt în tot ceea ce este trecător și mai ales în noi înșine, urma pașilor săi dă forma lumii. Citim pe Max Weber. Plecînd de la noi îl putem concepe pe El, putem percepe Revelația Sa, Cuvîntul Său. Contemplîndu-L, ne contemplăm ; Contemplîndu-ne, El se contemplă. Ce imagine-i oferim ? 2.3. PASTA FILOSOFALĂ În reflecția filosofică, lumea ideilor și cea a obiectelor, adică sensibilul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
am putea vorbi la fel despre o estetizare totalitară a economiei, incluzînd noile tehnologii de control și de "fabricare" a unui nou "rege" consumator, o nouă organizare a producției de dorințe, un nou episod al economiei libidinale. Cum spuneau Max Weber și Marcel Gauchet, lumea a fost dezîncîntată, sau dezvrăjită. Astfel că marele distrugător de mituri, "în numele adevărului", Lucian Boia, a ajuns să declare senin că nu știe cum se vindecă rănile istoriei, poate că viitorul se va ocupa de asta
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un nou sclavagism. Distrugerea spiritului comunitar printr-un individualism exacerbat, "domnia cantității" (Guénon), un materialism grosier și un egoism feroce astea sunt "valorile" pe care le învață copiii noștri în niște lagăre de imbecilizare numite școli și universități. Cum spunea Weber, pentru aceasta a fost nevoie mai întîi de o amăgitoare încîntare a lumii printr-o nouă ofertă religioasă, cea protestantă, care a deschis calea tuturor acestor "libertăți", odată cu o altă tehnologie a spiritului mașina de tipărit. Astfel, în locul spiritualității tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nouă ofertă religioasă, cea protestantă, care a deschis calea tuturor acestor "libertăți", odată cu o altă tehnologie a spiritului mașina de tipărit. Astfel, în locul spiritualității tradiționale, a fost propus lumii un "nou spirit", ambalat într-o nouă formă, pe care tot Weber o numește raționalism-raționalizare, înțeles ca o tehnicizare și o contabilizare a tuturor activităților umane, ceea ce constituie și o nouă definiție dată rațiunii, ca ratio, adică un simplu calcul, ceea ce a condus la o prăbușire a ceea ce am numit valoarea-spirit a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și popoare continentale, autoritare și sociale. Mișcarea ideilor, pe de o parte, progresul tehnologic, pe de alta, sunt însă factorii cel mai des avansați ca responsabili de dinamica sistemelor economice. Tezele cele mai faimoase, în acest sens, aparțin lui Max Weber și Karl Marx. Pentru marele sociolog german Max Weber, spiritul capitalismului și dezvoltarea acestui sistem trebuie puse în legătură cu apariția și difuzarea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de o parte, progresul tehnologic, pe de alta, sunt însă factorii cel mai des avansați ca responsabili de dinamica sistemelor economice. Tezele cele mai faimoase, în acest sens, aparțin lui Max Weber și Karl Marx. Pentru marele sociolog german Max Weber, spiritul capitalismului și dezvoltarea acestui sistem trebuie puse în legătură cu apariția și difuzarea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de o religie destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea decît consumul, favorizînd acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner Sombart reprezenta o altă religie și anume iudaismul, cu etica sa specifică. Spre deosebire de aceștia, Marx a susținut că ideile nu erau decît o suprastructură venind să completeze infrastructura tehnico-economică. Poziția sa este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de activitate al firmei, dar care au efecte asupra funcției sale interne de producție. Externalitățile sunt internalizate în afara circuitelor comerciale. Factorii de localizare în spațiul geografic au fost studiați de-a lungul timpului de mai mulți autori. De pildă, Alfred Weber a urmărit strategiile de minimizare a costurilor, Christaller ocuparea pozițiilor centrale, alții au studiat echilibrul spațial etc. S-au alcătuit, în același sens, și diferite modele. Am remarcat pe cel bazat pe interrelațiile dintre costurile de tranzacție, externalități și localizare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
putea trăi, practic, ca o nouă religie, cu adevărat universală și unitară. Mă tem că avem nevoie de asta, întrucît lumea se află la o răscruce, ca înaintea unei mari transformări, ca în așteptarea unui nou Avatar. 5.1. MAX WEBER ȘI "CULTURILE PĂCATULUI" ? După secole de la războaiele religioase din Europa, după decenii de desacralizare marcantă, încă se văd liniile de fractură între catolici, protestanți și ortodocși. În UE, țările ortodoxe (Grecia, Cipru, România, Bulgaria) au standardele de viață și performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o măsură ceva mai mică, care a înlocuit vechile indulgențe morale cu indulgențe fiscale. Parcă vechile clivaje și conflicte, specificul confesional diferit, ar fi pătruns adînc în inconștientul acestor popoare, defulînd în cotidian și validînd cu trăinicie tezele lui Max Weber. Uitați-vă la zona Euro : cele cu probleme sunt chiar țările catolice și ortodoxe, în timp ce țările protestante prezinte echilibre și performanțe economice remarcabile, chiar la vreme de criză. Shuld, în germană, înseamnă nu numai datorie, ci și vină, aspecte semantice
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nu cred că bogații au iubit și au iertat mai mult. Ordinea morală face mult bine economiei și societății, dar nu cred că orice succes economic are obligatoriu la bază o ordine morală superioară. Ba, uneori, dimpotrivă. Așadar, teza lui Weber explică multe, dar nu este o legitate. Cred că trebuie să căutăm și să frecventăm acea denominațiune creștină care e cel mai aproape de creștinismul originar. Din cîte am auzit acesta, nu era nici foarte bogat, nici foarte capitalist. Așa că diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
le-am înlocuit cu un nou vițel de aur. Germania a mai încercat să conducă Europa pe baza unor spiritualități deformate și am văzut ce a ieșit. Totuși, parafrazîndu-l pe Țuțea, Iisus Hristos nu s-a născut la Erfurt. Max Weber, da. De asemenea, știm că d-na A. Merkel e fiică de pastor, iar actualul președinte al Germaniei, J. Gauck, e un fost pastor lutheran. Credeți că aceste aspecte nu contează ? Vă înșelați. Nu cred că e bine să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Tot ce implică divinul se manifestă în constituția umană și-l poate ridica pe om către Sine. Asta și face ființa umană superioară îngerilor. Omul e sigiliul de pe lăzile lumii, inclusiv pe ale celor pline cu aur... În general, Max Weber este cunoscut pentru Etica protestantă și spiritul capitalismului. Puțini știu că el s-a ocupat și de influența altor religii asupra sistemelor economice, cum sunt iudaismul, hinduismul și buddhismul sau daoismul și confucianismul, de asemenea puțini au citit sintezele din
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
creadă. Chiar atunci cînd se solicită "sacrificiul intelectului" și "pacea minții", impunîndu-se o dogmă ce nu poate fi decît un obiect al credinței, religiile respective nu încetează să întrețină raporturi intime cu "intelectualismul rațional" și chiar o anumită "apologetică raționalistă". Weber abordează religiile ca "sisteme de gîndire" puse în operă prin intermediul experienței, într-o manieră mai mult sau mai puțin conștientă. "Experiența religioasă în sine spune el este evident irațională, dar aceasă iraționalitate nu o împiedică să aibă cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]