5,438 matches
-
Ești cel mai bătrân în sfat, Înțeleptul țării, credință ne-ai dat, Neobosit și viteaz în bătălii ai fost Ai luptat pentru țară, ai luptat cu rost. Iată fala și răsplata viteazului dac. Dar ce păcat, vitejii noștri în țărână zac! Pentru întâia oară, un dac săvârșita o trădare În Dacia, și sufletul mă doare. Pedepsit e poporul. Ooo ... Fiica mea! Plătim cu toții vina ta! DURAS Din văgăuni, din munți, nevinovații prunci Nu vor ști de această nelegiuire, în văile adânci
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
probabil să se fi mai întors dacă nu s-ar fi înrolat, alături de camaradul său, în celebra divizie. Îngrijorată de soarta fiului, biata lui mamă, obișnuia să ofteze: Ghiță! Ghiță! Nu mai trage mama nici o nădejde. Pe unde-oi fi zăcând tu, mamă, acuma?! suspina cu o scrisoare mototolită-n pumn, căzând în genunchi în fața icoanei, dedesubtul căreia ardea în permanență o candelă, privind printre lacrimi chipul suferind al unui Crist cu ochii plecați în jos, de pe fruntea căruia, înconjurată de
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
arme... și nu te vei bucura de dânsele... și tu vei trăi veșnic robind... trupul și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește și locul unde zac oasele mamei tale, vei plăti dreptul să crești vaca ce hrănește copii tăi și boul ce-ți ajută la muncă... trupul tău se va gârbovi sub bătaie și partea ta în lume va fi ocara! Veneticii, zisu-ne-au în
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
vrăji și pe prințesa din împărăția vecină, învrăjbindu-le astfel pe cele două prințese și făcând-o pe sensibila domniță să sufere și mai tare neștiindu-se vinovată cu nimic de ura apărută din senin din partea prietenei sale din copilărie. Zăcând în alcoov, tânăra domniță începu să aibă halucinații, însă falșii medici îi spuseră că nu e nimic grav, doar un moment de rătăcire, care cu siguranță nu are nevoie de niciun tratament și îi recomandară pe tutore ca fiind cel
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
și de faptul ca era de ”viță nobilă”.” Au doi copii, o fiică, Tatiana - mama Oresiei - și un fiu, Nicolae, care rămân orfani de mici, pentru că Elena își găsește moartea în Dunăre. Sinuciderea ei - „a doua zi trupul ei neînsuflețit zăcea la mal, pe nisipul ud, rochia largă și lungă i se lipise de trup de parcă ar fi fost goală și înfășurată într-un șal de mătase” - amintește de finalul trist al unei alte eroine, tot o mamă. În încheierea „Romanului
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
N-am abordat această temă, căci drama prin tăcere-i domolită. Scena 2 Intră Ispititorul, ca întodeauna tânăr și surâzător: Ce mult mă bucur, dragii mei, că ne-ntâlnim din când în când! Numai atunci putem vorbi de cele care zac în gând ... O, știu, vi-i greu să tot trudiți, captivi cu gându-n tragedie! Nici mie nu-mi este ușor având Pământu-n custodie. Tot alergând să pregătesc terenul pentru viitor, ca oamenii ce vor veni să se urască cu
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului găsiseră trupul chircit al al unei femei sub colbi și cenușă-n orașul pompeii strângându-și copilul la pieptu-i cu ciudă cu fața spre cerul ce nu vrea s-audă vreo două milenii zăcură pe-o parte și ea și copilu-i cu oasele sparte din vremuri uitate cu-o altfel de lege în care vezuviul pe-atunci era rege savanții-i grijiră oscior cu oscior făcând-o vedetă de televizor îi luară măsuri supunând
COPILUL-FĂRĂ-NUME de SORIN OLARIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359433_a_360762]
-
Nu știu de ce n-au lăsat oamenii în pace copacii, de ce i-au tăiat cu joagărele lor mari și negre, culcându-i la pământ. O mulțime de brazi falnici, paltini și molizi... De ce oare a mai rămas să se vadă, zăcând prăbușit și putrezit trunchiul unui fag noduros care intră, se vede clar, din ce în ce mai mult în pământ!... Nu știu de ce s-a dărâmat, putrezită, o șură veche, singuratică în mijlocul câmpului, care avea pe vremuri o ușă și un acoperiș, iar acum
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
care trebuia să-l urmeze la zi, dar parcă tot mai bine era să nu-l repete. Avea toate examenele susținute și luate, așa că trebuia doar să își susțină tema aleasă încă din anul trei pentru examenul de stat, care zăcea în servantă terminată de mai bine de o lună și intra în posesia diplomei de inginer. Cum în perioada cât a lucrat aici s-a pregătit continuu și căpătase și experiență în profesie, nu se punea problema să nu ia
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
000 de euro (uni spun că tipărirea și promovarea acestor scriitori, sub cele două mandate a ex-președintelui T. Băseascu, ar fi costat peste zece milioane de euro), în nu se știe câte zeci de mii de exemplare, care poate că zac și azi în depozit? Cu banii rezultați din vînzarea în străinătate, se puteau, bineînțeles, tipări alte cărți, prin Academia Română. Numai că, în acest fel, selecția ar fi fost corectă, națională și în evoluția firească și naturală a lucrurilor și nu
DESPRE TRANZACŢII CU CĂRŢI ŞI AUTORI ROMÂNI PRIN EDITURA ICR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360392_a_361721]
-
i-au cedat, biruite de boală și istovite de izolarea la care a obligat-o fiul ei Carol, incalculabil și inimaginabil de indiferent și nedrept cu Regina, în raport cu dragostea de mamă din partea ei și cu educația primită la curtea regală. Zăcea din 1936, probabil răvășită de violente hemoragii interne. Inima Reginei tuturor La 14 iulie, Regina Maria a revenit în țară, de la sanatoriul de la Weisser Hirsch, unde îngrijirile medicale i-au fost neputincioase în lupta cu boala, apoi, la 18 iulie
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
Istorie a României. Regina Maria și-a trăit odiseea vieții sale, lăsând istoriei pagini de aur și un model, făptuind în toate domeniile vieții românești ale vremii, urme răzbătute până azi, ale minunatului spirit și marii inimi, în care au zăcut tainic și nemiloasele ei mâhniri! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Regina Maria. Regina inimii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III, 19 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V.
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
viu care abia ne mai rabdă pe toți; cealaltă, fictivă, ce se construiește, în chiar clipa aceasta, pe cerul deschis în toate sensurile posibile, sub forma unei noi Enciclopedii din Terra Mirabilis. Și ca să înțelegem mai bine în ce agonie zac acum cele 28 de state așa zis ”unite și integrate” în UE, voi continua să arăt lucrul acesta în acest eseu și prin câteva citate de politicieni și scriitori celebri despre evoluția nefastă a României în UE, și apoi voi
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
făcut peste noapte din bani publici, pe spinarea poporului, și ajuns acum din Piticul din grădina de vară urmașul lui Mircea cel Mare al lui Michaiu Bravu!... Revouție!... Trădare!... Mașinație!... Complot!..., ai? Ca să vezi, în ce cap pătrat de beizadea zac acum “concepții geniale”!... Dar mai rostește și matale odată ființa asta ajunsă acum o ficțiune vidă, dacă tot te crezi poet, Manoile, tată! - Cum altă-dată cogito-se-s-a la curtea reginei Christina a Suediei (1626-1689), în ultimul său an de viață franțuzul
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
păreau că-l împiedică, îi retezau mișcările. Sau poate era fractura coloanei, rănile urâte de bâtă, ori de coadă de topor, cu care țiganul obișnuia să-și alinte tovarășul de muncă! Nimeni nu știa cum ajunsese acolo. Abandonat de stăpân, zăcea cu multiple fracturi, neputând decât să-și fâlfâie capul încoace și-ncolo, ca un clopot sinistru. Coama, falnică altădată, acum era udată de brumă și încâlcită în cornuții maidanului. Cine să-l țesăle? Trecătorii întorceau înfricoșați privirile, neputând suporta imaginea
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
și de oțel,/ Cerneau lumină peste el,/ Iar cruci de aur și de fier/ Sclipeau ca semnele pe cer./ Atâtea cruci mi s-au părut/ Că toate una s-au făcut./ O cruce mare strălucea./ Sub gruel ei un Om zăcea./ -Tu cum de poți să le mai duci,/ Atâtea cruci, atâtea cruci?...(Crucile). Spărturi de beznă s-au năpustit peste marama sufletului lumii, punându-i bocetul în marș. Șoaptele inimilor de Mame licăresc ca păpădiile înrourate. Boldul morții trece-n
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
rănești mereu singur/singură, dacă nu crezi în tine. Aducem mereu de la izvor cofele pline de iubire, tandrețe și tot mereu plângem după picătura căzută în urma pașilor noștri. De unde bucurie dacă mereu în urma noastră lăsăm ce e mai bun să zacă în praf? Te aduni în acele cuvinte știute doar de tine ca apoi, strop cu strop, să le lași să umezească suprafețele aride. Cândva, cineva va uita să uite, să nu privească, să zdrobească frumusețile primite întâmplător sau nu, într-
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
de unde i se trăgea numele de Beldie. Grapă aflase că Beldie era poreclit de copii așa, din cauză că mama vitregă îl bătuse cu niște fire de cânepă verde, și de atunci toți îl strigau BELDIE! După acea bătaie de pomină a zăcut mai mult de o săptămână, doftoricit de chiar bunica vitregă, cu iruri cum era moda pe atunci. Nu l-a văzut nici un medic în timpul cât a fost în convalescență. Lican i-a mai povestit lui Grapă și alte necazuri ale
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012. găsiseră trupul chircit al al unei femei sub colbi și cenușă-n orașul pompeii strângându-și copilul la pieptu-i cu ciudă cu fața spre cerul ce nu vrea s-audă vreo două milenii zăcură pe-o parte și ea și copilu-i cu oasele sparte din vremuri uitate cu-o altfel de lege în care vezuviul pe-atunci era rege savanții-i grijiră oscior cu oscior făcând-o vedetă de televizor îi luară măsuri supunând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
l-au smuls acelei femei stă scris pe-o tăbliță-ncrustată în lemn plus ... Citește mai mult găsiseră trupul chircit al al unei femeisub colbi și cenușă-norașul pompeiistrângându-și copilul la pieptu-i cu ciudăcu fața spre cerul cenu vrea s-audăvreo două milenii zăcură pe-o parteși ea și copilu-i cuoasele spartedin vremuri uitate cu-o altfel de legeîn care vezuviul pe-atunciera regesavanții-i grijiră oscior cu osciorfăcând-o vedetăde televizorîi luară măsuri supunând-o la testedorind cine știe ce dracsă atestecopilu-l păstrase-un profesor ateusă-l țină-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
trecut prin patul tău. Sunt, doamnă, un soldat bătrân, Cu rezonanță în cetate Și-l am pe Dumnezeu stăpân Și am cuvânt și demnitate. Nu pot nici azi să mă prefac, De ce se-ntâmplă mi-e rușine, Speranțele în mine zac, Umbrindu-mi zilele senine. În spate ranița-i mai grea Și arma-mi este o povară, Iubirea-mi arde ca o stea, Visând o altă primăvară. Mă sting cu fiecare clipă, Ucis de tainice lumine. Te voi purta pe-a
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
Doamne, la hotare să vadă țara cum plânge Cum a trecut glia noastră printre sabie și sânge, Fiii lor și-au luat adio și-au pleca în țări străine, Stau mamele și se roagă : nu mai vine, nu mai vine... Zac ogoare nemuncite, munții noștri aur poartă, Noi cerșim pe la străini, blestemați mereu de soartă, Unde-s Ștefan și Mihai, unde s-au dus Brâncovenii, Unde e Moldova noastră să răscoale moldovenii, Unde-i Țara Româneacă, Transilvania de vis, Am rămas
UNDE SUNTEŢI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359931_a_361260]
-
De aceea, Cristian Țopescu a decis într-o zi să intre în lumea politică românească, rară de ardoarea și febra pe care o cunoștea din arenele sportive. Și aici, în ce îl privește, nervii toți au vegheat și nu a zăcut într-o ceață sidefie, iar lucrurile toate pe care le-a spus de la tribuna Parlamentuui nu le-a închipuit, ci le-a știut, văzându-le, trăindu-le. Ca și în sport sau în viață, și în politică a fost un
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
am găsit în cutia de scrisori într-o zi de luni, dimineața la prima oră, două scrisori și factura de telefon. Una din scrisori era venită de o săptămână în sat, am scăzut trei zile, de la ștampila de plecare, restul zăcuse la oficiu și, fără ștampilă de sosire. M-am înarmat cu toată răbdarea de care eram în stare și întrebându-l pe diriginte, acesta mi-a explicat candid: - Domnu' Sebastian, nu mai punem ștampilă la sosire că așa e regula
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359591_a_360920]