2,055 matches
-
ec om pe ti ți on al ă 3 m ar tie - 3 0 m ar tie N r. cr t. M ijl oa ce O bi ec tiv e D ur at ă M et od e de or ga ni za re In di ca ți i m et od ic e 1. În că lz ir e Pr el uc ra re a se le ct iv ă și si st em at ic ă a ar tic ul aț
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
e ar ti st ic ă - et ap a co m pe ti ți on al ă N r. cr t. M ijl oa ce O bi ec tiv e D ur at ă M et od e de or ga ni za re In di ca ți i m et od ic e 1. În că lz ir e Pr el uc ra re a se le ct iv ă și si st em at ic ă a ar tic ul aț
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
felul cum se așezaseră unele față de altele obiectele; un bob de porumb, un os de broască râioasă, o cheie, o mărgea de coral, un muc de lumânare, un ban de argint, un mănunchi de pene, o bucată de iască, o za de lanț, o limbă de ceas, o unghie de țap, o capsulă de mac. Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da' din ea va pieri. Va putrezi, da' nu în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
erau aproape rotunde și purpurii. Și că acea parte a gâtului care era vizibilă era subțire ca de schelet; dar trupul de dedesubt părea să fie mult mai mare. Toți erau gătiți în uniforme care luceau de parcă erau făcute din zale metalice. Capul, ca și fața, era rotund. Și aproape chel. Avea un fel de podoabă urâtă pe cap care semăna a păr: un smoc de țepi se răsfira în creștet. Dar fața: o gură mică, aproape lipsită de buze, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
decernează Premiul revistei NIN pentru romanul Clepsidra. 1973 - este numit lector de limbă sârbă și croată la Universitatea din Bordeaux pentru o perioadă de trei ani. 1976 - Îi apare unul dintre cele mai apreciate romane, Criptă pentru Boris Davidović (Grobnica za Borisa Davidoviča). 1978 - publică volumul‑pamflet Lecția de anatomie (Čas anatomije). 1980 - este lector la Universitatea din Lille, unde va rămâne timp de patru ani. 1980 - obține premiul orașului Nisa „Grand Aigle d’Or“. 1983 - Editura Globus din Zagreb și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
2. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Svetolik Ranković (1863‑1899). 3. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Janko Veselinović (1862‑1905). 4. Cunoscut roman istoric al scriitorului croat August Šenoa (1838‑1891). 1. Bulevard În centrul Belgradului. 2. Odelenje za zaštitu naroda — Departamentul securității statului. 1. Jaša Tomic, localitate În Voivodina (Serbia). 2. Buvlja, piață de vechituri (talcioc) din Belgrad. 1. Politika, cotidian sîrb cu cel mai mare tiraj care apare la Belgrad. 1. Chianti, varietate de vin italian. . Menoră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Scoate umede și mici Patru fire de arnici; Și agață la feștile Ciufulite de zambile Sau la fir de mărgărint Înzăuatul tău argint... Peste gardurile vii Dinspre vii, Ori de vrei și mai la vale, În tarlale, Tipărește brâu de zale..." După ce l-am descântat, L-am pus jos Și-am așteptat... Înserase mai de-a bine; Crengi uscate, peste mine, Bâzâind la vântul strâmb, Îmi ziceau răstit din drîmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Scurt, furiș, Înghițea din luminiș
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pic de soare Pe întins, Războind cu lunecușul, Din țăpoi săltând urcușul, Înălțat la dîmbii prinși, Îl zării lângă culcușu-i De frunziș. Era, tot, o scorojită Limbă vânătă, sucită, O nuia, ca un hengher, Îl ținea în zgărzi de ger! Zale reci, Aspre benți ce se-ntretaie, Sus, de vreascurile seci Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie. Și pe trupul lui zgârcit M-am plecat, Și l-am bocit: - "Melc, melc, ce-ai făcut, Din somn cum te-ai desfăcut
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
caut drept. UVEDENRODE La râpa Uvedenrode Ce multe gasteropode! Suprasexuale Supramuzicale; Gasteropozi! Mult limpezi rapsozi, Moduri de ode Ceruri eșarfă Antene în harfă; Uvedenrode Peste mode și timp Olimp! Ceas în cristalin Lângă fecioara Geraldine! Dantelele sale Ca floarea de zale, Prin brațele ei Ghețari în idei, La soarele sfânt, Egal - acest cînt: Ordonată spiră, Sunet Fruct de liră, Capăt paralogic, Leagăn mitologic, Din șetrele mari Apari: O cal de val Peste cavală Cu varul deasupra-n spirală! Încorporată poftă, Uite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
paralogic, Leagăn mitologic, Din șetrele mari Apari: O cal de val Peste cavală Cu varul deasupra-n spirală! Încorporată poftă, Uite o fată, Lunecă o dată, Lunecă de două Ori până la nouă, Până o-nfășori În fiori ușori, Pînă-o torci în zale Gasteropodale; Până când, în lente Antene atente O cobori: Pendular de-ncet, Inutil pachet, Sub timp, Sub mode În Uvedenrode. ISARLÎK Dunărea împărătească O înlănțuie, s-o crească, Lance sau catarg s-o urce În durata lumii turce. NASTRATIN HOGEA LA
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cântăreții înfierbântați elogiau tot mai entuziast strămoșeasca bucătărie moldo-valahă care pune la temelie mamalighele, carnațele și patlajelele și cașcavalele. Glăsuirea viorii, isonul pianului și vocile potrivite pentru acel fel de cântare făceau să răsune bătrânele bolți ale crâșmei: Hai ti za makai, Hai ti za makai... Zeks! tir-li-tam Zeks! tir-li-tam... Când îl văzu pe Vladimir, revenind de la toaletă, Nae Calaican, care adormise în scaun, tresări și își ridică repede capul din piept, pentru a-i comunica miracolul lingvistic: Vladi-mire, să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai entuziast strămoșeasca bucătărie moldo-valahă care pune la temelie mamalighele, carnațele și patlajelele și cașcavalele. Glăsuirea viorii, isonul pianului și vocile potrivite pentru acel fel de cântare făceau să răsune bătrânele bolți ale crâșmei: Hai ti za makai, Hai ti za makai... Zeks! tir-li-tam Zeks! tir-li-tam... Când îl văzu pe Vladimir, revenind de la toaletă, Nae Calaican, care adormise în scaun, tresări și își ridică repede capul din piept, pentru a-i comunica miracolul lingvistic: Vladi-mire, să știi, măi, că e ma-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i acordară atenție. Ea striga în continuare, dar Profesorul, fără să răspundă, fără să-și încetinească pașii ori fluturarea poalelor sau fâlfâirea pletelor lui cu geometrie variabilă, se afunda tot mai decis printre trunchiuri magnifice de copaci, dispărând sub fremătătoarele zale de clorofilă. O pornise fără țintă anume, doar pentru a obține un răgaz în care să-și despovăreze cugetul de vălmășagul și de povara ușuraticelor gânduri ale gloatei. Circula, circula, făcea pas după alt pas, fâlfâia din plete, își flutura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ating, trupurile; ochii aleargă de la o sită la alta. Din zori și până-n asfințit, lanțul viu se apleacă, se ridică, se balansează, încercând, hipnotizat, să separe norocul de nisip; se holbează la aluviunile cernute, gesticulează fără sens. Când una din zale culege din ciurul său un firicel scânteietor - de aur, nu de mică, amăgire trăită de mulți -, lanțul se strânge cerc, apoi ghemotoc, stârnind comentarii aprinse în rândul celor de pe culme. Dar asta se întâmplă rar, la câteva zile o dată. Seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
complicitatea nepăsărilor sale. (Atotștiutorul s-a spălat pe mâini a opta zi.) Viața i-a fost ca o strujire de fiare vechi pe nicovala făurarului. Caii sălbatici se lăsau potcoviți doar în vreme de furtună. Petru împletea, noaptea, în somn, zale pentru lanțuri. Petru visa o zi în care va priponi soarele deasupra casei, o zi fără uși, fără ferestre, fără acoperiș. Botticelli a semănat lumină până și-n apa tulbure a botezului (amestec omogen de zi și de noapte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu o încapă. Pijamaua copilăriei avea imprimată o jumătate de portocală în dreptul inimii. (A)casă este locul în care îți imaginezi că cineva a fost trimis să te aștepte. Drumul între două singurătăți era precum un lanț lung. Petru împletea zale. În zori, ca un șarpe, depărtarea se făcea ghem în jurul inimii, apoi, odată cu răsăritul soarelui, pustia își înghițea coada de reptilă flămândă. Singurătatea înghesuia nemărginirea într-o fotografie. Din Bistrița până pe valea Bârgăului, 60 de kilometri, a mers pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Arko, cu k: Eujenia Domingo del Arko. — De ce? — Pentru că în așteptarea zilei fericite când esperanto va fi unica limbă, una singură pentru toată omenirea, trebuie să scriem castiliana cu ortografie fonetică. Gata cu ce-urile! Să declarăm război ce-ului ! Za, ze, zi, zo, zu cu z, și ka, ke, ki, ko, ku cu kapa. Afară cu h-urile! H-ul este absurdul, reacțiunea, autoritatea, Evul Mediu, regresul. Război h-ului! — Va să zică sunteți și fonetist. — „Și“? De ce „și“? — Păi și anarhist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
delicată, căreia Hasan i se dedică cu pasiune și rafinament. Să Înveți să-ți ascunzi pumnalul, să-l scoți cu un gest fulgerător, să-l Înfigi direct În inima victimei sau În gâtul acesteia, dacă pieptul Îi e apărat de zale; să te deprinzi cu porumbeii călători, să memorezi alfabete codificate, instrumente de comunicare rapidă și discretă cu Alamutul; să Înveți uneori un dialect, un accent regional, să știi să te introduci Într-un mediu străin, ostil, să te volatilizezi acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se încline, să sărute mâna princiară. Vedeta seînălță brusc, peste toată galeria din jur, înaltă pe tocurile înalte, tot mai înaltă. Din pelerină se ridică un fus lung, auriu, o lungă mânecă subțire de lână aurie, ca broderia metalică de zale medievală. Făcea semne agitate spre taxiul care se apropia. Trepida, veselă, înviorată de norocul care frână perfect în dreptul ciocului roșu al botinei. Abia atunci sesiză agitația nefericitului care își tot muta sacoșele și se înclina, transfigurat. Zâmbi, îl bătu ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
smuls ca o furtună de pe culmi, Spre un tărâm necunoscut. Dintr‐o nădejde s‐ a născut‐și‐ un vis, Fiu al iubirii pline și carnale, Zile și nopți muma‐l ținu închis Sub pieptul ei, ca sub un scut de zale. Văzuși minunea? Ți se pare simplă Când doarme‐n fața ta întins în perne; El a‐ nvățat fluida vremii limbă Numai pe ceasul inimii materne. Acum ochii lui, ca într‐o carte, Citesc mirați, iar fruntea lui învață Obrazul tău
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ies de la cursuri și ieșim în fațè la arhivele naționale, Trecem prin fața Bibliotecii Academiei, aruncèm o privire înspre zidurile masive și austere ale Bisericii Reformate, sfanțul Gheorghe, netulburat de glasurile elevilor care rèzbat dinspre curtea liceului alèturat, se luptè în zale noi, de zèpadè, cu balaurul, dar noi cotim la dreapta, dând colțul bibliotecii Academiei și o luèm înainte, Ea mè previne zâmbind cè vom trece pe lângè vechiul ei liceu, toți anii de școalè i-a petrecut acolo, atât primii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
țopăi în joc! Aci vă duceți valuri în mii batalioane, Cum în păduri aprinse, mânat în uragane, Diluviul de foc. Vedeți cum urna crapă, cenușa reînvie, Cum murmură trecutul cu glas de bătălie Poporului roman; Cum umbrele se-mbracă în zale ferecate, Și frunțile cărunte le nalță, de departe Un Cesar, un Traian. Cad putredele tronuri în marea de urgie, Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie Și sceptrele de fier; {EminescuOpI 25} În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
O, tu nici visezi, bătrâne, câți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus, Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de Semilună. S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ și mare. N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
țara noastră de-au cerut pământ și apă - Și nu voiu ca să mă laud, nici că voiu să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ. Te fălești că înainte-ți răsturnat-ai val-vârtej Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?... Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să fugă în cele patru puncte cardinale, alungată de foșnetul discret al gândului... Vino! Vino, îmbrățișeză-mă iubite, sărută-mă, voi fi din nou a ta! Ca pe-un copac cu ramuri dezmorțite, prinde-mă de mijloc, strâns, ca într-o za! Auzi cum plesnesc mugurii pe ramuri și freamată natura-n zori de zi iar pescărușii ce poposesc pe țărmuri, își cântă zboru’-n alb în do, re, mi? Vino, să trecem pragul primăverii! Ia-mă de mână și în pas
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]