2,112 matches
-
altă versiune a Alexandriei, se vorbește despre „plașca și emurlucul lui Solomon” ca „vindecând toate boalele”. Filologul Vasile Bogrea a făcut legătura între această informație și înțelesul de „vraci” al cuvântului „șolomonariu” (124, p. 9). Este cunoscută legenda talmudică a zidirii de către Solomon a templului din Ierusalim cu ajutorul arhidemonului Asmodeu (devenit Kitovras la ruși, Markolf la germani, Merlin la francezi, Saturn la englezi). Pentru a-l pune la treabă pe acesta din urmă, Solomon îl „leagă” cu inelul său taumaturgic (190
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de mir care ne-au botezat și ne-au crescut și ne-au dat această educație divină, să ne facă, să ne aducă în această stare și pe această cale. Deci, vă mulțumim și vă dorim o petrecere plăcută de zidire sufletească pe această parte a țării noastre, dulcea Bucovină. și aici aveți o sfântă icoană pe care să o țineți în casa dumneavoastră și când va fi să vă întâlniți cu fiul dumneavoastră, asigurați-l că din partea noastră, a preoților
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
armonios spre satisfacția divină și spre câștigarea propriei și adevăratei lor fericiri. Orice săvârșim pe acest pământ, dacă nu are la temelie pe Dumnezeu, iubirea de oameni și acel ideal moral izvorât din seva divină, nu este altceva decât o zidire clădită pe nisip, o zadarnică vânare de vânt, o deșertăciune ca toate deșertăciunile, celor ce au avut îndrăzneala să lupte cu Însuși Dumnezeu. În clipa în care oamenii își vor arunca ochii sufletului mai mult spre Cer în care tronează
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
până în 1928 suma de 54 de milioane de lei din bugetul eparhial și din Fondul Bisericesc, o sumă imensă raportată la valoarea banilor în zilele noastre. Pe lângă sumele mari de bani ce s-au cheltuit, grație impulsului Mitropolitului Nectarie, pentru zidirea de biserici și case parohiale, s- au întrebuințat de-asemenea sume mari considerabile pentru scopuri culturale și de binefacere de tot felul. „Harnicul mitropolit nu a cruțat nici timp, nici muncă, pentru ca prin o conducere energică și devotată progresului bisericii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ale Bisericii noastre dreptcredincioase din Bucovina”. Izbucnirea Primului Război Mondial pune capăt apariției revistei, pentru o perioadă de șapte ani și jumătate, visurile și nădejdile mitropolitului Silvestru ascunzându-se în tăcere, dar rămânând încă vii. În anul 1923, se reia munca de zidire duhovnicească, meritul fiind al profesorilor de teologie, care toți au fost studenți ai Facultății de Teologie din Cernăuți. În timpul cât a fost mitropolit al Bucovinei, Înaltpreasfințitul Nectarie a purtat o grijă deosebită față de revistă, lucru care nu i-a fost
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de referință în învățământul românesc, dar și că, au toate motivele să guste din cupa magică a satisfacției și mulțumirii. Întemeietorii sunt, pentru mine, sacri și intangibili, sigur împliniți și mulțumiți în eternitatea unde, probabil, se bucură să-și vadă Zidirea ajunsă la 100 de ani, și, cu siguranță, urmașii lor de azi au tot dreptul și se pricep mai bine, să vorbească despre Ei. Eu îmi voi permite să dau contur amintirilor de aproape 35 de ani de truditor în
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
Dragi Profesori, Colegi și Studenți, Această unică aniversare a facultății constituie pentru mine un plăcut prilej de a aprecia aportul acestui focar de cultură și educație în zidirea fundației unui spectru larg de cunoștințe și a formării caracterului meu ca viitor specialist și om. În cei 42 de ani de muncă în cercetare, proiectare, producție, project management și conservare a energiei, desfășurate pe 3 (trei) continente, , am simțit
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin D. Pitis () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1008]
-
am avut grija să te așez! îi spusese Lică cu vocea rece și modestă a unei mustrări cuviincioase. Sia deschisese la el ochii prostiți. Ce, era nebun? Erau 19 ani de când îl auzea vorbind și acum nu-1 mai recunoștea. în zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține, înfipte adine, făcea să se cearnă un moloz ce-i zăpăcea orice 206 207 înțelegere. Ieșise după el pentru ca, în sfârșit, să-1 vadă, căci -icolo în birou nu-1 văzuse, să-1 audă, căci nu-1 auzise, și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în surdina unui sunet unic, combinat în delicateța lui istovită din atâtea sunete suprapuse și acoperite încă de acompaniamentul ca de un zăbranic moale . Apoi porniră încet, de departe, clopote de glas ce se apropiau. Crescură până răsunară peste toată zidirea, făcând să tremure zimții candelabrelor. Puterea sunetelor era acum uniformă și cu intensitatea crescendului, mereu ni fiată, dar părea totuși a trece printr-un nor ce-i netezea orice stridențe. Lui Mini i se păru că vede parcă intrând de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
monetizat / nu montaju-n monorime / ci «monturi» monosilabe-n / monumente monoxile“. (Emil Stănescu) Resuscitarea poeziei propagandistice. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989: „Sub razele plăcute, / La Piatra, Săvinești, / Pământuri renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui grădini, / E plin de veselie, / De muncă în uzini. // Bârladul și Galațul / Ne cântă imnuri noi, / Mărăștii-ntinde brațul / Cu bravii lui eroi. /... / Pe Trotuș e amploare / Șosele, sonde, fum, / Termocentrală, soare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
din care reiese exact contrariul, și anume că România era în acea perioadă o țară paradiziacă. În 1979, poetul se urcă pe muntele Ceahlău și contemplă Moldova. Iar ceea ce vede îl încântă: ‹ „Sub razele plăcute, / La Piatra, Săvinești, / Pământuri renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui grădini, / E plin de veselie, / De muncă în uzini. // Bârladul și Galațul / Ne cântă imnuri noi, / Mărăștii-ntinde brațul / Cu bravii lui eroi. /... / Pe Trotuș e amploare / Șosele, sonde, fum, / Termocentrală, soare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în ea. Cum gândurile au densitate, i se păru că e mai greoaie acum din pricina acelui conținut, scoborând în fața locuinței, în adevăr impunătoare, a Drăgăneștilor. Lăsă pe Nory să treacă înainte, până când o putere interioară prinse să sufle peste acele zidiri, risipindu-le. Apoi, zveltă, urcă înapoia lui Nory treptele primului vestibul. La ușa a doua, apăru un fecior corect, care, solemn, le introduse în al doilea vestibul, unde o subretă cu șorț plisat ca hârtia le invită într-o cameră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
e tristă noaptea și sufletul e plin de dor, Iar trupul e fântână peste zări, Din depărtări, e un cosmic foșnitor, Prin taina asfințitului de mări. Urmează-mă în spații de iubire, În adâncul ochiului de sfânt, Unde e scris zidirea unei Ere Ca pe un înger plutitor și blând. Și în furtună te voi împodobi nebună, Cu nestemate pietre de cuvinte Cuprinsă-n dragostea divină te voi iubi în razele de lună sfinte. Te voi iubi pe țărmul unui ocean
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
circulă prin sat diverse legende; în echipa condusă de Virgil Năsturel, protagonist e, în fapt, Ticu, "un prichindel pistruiat din clasa a III-a", poreclit Bărzăunul, care nu găsește comoara rîvnită, dar descoperă trei tăblițe purtînd "inscripții pe ele de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, mai de preț decît dacă ar fi din aur". Peste cîțiva ani Bărzăunul e deja în clasa a VII-a -, echipa face o nouă expediție, la Peștera Liliecilor, în căutarea altei comori; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-ți ascuți cuțitul cu ele?? Și ochelaristul rămase o clipă cu gura căscată, de parcă ar fi înghițit un ac. Apoi începu să-i turuie gura ca o pocnitoare: Păi tu știi, puștiule, că tăblițele astea poartă inscripții pe ele de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, și că-s mai de preț decît dacă ar fi de aur? Eeei!... făcu Bărzăunul grozav de mirat. Chiar așa? Păi! continuă străinul umflîndu-și gușa și uitîndu-se la tăbliță de parcă atunci ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lume. Armonie și discordie Legenda biblică ne atenționează că atunci, demult, când Dumnezeu s-a supărat pe oameni pentru prea multă cutezanță, le-a amestecat limbile și i-a lăsat fără posibilitatea de a comunica între ei în procesul de zidire a cunoscutului Turn către tării. Până aici, frumoșilor! le-a spus Atotputernicul, că voi nu aveți ce căuta în spațiile mele rarefiate! Locul vostru este bine stabilit pentru totdeauna! Așa că mulțumiți-vă cu ce v-am dat de la începuturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Cu-o burniță ce mănfioră, Speranțele simt cum îmi zboară Și-o adiere tristă vine, Noiembrie coboară peste mine. Mă năvălesc din vremuri amintiri, Le cern prin sita deasă-a minții, Mă văd copil, îmi văd părinții Și casa trainicii zidiri, Mă năvălesc din vremuri amintiri. Aceste sunt poezii ale sufletului meu, izvorâte din experiența mea de viață prin care am trecut, lăsându-mi urme care se vor șterge doar cu trecerea mea dincolo, în lumea eternității. - Acum hai să plecăm
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să ne vedem de ce-i al nostru și de nimic mai mult! Da, fiecare să ne vedem de noi; și de nimic mai mult! Da. Așa, domnule. Da, așa, domnule! Așa! S-a umplut, acel loc, fost minunat, cu actuale zidiri din beton, cu câte câteva etaje și cu câte câteva zeci de camere. De Îndată ce și-au văzut sacii-n car ... italienii ... au coborât bariera. Bariera libertății fără discernământ, a Îngrămădiților, din multe colțuri ale lumii, pe pământ italian. Și au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
băut și eu: apa ― rece ca gheața, limpede ca cleștarul și dulce cum numai apa de munte este! "Veșnică să-i fie amintirea Meșterului Manole, că de nu era fântâna asta în drumul nostru, greu am fi ajuns să vedem zidirea ridicată de ei "pe Argeș în jos, pe un mal frumos!" Am pornit din nou la drum, și am ajuns la mânăstire. Frumoasă pe dinafară, cum nu mai văzusem alta, e adevărat, dar toți am rămas mirați, că ne așteptam
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
se-mbina cu aurul, ne-a făcut o impresie extraordinară! Am rămas mult în picioare, tăcuți, dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lăcaș... Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab și Despina Doamna, care-și dăruise toate odoarele de preț pentru terminarea acestei zidiri! Am făcut fotografiile de rigoare și ne-am îndreptat apoi către biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc", cea mai veche din localitate, unde se descoperise de curând mormântul lui Basarab-Vodă, adevăratul întemeietor al Țării Românești. Descoperirea îi aparținea istoricului Virgil Drăghiceanu și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
unica pavăză ce stă în calea cuceritorilor tenebroși. În egală măsură, cele două ficțiuni evocate plasează în centrul lor efigia modernă a savantului nebun : în prelungirea unui complex romantic al lui Victor Frankenstein, acesta este marcat de ambiția demiurgică a zidirii unei noi lumi prin recursul la forțele unei tehnologii întoarse împotriva omenirii înseși. Știința este, pentru acești descendenți ai personajelor întunecate verniene, o prelungire a propriei lor ambiții ilimitate. Invențiile sunt mobilizate în acest joc de șah malefic. La marque
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
grafică. Inospitalier și teribil, deșertul este, la Pratt, ca și la Battaglia, locul ce facilitează intâlnirea cu eul adânc ascuns sub epiderma civilizației. Din deșert se ivesc demonii și aici înfruntă moartea cei care nu mai au altă speranță decât zidirea în acest mausoleu de nisip. Textul lui Dino Battaglia revendică pentru banda desenată unul dintre obictele culturale mitologice ale modernității. „Legiunea Străină” nu este doar un corp de elită - ea devine, odată cu literatura de consum și cu nașterea cinematografului, prezența
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să se numească om”. Aici, tăietura verbului, care ființial leagă, amintește de capetele de învățătură ale Sf. Antonie cel Mare. Formula „teatrul ca viață”, a marelui Will, își are corespondent în ceea ce este „școala vieții”, cu manifest scop edificator, de zidire a personalității umane. Claritatea, rigoarea normativă a scopului educației se află, fulgurantă concentrare, în aforism. Cu-adevărat un om cu vocația, geniul școlii poate comprima cum dovedesc aceste două cărți la care facem referire o piesă de teatru într-un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Prin Matei Caragiale intrăm în literatura majoră. Sânt mândru că sânt contemporanul acestui romancier și că voi participa, fără merit, la vaza viitoare a vremii când au fost scriși Craii de Curtea-Veche. Încolo, nu mai văd decât romanul cu posomorâtă zidire de casă tătară al domnului Rebreanu. Apoi, fanteziile lui Ion Vinea, din nenorocire hibride, ca genul însuși al poemului în proză... Ultima oră, 28 septembrie 1929 NOTE PENTRU O MĂRTURISIRE LITERARĂ Întrebarea prealabilă: Poetul trebuie și poate să-și explice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Iași Cu mers de om potopit de gânduri, pășesc pe calea mănăstirii din piscul dealului care, pare că mă privește încurajator cu toate razele soarelui revărsate pe chipul ei de piatră...Niciodată nu mi s-a părut atât de frumoasă zidirea de pe creastă...Merg încet, dar gândurile îmi răvășesc mintea. Parcă ar fi un mușuroi de furnici răscolit. Vreau cu disperare să le opresc în loc și, înșirându-le ca rândunelele pe sârmă, să le iau la întrebări: „D-apoi bine, neastâmpăratelor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]