5,822 matches
-
și durata pedepsei considerată executată în baza muncii prestate a fost avută în vedere la calcularea fracției de pedeapsă necesar a fi executate pentru a se dispune liberarea condiționată, aspect menționat în considerentele hotărârii de liberare condiționată, însă instanța nu pune în discuție micșorarea pedepsei și în raport cu aceste zile. Dreptul la deducere din pedeapsa aplicată de instanță a zilelor obținute în baza legii recursului compensatoriu nu rezultă din cuprinsul art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, introdus prin Legea nr. 169/2017, și
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
cauza cu care a fost învestită instanța de trimitere, constând în existența unei condamnări cu privire la care sunt incidente dispozițiile referitoare la revocarea liberării condiționate, prevăzută de art. 104 alin. (2) din Codul penal. Or, în ipoteza contestatorului se pun în discuție concursul de infracțiuni, anularea liberării condiționate și contopirea pedepselor, conform regulilor prevăzute art. 39 din Codul penal și nicidecum revocarea liberării condiționate. Nici Decizia nr. 8/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
această hotărâre se bucură de putere de lucru judecat și nicio altă decizie nu poate afecta vreodată în vreun fel acest statut juridic. Indiferent de condamnările viitoare ale unei persoane, de anularea ulterioară a liberării condiționate, nu se mai poate pune în discuție o reevaluare a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus măsura liberării condiționate cu luarea în calcul a zilelor considerate executate, întrucât aceasta ar însemna o încălcare a principiului stabilității/securității raporturilor juridice. Față de considerentele expuse mai sus, Înalta Curte
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
excepție ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 23.849/325/2018* al Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.901D/2020, nr. 1.994D/2020, nr. 2.011D/2020, nr. 2.034D/2020, nr. 2.035D/2020, nr. 2.109D/2020, nr. 2.158D/2020, nr. 2.170D/2020, nr. 2.201D/2020, nr. 2.212D/2020, nr. 2.214D/2020, nr. 2.217D/2020 și nr. 2.218D/2020 la Dosarul nr. 1.900D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
scurte de timp, în privința celor încheiate pe perioade mai lungi de timp o asemenea fluctuație se poate ivi după trecerea unui anumit interval temporal și poate fi percepută drept un risc inerent contractului. Totuși, o asemenea situație nu poate pune în discuție constituționalitatea legii, ci, mai degrabă, are rolul de a determina părțile contractului să identifice soluții adaptate care să o prevină (încheierea contractelor de credit în monedă națională/clauze de conversie a monedei creditului în monedă națională/clauze de adaptare a contractului care
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
că acest text stabilește că impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și reprezintă o consecință a prezumțiilor de impreviziune reglementate, fără a pune în discuție aplicabilitatea art. 44 din Constituție. Practic, criticile de neconstituționalitate formulate vizează mai degrabă reglementările referitoare la instituirea celor două prezumții de impreviziune. Curtea a mai reținut că, prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, nu a examinat un asemenea
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
instanța judecătorească a constatat reaua-credință a debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016. ... 99. În consecință, având în vedere cele anterior expuse, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuție în niciun fel condițiile de drept substanțial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabilește un echilibru procedural corect între părțile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporționalității ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietății
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
George Cătălin Dura, din Baroul Bihor, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.745D/2020 la Dosarul nr. 1.677D/2020. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. ... 7. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
DECIZIA nr. 185 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272312]
-
egalitate relativă sau drept la diferență, așa cum au fost conturate în literatura juridică de specialitate, în documente internaționale, precum și în jurisprudența Curții Constituționale. ... 13. Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal arată că autorul excepției pune în discuție o chestiune de interpretare a legii, și nu de constituționalitate a acesteia. ... 14. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, situația juridică a personalului bugetar
DECIZIA nr. 185 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272312]
-
Judecătoriei Târgu Mureș - Secția penală. ... 4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 142D/2019 și nr. 756D/2019 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor. ... 7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 756D/2019
DECIZIA nr. 136 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272273]
-
răspuns majoritatea, iar câteva voci au spus ca la armată: să trăiți! Domnul director Tărăboanță s-a retras discret, salutându-i cu un „V” (victorie) semn recunoscut de elevi că „babanu” le urează succes. - Doamna inspector, ce temă preferați să punem în discuție. A, cred că fiind foarte aproape de susținerea bacalaureatului, să discutăm despre specia literară, drama. - Elevi, vom analiza drama Năpasta... Aveți întrebări? Au fost puși pe rând câțiva să detalieze subiectul pe scurt, duă care au urmat întrebările doamnei inspector. - Să
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
și în fiecare zi fac nici mai mult, nici mai puțin de zece kilometri: cinci dus, cinci întors acasă... lihnit de foame. - Totuși, dragi elevi, ar fi bine... așa cum bine zice englezul: „Să ne întoarcem la oile noastre”... fiindcă tema pusă în discuție are ca subiect să analizăm compoziția epică, drama... i-a rugat profesoara Luxița Prădăreanu, care începuse să simtă că-i tremură picioarele, numai la gândul că inspectoarea îi va face un raport... „beton” la minister în care va spune că
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
de ani, la 25 octombrie 2011, de către Majestatea Sa Regele Mihai I, de la Parlamentul României. Un alt interviu, semnat Aurora Martin și numit „România demnă” reia temele prezentate în rândurile anterioare și dezvoltate prin organizarea întrebărilor și substanța răspunsului. Sunt puse în discuție, prin asociere de idei și formulări de comparații țările vecine, Bulgaria și România, pe fondul relației Alteței Sale Regale Principelui Radu al României, ca Reprezentant Special al Guvernului cu premierul bulgar care era atunci Regele Simeon al II-lea al
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
de ... VII. MAGDALENA ALBU - GENERAȚIA „CAPĂT DE INTERVAL”, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016. Fiecare generație marchează în felul ei specific trecerea vremii. Mircea Eliade a avut privilegiul să fie întâia personalitate care să pună în discuție, la timpul său, problema tinerei generații, problemă pe care avea s-o aprofundeze, peste câțiva ani, la nivelul detaliului fin, sociologul Mircea Vulcănescu. În ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... Citește mai mult Fiecare generație marchează în felul ei specific trecerea vremii. Mircea Eliade a avut privilegiul să fie întâia personalitate care să pună în discuție, la timpul său, problema tinerei generații, problemă pe care avea s-o aprofundeze, peste câțiva ani, la nivelul detaliului fin, sociologul Mircea Vulcănescu. În ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Germania). Există o pledoarie în operele acestor scriitoare pentru perpetuarea valorilor românești, pentru ca unitatea românilor de pretutindeni să nu piară! 1. Cum este definit actul creației și cum se departajează o literatură de calitate de o literatură a momentului. Antologia pune în discuție acest subiect de mare actualitate: dacă mai există o literatură autentică (naturală), dacă mai are aceasta un rost în acest timp supramodern, sau scriitorii trebuie obligatoriu, să-și mascheze „talentul” sub tot felul de artificii, spre a fi pe placul
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
-șef al revistei Observator cultural, Alexandru Lăzescu, președinte la Ziarul de Iași, fost șef al Televiziunii Române și autor al revistei „22”, Marius Chivu, scriitor și publicist, George Bondor, lector universitar ieșean și Daniel Cristea-Enache, critic literar și frecvent publicist, a pus în discuție tema cuprinsă în ACTUALITATEA manifestării. Jurnalismul cultural românesc s-a deprofesionalizat, aceasta a fost principala concluzie a dezbaterii la care au fost prezenți sute de tineri, printre care și puțini vârstnici, între cei din urmă și subsemnatul care am trăit
ANCHETĂ PRINTRE CITITORI, AUTOR ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374592_a_375921]
-
cinste marele căpitan de dorobanți Lupu Buliga din Ciovârnășani, figură proeminentă a domniei lui Matei Basarab . Controversata sa personalitate a făcut obiectul a numeroase studii și articole atât din partea istoricilor din trecut , cât și a celor de azi .Au fost puse în discuție atât originea , locul și data nașterii, necunoscute până acum , cât și unele aspecte ale carierei sale politice și militare și chiar împrejurările și data morții , de asemenea, ne elucidate . Asupra originii marelui căpitan Lupu Buliga au avut loc numeroase controverse
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
politică coagulată în paginile cărții cu titlul „Deoumanismul”. Vreau ca ceea ce vă voi spune despre această carte să fie o provocare temeinică pentru citirea ei deși sunt conștient că nu lectura este astăzi prioritatea posibililor cititori. Și totuși, când autorul pune în discuție probleme fundamentale ale existenței noastre, efortul lecturii poate aduce fiecăruia o anume îmbunătățire în definirea raporturilor cu puterea politică care, prin deciziile adoptate ne marchează, din păcate, în mod dramatic viața de zi cu zi. Ar mai putea provoca și
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CORNELIU LEU - DESPRE SENSIBILITĂȚI DEMOCRATICE (13) - ÎNCHEIERE - CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 732 din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Când pui în discuție niște păreri, sau niște puncte de vedere, nu tragi tu concluziile de vreme ce, prin asta, tocmai ceri altora să-și spună părerea. Așa stau lucrurile și în cazul de față, cele publicate până în prezent dorindu-se a fi un îndemn la
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
Europă. Un pas a cărui fermitate, în consecuția celui dela Referendum, ne va ambiționa să gândim și mai mult la viitor. La viitorul democratic al țării. Fapt care mă încurajează să repet invitația la dezbatere pe tema unora dintre ideile puse în discuție. Liber și după alegerea fiecăruia, conform preocupărilor, aplecărilor și nevoii de comentariu pe care ni le dă conștiința de parte a unei opinii publice dornice de transparență și de o morală redresare generală, prin modele de politici bine intenționate, active
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
cineva la fel de îndrăgostit de ea, bătea apropo Stelian. Cred că, descoperind în tine un potențial rival, a intrat în panică mai mult decât ar fi trebuit. - Nu cred că există vreo relație între ei și nici problema mea nu se pune în discuție. - Ce te face să crezi? Ați avut o convorbire pe această temă? - Da, chiar atunci seara când am revenit de afară unde am mers să luăm o gură de aer curat. La intrarea în sală, am descoperit și eu interesul
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
se vede de la distanță, că nu vor un organism suprastatal, ci o Europă democratică așa cum îi trebuie bătrânului continent. Pentru că pe parcursul evoluției lor lor la guvernarea țărilor pe care le-au emancipat, partidele democrate au început de multă vreme să pună în discuție si aspectul RELATIILOR DEMOCRATICE DINTRE STATE, adică DEMOCRAȚIA INTERNAȚIONALĂ căreia i s-a dat mai puțină atenție decât DEMOCRAȚIEI INTERNE. Aceasta din urmă, privind numai relațiile dintre cetățenii unei țări, putea fi rezolvată constituțional; în vreme ce acordurile internaționale aveau termene scurte
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
ți-este capul;/ cosițele, pe el, ca o porfiră/ păzind în ea un rege'nlănțuit.// (Cântarea cântărilor, cap. 7, 1-8) Fragmentarea din arta contemporană reflectă, într-o bună măsură, fragmentarea culturală la care tot asistăm după Renaștere încoace. Cezanne a pus în discuție universalitatea percepției, aceasta devenind momentană și ezitantă, iar cubiștii au dus aceste învățăminte până la capăt. Astfel, când un artist, precum Christian Schad, pictează Jumătate de nud, 1929, el se întoarce la un naturalism circumscris epocii, vizibil prin tunsoarea părului sau
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
se opun insidios modernizării, iar cazul României devine emblematic în acest sens, prin răsturnările spectaculoase de situații. În același capitol, intitulat Cum se exorcizează demonii comunismului, și care conține dialogul dintre Vlad Stoicescu și Vladimir Tismăneanu, analistul de la Evenimentul Zilei pune în discuție și chestiunea disidenților, ca agenți de catalizare în procesul de reinventare a politicului în Europa de Est. Vladimir Tismăneanu descrie etapa sa din anii 80, de cercetător de la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, când preda și la University of Pennsyilvania, ținând
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]