1,901 matches
-
lumea televizualității și a internetului) modul de funcționare a statului. S-a produs astfel o abdicare radicală a statului de la misiunea sa educațională, așa cum era aceasta concepută la vechii greci; pentru rolul educațional al cetății pledează Socrate în Criton, atunci când pune în scenă celebra prosopopee a legilor. În același sens, interpretează Werner Jaeger concepția lui Protagoras (și a sofiștilor, în general) despre relația statului cu educația: "Cultura sofistă nu apăruse numai dintr-o necesitate politică practică, ea considera în mod deliberat statul drept
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dacă nu chiar eradicarea ei. Aceeași îngrijorare se face simțită în Brazilia sau în Japonia, în Australia, în Guineea, în Burkina Faso, în Africa de Sud sau în Argentina. Sensibilitatea opiniei publice față de violența tinerilor este adesea exacerbată de tragicele fapte diverse care pun în scenă "povestiri" de o violență spectaculoasă și sângeroasă, dar rară sub această formă extremă. Așa s-a întâmplat în Anglia, după uciderea tânărului James Bulger, în 1993. La fel și în Argentina, după ce un elev de 15 ani din Insulele Malvine
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
hybris) și crimă pe oamenii simpli (Vernant, 1986, p. 88 et sq.)? Faimosul catharsis aristotelic (Aristotel, 1980, p. 188) este în primul rând un proces de înțelegere a ceea ce nu trebuie făcut, o identificare negativă. Atunci de ce să nu se pună în scenă tragediile școlare? Dar cu condiția să li se arate caracterul excepțional, să nu fie exploatate într-o viziune epidemică străină lor. Victimele lor merită, de altfel, mai mult decât simplificări generalizante, care sunt un mod de a le uita prin
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cinematograf, spații pentru copii, spații destinate programelor educative, librării, magazine. Așa cum este prezentat și în spațiul Forum, spațiu de acomodare, informare și documentare, Centrul "își propune printre alte manifestări un program de expoziții temporare orientate în jurul artei moderne și contemporane, punînd în scenă problemele societății... Prin acțiunea sa pluridisciplinară, Centrul Pompidou oferă publicului momente de reflecție asupra creației timpurilor sale"41. Studiat de sociologi din perspective diferite (L. Zerbini, 1993, M. Freitag, 1991), precum și de Daniel Vander Gucht (1998), acest exemplu ne poate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o problemă neglijată, adresînd un mesaj în care se preciza că "valorile unei culturi trebuie să conviețuiască alături de valorile altor culturi"15. Anul 1998 a reprezentat momentul în care pentru prima dată în cîmpul muzeografic o problemă socială deosebită este pusă în scenă. Interesul acordat expoziției deschise în Québec a constat în primul rînd în ineditul acesteia, subiectul se referea la o temă de actualitate, "Drogurile". De aici și dificultățile legate de formula de prezentare neutră oferind publicului posibilitatea interpretării fenomenului. A fost
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
învățămînt și a centrelor comunitare 16. Celebrul muzeu din Baltimore, The Contemporany, înființat în anul 1989, unic în domeniu prin lipsa unui sediu și a unei colecții permanente, își propunea să organizeze expoziții temporare inedite în spații neconvenționale. În 1992, pune în scenă o expoziție intitulată sugestiv "Mining the Museum", avînd ca scop o atitudine critică față de instituțiile muzeale dezinteresate în a cuprinde în cîmpul cercetării inegalitățile etnice și rasiale, dezechilibrele care apar între valorile culturii dominante și cultura grupurilor afro-americane și amerindiene
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
să întoarcă lumea pe dos. Lăudată pentru inventivitate și curaj de unii cronicari, piesa (montată și la Cluj) i-a scandalizat pe alții. O altă satiră - Codrul Vlăsiei, refuzată cam în același timp de Teatrul Național din București - a fost pusă în scenă la Galați abia în 1966. Ioana d’Arc (1937), Năluca (1940, o dramatizare a subiectului din Scrisoarea de dragoste) au fost numai publicate, iar piesele din volumul Trei comedii (1940) au fost difuzate la Radio. La hotarul dintre beletristică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
ciclu epic. Ca autor al câtorva piese de teatru, T. eșuează uneori tocmai prin schimbarea mediului său preferat, istoric, cu acela social, concentrat asupra banalului cotidian contemporan: Nedeia inimilor (reprezentată la Timișoara și Oradea, în 1959-1960), Cazul studentului Mihai Lotreanu (pusă în scenă la Timișoara, în 1962) ș.a. Este, de asemenea, autor al unor scenarii de teatru pentru copii, câteva cu subiect istoric (Șoimii Moldovei, 1969, Menumorut, stăpânul Bihariei, 1973, Posada, 1973, Ion Vodă Cumplitul, 1974), al câtorva texte de teatru TV, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
a seduce) și căutarea creativă (teatralitatea și capacitatea de a inventa scenarii) etc. Gilbert Durând propune o definiție operațională a mitului și plasează noțiunea de mit în miezul oricărei perspective antropologice contemporane: "Mitul apare că o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic" [1998, p.38]. Această înțelegere a mitului că scenariu o vedem deja în interesantele interpretări ale mitului la comentatorii după Euhemeros (sec. al IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o dramaturgie a vieții sociale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un român este asemănător cu cel din teatru. Forță sintetică ce caracterizează scenă combină efectul lecturii, spectacolului, expoziției, vizitei la muzeu, oferind ceea ce se reține mai bine într-o narațiune, în imaginile-fulger care se imprimă durabil în memorie. Opera literară pune în scenă diferite situații și personaje. Fiecare ocupație, topoi al femeii pariziene devine o ceremonie teatrală. Franța este una dintre țările cele mai codificate, cu forme de conduită precise pentru toate circumstanțele existenței, fie de lege, fie de tradiție 238. Calendarul monden
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
învelișurile sale (piele, îmbrăcăminte, casa, spațiu social de rituri și ritualuri), care se influențează reciproc: mediul influențează și modelează corpul, vestimentația mulează corpul, obiceiurile formează și deformează corpul, parfumul corpului impregnează casă și haină etc. [ibidem, p.186-187]. Corpul este pus în scenă și dezvăluie multiplele excitații ale modernității: modă, jocul, succesiunea imaginilor și toate fantasmagoriile. Pariziana exploatează teatralitatea corpului său. Artă afișării corporale, părul lăsat pe spate, fardul, parfumurile, pudra toate participa la expunerea și erotizarea corpului feminin. Animat, pus în evidență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bibelot de fillette" [Maupassant, Bel-Ami, p.200]. Faptul că toaletă simplă este una perfectă se accentuează prin comparația cu un tablou: "elle semblait dessinée, moulée des pieds à la tête dans une robe sombre toute simple" [ibidem, p.27]. Modă pune în scenă un spectacol al armoniei feminine. Artă modei devine artă aparentei. Acest spectacol nașterea a ceea ce printre locurile ordinare este absolut nou într-o anumită epoca face adevăratul spectacol dialectic al modei [v.Benjamin, 1989, p.90], îmbrăcămintea de sfârșit de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Une vie, Bel-Ami, Fromont jeune et Risler aîné, Germinie Lacerteux, La fille Elisa și din majoritatea romanelor realiste, permite autentificarea personajului în dimensiunea integrală a destinului. Românul este un excelent teren de investigație pentru analiză fenomenelor identitare, pe care le pune în scenă. Autorii de referință din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet, Goncourt) sunt anticipatori, care reprezintă un salt în modernitate. Zola are influență decisivă în Europa jumătății a doua a secolului al XIX-lea. El
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ciclul Tableaux parisiens din Fleurs du mal că mit al Trecătoarei. Claude Leroy constată că Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare și scenariul unei întâlniri. Sonetul transforma tocmai acest scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este foarte veche, ea își trage originea de la Platon [v.Curtius, cap.7]. De-a lungul secolelor, sensul metaforei s-a schimbat mult. Antichitatea instituie imaginea teatrului în sensul de teatrum mundi, considerând viața umană că o piesă de teatru pusă în scenă de către zei. Păstrând sensul teologic al imaginii, Evul Mediu introduce ideea de simulare, precizând că actorul nu joacă propriul său rol. În epoca Renașterii, conceptul "viața că teatru" exprimă un fapt important al noii vieți sociale. Odată cu apariția orașelor mari
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și prăbușirea instantanee, doar în câteva ceasuri, în decembrie 1989. În ultimă instanță, falimentul total al Partidului Comunist ca identitate politică asumată și diferitele conversii pe care cei aproape 4 milioane de membri le-au trăit sau măcar le-au pus în scenă în lunile și anii care au urmat sunt de asemeni, consecința faptului că, în fața unei situații fără precedent, generată de politicile catastrofale și destructive pentru România, puse în practică de clica lui Ceaușescu exact în momentul în care sistemul comunist
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
doar reformarea comunismului. Provine din faptul că echipa care a pus mâna până la urmă pe putere s-a proclamat "emanația revoluției" tocmai ea, care nu participase în niciun fel la revoluție și că, pentru a masca această definitorie absență, a pus în scenă spectacolul televizat al "revoluției în direct", unde a putut interpreta rolul principal fără prea multe riscuri. Revoluția în direct și protagoniștii acesteia Odată cu fuga lui Ceaușescu, două centre vizibile ale Puterii vor coexista în imaginile și în imaginarul revoluției române
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care se proclamă/este proclamată drept "emanație a revoluției", în frunte cu Ion Iliescu, are drept principală caracteristică tocmai faptul de a NU fi o emanație a revoluției, ci doar un produs al "revoluției în direct". Televiziunea, secondată de radio, pune în scenă, începând cu seara de 22 decembrie, un reality show care oferă o versiune revăzută și corijată a prăbușirii comunismului în România. Această prăbușire nu se mai datorează curajului civic al unor anonimi care scandează "Jos comunismul" înfruntând gloanțele, ci unui
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
activiști de partid luminați, comuniști de omenie, care înlătură dictatura clanului Ceaușescu și dăruiesc poporului român libertatea și democrația. Tragica realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune în scenă rezistența eroică a noii puteri în fața inumanei agresivități a acestor imaginari susținători ai dictaturii. Mass media și rumoarea publică răspândesc zvonuri sinistre despre apa sau sângele infestate, imaginea de sălbăticie a "teroriștilor" e întărită de distrugerea emblematică a valorilor culturii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
emblematică a valorilor culturii universale și naționale Muzeul de Artă, Biblioteca Universitară, ca o Walhalla sacrificată într-o conflagrație care își revarsă sinistra strălucire pe toate ecranele lumii. Apoteoza acestor imagini de Epinal este atinsă atunci când televiziunea și radioul se pun în scenă pe ele însele, nu doar ca decor, ci și ca actor important al acestei supreme confruntări între Bine și Rău: asediate, ambele instituții lansează în eter apeluri disperate care cheamă cetățenii, Armata, pe oricine, "veniți să ne apărați!". Răspunsul generos
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
incontestabile ale faptului că violenta confruntare între români și maghiari în inima unui oraș pe care aceste două componente etnoculturale și-l împart aproape egal se pregătea încă din februarie. Dar ea ar fi putut să fie grăbită pentru a pune în scenă amenințarea pe care noile forțe politice ar fi reprezentat-o pentru statul român. Era de așteptat de altfel ca tensiunile româno-maghiare, prost gestionate sau chiar stimulate, să atingă punctul de fierbere în apropiere de 15 martie: această zi comemorativă a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
otomane și că legionarii nu aveau steag verde, ci doar cămăși verzi. Povestea "steagului verde legionar", coroborată de câteva alte fraze revelatoare din zilele imediat următoare, dovedește un singur lucru, anume că puterea recent legitimată prin alegeri a încercat să pună în scenă la 13-15 iunie un remake stângaci al rebeliunii legionare din ianuarie 1941 și al reprimării acesteia de către Antonescu: aceeași topografie, aceleași metode, cu două diferențe majore: întâi, că, în ianuarie 1941, chiar se petrecuse o reglare de conturi între legionari
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu atât mai puțin orientării pro-occidentale a României și Bulgariei începând cu alegerile din toamna anului 1996. Reales președinte al Federației Ruse cu un important sprijin al Occidentului atât de înspăimântat de posibila victorie a comuniștilor încât a ajuns să pună în scenă o reuniune la vârf a G7 + 1, la Sankt Petersburg Boris Elțân e obligat de fapt ca, în 1999, să nu se opună în fond celor care îl susținuseră. Istoricii nu sunt de obicei înclinați către jocurile contrafactuale, dar putem
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în a îndeplini acele puncte din programul electoral la care acest electorat de ultimă oră nu aderase niciodată; în schimb, scăderea nivelului de trai și inflația brutală care au urmat primelor măsuri radicale de reformă economică, tensiunile adesea stridente, masiv puse în scenă de presă, din sânul unei coaliții compozite, a cărei funcționare șoca opinia publică, obișnuită cu monolitismul de fațadă al partidului unic, destrămau brutal și cotidian iluzia unei puteri solidare, angelice și pure imaginea care câștigase de fapt alegerile din 1996
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prințesa Isolda Ghica e romanescă. Bine motivată psihologic, devine motorul unor peripeții tragicomice, însă predispoziția spre caricatură, spre comentariul direct și spre scenele nu o dată scabroase diminuează considerabil efectul. Între aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă un episod din Fecior de slugă, în care „boierul” Mirel Azan îi propune soției lui să se vândă bancherului Schwartz. Caracterele nu au cu adevărat pregnanță, autorul mizând mai mult pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]