17,675 matches
-
la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul de vest al așezării și moșiei respetive. Locul morii de pe Bârlovița s-a păstrat îm amintirea locuitorilor cu numele „moara lui Cioașcă”, dar și în Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din categoria marilor stăpâni de sate în diferite locuri din Moldova, deci cu varii posibilități de a intra în posesia unor locuri din zone specializate în cultura viței de vie. În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv satele umbrăreștene. Pentru contemporanii noștri mai puțin informați în problema soiurilor și calității strugurilor și vinurilor ce se produceau aici, trebuie făcută precizarea că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când are loc în zonă invazia filoxerei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan local, ca societate de agricultură, cât și la stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești Diviziunea muncii între locuitorii așezărilor pe criteriul unei anumite îndeletniciri, având caracter cvasipermanent, trebuie să se fi produs din timpurile străvechi. Arheologii apreciază că, încă din epoca neolitică, se distinge un proces de specializare în domeniul activităților casnice și se ajunge la separarea dintre cultivatorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuințele de suprafață, ce vorbesc prin ele însele că nu puteau fi realizate decât de către cineva înzestrat cu disponibilități și înclinații creative deosebite, cu priceperi și deprinderi căpătate printr-o experiență mai mult sau mai puțin îndelungată. Faptul că în așezările datând din epoca pietrei și din cele care au urmat imediat descoperim urme materiale și obiecte cu aspecte comune, ca mod de creație și de întrebuințare, dar și cu particularități care le diferențiază, multora conferindu-li-se atributul de piesă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vase, diversitatea de forme și decorațiuni din culturile ce țin de domeniul vieții materiale și spirituale, toate acestea se constituie în argumente ce dovedesc existența și evoluția meseriilor și a meșteșugurilor de-a lungul vremurilor, prezența unor conexiuni social-economice în așezările străvechi și vechi aflate într-un continuu proces de diversificare și perfecționare încă din respectivele epoci și în cele următoare. Astfel s-au petrecut lucrurile și la noi. Cei ce au fost creatorii uneltelor din piatră, făuritorii vaselor de lut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci, va înțelege și percepe grandoarea, splendoarea, ca realizare tehnică a unealtei din piatră, a vasului din lut și al altor obiecte ce depun acum mărturie peste milenii de capacitățile omului din totdeauna. Deci și trăitorii de pe străvechile vetre ale așezărilor umbrăreștene vin cu partea lor de contribuție la patrimoniul valorilor perene rezultate din muncă, asiduitate și abnegație pentru lucrul bine făcut și atât de folositor spre utilitatea și armonia vieții. Ce păcat că oamenii zilelor noastre, într-o prea mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se opresc, zic, în fața acestor minuni ale trecutului materializate acum în obiecte de folosință muzeistică prea puțin căutate și prețuite la justa lor semnificație, ca să nu zic ignorate cu totul. Probez cele afirmate cu starea concretă a pieselor adunate din așezările străvechi umbrăreștene. A trecut peste un sfert de veac de când au început a fi puse în fața specialiștilor în arheologie și istorie atât locurile, cât și vestigiile din zonă, dar fie că sunt desconsiderate, pe criteriul că nu țin de domeniul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spirit de prevedere, fiind deosebit de valoroase, dar puține, le-am luat asupră-mi și le păstrez, gândind că se va găsi vreo posibilitate cândva în vederea valorificării lor. Întorcându-ne la problematica în atenție, adică existența și practicarea diverselor meșteșuguri în așezările de pe teritoriul istoric al comunei Umbrărești, considerăm că ele au fost aceleași de pretutindeni de-a lungul timpului. Sigur că unele erau mai importante și se practicau mai intens, cum ar fi cazul confecționării uneltelor din lemn și metal, ustensilele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Comerțul și cooperația Prezența monezilor în peisajul descoperirilor arheologice de pe teritoriul comunei Umbrărești reprezintă dovada indiscutabilă a practicării comerțului pe aici din cele mai îndepărtate timpuri. Nu sunt suficiente date în legătură cu practicile comerciale în viața satelor, dar bănuim că în așezările rurale, o îndelungată perioadă de timp a predominat forma de comerț ambulant, negustorii fiind, în majoritatea lor, alogeni. Spre o astfel de constatare conduce diversitatea monetară, atât ca loc de emisiune, cât și ca sistem de valori. Cu timpul se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
buna cunoscătoare a domeniului, Corina Nicolescu, „teritoriul românesc, se constituie dintr-o vastă întindere de păduri”, iar în cazul satelor noastre însuși numele derivat din latinescul umbră reprezintă cea mai elocventă rezonanță a acestei realități. Așadar, abundența lemnului chiar în interiorul așezării, cât și în împrejurimi, a făcut ușoară și posibilă deprinderea prelucrării lemnului și înjghebarea locuințelor de către fiecare familie cu rudele apropiate, din rândul cărora nu putea să nu fie careva mai înzestrat în meseria respectivă. Dar, pe cât de repede și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, în consecință, și ștergerea urmelor existenței lor din peisajul a ceea ce numim „vestigii arheologice”. Existența vetrelor de sat însă, a hotarelor și a oamenilor care le-au stăpânit de-a lungul istoriei, hotarele din veac, înseamnă prin ele însele așezări stabile, „cuprinse sub vechiul termen latin casă”, termen ce a generat fermecătorul, nostru acasă. Cum Umbrăreștii sunt situați geografic într-o zonă joasă, ca altitudine, construcția locuințelor s-a pretat, încă de timpuriu și până destul de târziu, tipului numit casă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drumul acesta avea „o importanță deosebită, deoarece reprezenta artera cea mai scurtă dintre Dobrogea și Dacia”. Numeroasele fragmente ceramice provenite de la vasele de producție grecească și de la cele de factură romană de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de factură romană de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât evident că, în spațiul teritoriului nostru, drumul dat ca fiind moldovenesc suprapune traseul străvechi, deci artera de circulație prezentată de noi, în sens invers, adică de la sud spre nord. Faptul se constituie încă o dată în argument ce demonstrează străvechimea așezărilor din sudul Moldovei. Surse documentare medievale atestă și alte drumuri, respectiv alte trasee, ce făceau legătura dintre localitățile mai mari sau mai mici. Astfel, în hotarnica Trohăneștilor (Barcea) din 5 iunie 1672, reprodusă de o alta nedatată de la mijlocul secolului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul, ori oamenii erau mai cumsecade atunci ? Cât privește drumurile din interiorul așezărilor sătești e necesar să se rețină că, până înainte de primul război mondial, ele reprezentau un fel de vestigiu istoric, în sensul că nu existau drumuri anume trasate și aliniate după vreun plan ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primul război mondial, ele reprezentau un fel de vestigiu istoric, în sensul că nu existau drumuri anume trasate și aliniate după vreun plan ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul motiv că, în vechime, oamenii își întemeiau și durau așezările cum și unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenii își întemeiau și durau așezările cum și unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație, se poate observa și astăzi în satele cu mare vechime, cazul satului Poiana fiind, poate, cel mai elocvent din acest punct de vedere. Dar și satul Salcia de la noi, într-o oarecare măsură Condrea, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar și satul Salcia de la noi, într-o oarecare măsură Condrea, în partea sa vestică, ilustrează cu pregnanță caracterul întâmplător al întemeierii. La fel, satul Suraia, Umbrăreștii-răzeși, Cătunașii și Murgoceștii aveau aceeași înfățișare până în perioada interbelică. Toate au reprezentat prototipul așezărilor străvechi, cu drumuri și ulițe înguste și întortochiate, cu înfundături de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul Torcești păstrează ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprezentat prototipul așezărilor străvechi, cu drumuri și ulițe înguste și întortochiate, cu înfundături de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul Torcești păstrează ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă a caselor, implicit a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod obligatoriu pe hotarele despărțitoare și tot până foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
peste apele mari, cum era considerat Siretul, se construiau și funcționau numai cu aprobare domnească, pe criteriul că „apele cele mari sunt domnești, și fără știrea domniei nu-i volnic nime a face pod”. În zona în care este situată așezarea noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră acordate scutirile, locuitorii treceau la starea de vecinie cu toate consecințele ce decurgeau din această situație. Concluziile de genul acestora s-au tras
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]