17,971 matches
-
După anul 1849, o dată cu noua împărțire administrativă a țării, în structura organelor administrative locale a apărut și funcția de notar, primul ce a ocupat acest post fiind caporalul "halbinvalid" Ioan Metea, plătit din "lada comunei". Începand din anul 1851, primăria comunală este întâlnită în documente sub denumirile de "oficiul comunal", "reprezentanță comunală", „antistia” sau "dregătoria comunală" ba chiar și "comuna politică". Prin Legea din 15 ianuarie 1949, vechile structuri administrative ale primăriilor au fost înlocuite cu așa-zisele "Comitete Provizorii" și
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
în structura organelor administrative locale a apărut și funcția de notar, primul ce a ocupat acest post fiind caporalul "halbinvalid" Ioan Metea, plătit din "lada comunei". Începand din anul 1851, primăria comunală este întâlnită în documente sub denumirile de "oficiul comunal", "reprezentanță comunală", „antistia” sau "dregătoria comunală" ba chiar și "comuna politică". Prin Legea din 15 ianuarie 1949, vechile structuri administrative ale primăriilor au fost înlocuite cu așa-zisele "Comitete Provizorii" și în 5 aprilie 1949 comitetele au fost înlocuite cu
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
organelor administrative locale a apărut și funcția de notar, primul ce a ocupat acest post fiind caporalul "halbinvalid" Ioan Metea, plătit din "lada comunei". Începand din anul 1851, primăria comunală este întâlnită în documente sub denumirile de "oficiul comunal", "reprezentanță comunală", „antistia” sau "dregătoria comunală" ba chiar și "comuna politică". Prin Legea din 15 ianuarie 1949, vechile structuri administrative ale primăriilor au fost înlocuite cu așa-zisele "Comitete Provizorii" și în 5 aprilie 1949 comitetele au fost înlocuite cu "Sfaturile populare
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
apărut și funcția de notar, primul ce a ocupat acest post fiind caporalul "halbinvalid" Ioan Metea, plătit din "lada comunei". Începand din anul 1851, primăria comunală este întâlnită în documente sub denumirile de "oficiul comunal", "reprezentanță comunală", „antistia” sau "dregătoria comunală" ba chiar și "comuna politică". Prin Legea din 15 ianuarie 1949, vechile structuri administrative ale primăriilor au fost înlocuite cu așa-zisele "Comitete Provizorii" și în 5 aprilie 1949 comitetele au fost înlocuite cu "Sfaturile populare", în baza Legii nr.
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
În 1834 sediul Primăriei a fost mutat în locuința căpitanului comandant de companie, construită special în acest scop în centrul satului, care prin rescript împărătesc în 1866 a fost donată bisericii. Clădirea Primăriei a fost folosită sporadic și drept cârciumă comunală, locuință pentru notar sau școală, iar în 1964 a fost supraetajată căpătând forma de astăzi. Între anii 1952 - 1956, Primăria Racovița a funcționat în clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
fostei case parohiale amplasate pe locul actualei locuințe a lui Gheorghe Hulpuș de pe „Vale-n Sus”, clădirea actualei case parohiale de pe „Ulița Donului” și clădirea fostei cancelarii a Companiei a VII-a, cunoscută de localnici de „Cănțălărie” a fostului „chelțăr comunal”, ce este acum sediul primăriei. În anii săi de existență, compania din Racovița a avut la comanda ei numeroși ofițeri, majoritatea au fost însă străini. Lista ce urmează este perfectibilă cu precizarea că anii indicați sunt cei în care ei
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
s-a luat dreptul de folosință avut până atunci asupra „munților revendicați”. Odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, situația racovicenilor a cunoscut o înrăutățire progresivă pe plan social-economic. Ea își găsește expresia în „Jălania” pe care Eforia școlară și „Diregătoria” comunală a înaintat-o în anul 1872 „Comitetului Administrativ al Fondului Școlastic Grăniceresc” de la Sibiu: În plus față de greutățile care sunt enumerate în „Jălanie” se pot adăuga inundațiile Oltului ce compromiteau recoltele, numite de localnici "esundații" și desele epidemii ce afectau
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . La data de 27 august 1890, la numai 5 zile de la trecerea în neființă a marelui scriitor român, Vasile Alecsandri, dramaturg și primul director al Teatrului din Iași (în anul 1840), Consiliul Comunal al orașului Iași a hotărât, la inițiativa primarului Vasile Pogor, să-i ridice o statuie în semn de omagiu. În acest scop, s-au împărțit 1.000 de liste de subscripție. În anul 1900, după 10 ani, același primar Vasile
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
corecte. O altă sursă de informații privind populația localității, o constituie registrele matricole apărute spre sfârșitul secolului al XVIII-lea în cadrul fiecărei parohii, care au fost folosite până la sfârșitul secolului al XIX-lea când, potrivit Legii XXXIII, pe lângă fiecare dregătorie comunală au fost înființate oficii de stare civilă. Parohia Racovița a ținut și ea astfel de matricole, cea mai veche mențiune despre ele datând din anul 1784, în 1803 acestea fiind „"purtate"” în limba latină de către preotul Chiril Țopa. Dintre aceste
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
fost ""cusătorese"" talentate de ii și cămăși de sărbătoare, apreciate și căutate de către toate racovicencele. De menționat este și faptul că până în primele decenii ale secolului al XX-lea, băieșii aveau ""voivodul"" lor, care reprezenta mica lor comunitate în fața autorităților comunale. În anul 1988 în sat existau circa 100 de familii de țigani reprezentând peste 300 de persoane și peste 12% din populația Racoviței. De menționat este faptul că la Recensământul din 7 ianuarie 1992 doar 48 de "racoviceni" și-au
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
și în special școlile unde eliberau cunoscutele "" vizirețepte "". În trecut, cazurile mai grave erau îndreptate spre spitalele din Sibiu, când bolnavii transportați cu căruțul sau cu sania decedau de cele mai multe ori pe drum. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, moașelor ""comunale"" li s-au alăturat și cele ""particulare"", școlite la Sibiu dar nesalarizate de către sat, cum au fost: Maria Ivan, Sanda Haiduc, Ana Șerban, Maria Lungu, Maria Aleman și Susana Șoneriu. În 1886, existau două moașe comunale care erau plătite cu
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
al XIX-lea, moașelor ""comunale"" li s-au alăturat și cele ""particulare"", școlite la Sibiu dar nesalarizate de către sat, cum au fost: Maria Ivan, Sanda Haiduc, Ana Șerban, Maria Lungu, Maria Aleman și Susana Șoneriu. În 1886, existau două moașe comunale care erau plătite cu câte 12 florini pe an. După anul 1900 au fost moașe ""comunale"": Ana Bobanga și Maria Dănilă, iar ca ""particulară"" Ana Cîndea(mai apoi Drăgoiu) cunoscută și sub numele de "Moașa Lupii". În perioada 1926 - 1936
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
nesalarizate de către sat, cum au fost: Maria Ivan, Sanda Haiduc, Ana Șerban, Maria Lungu, Maria Aleman și Susana Șoneriu. În 1886, existau două moașe comunale care erau plătite cu câte 12 florini pe an. După anul 1900 au fost moașe ""comunale"": Ana Bobanga și Maria Dănilă, iar ca ""particulară"" Ana Cîndea(mai apoi Drăgoiu) cunoscută și sub numele de "Moașa Lupii". În perioada 1926 - 1936, în sat și-a desfășurat activitatea și o "soră de ocrotire" în persoana Dorinei Olaru, soția
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
pădurile, din proprietățile agricole și din imobile. Centrul de comună este traversat de drumul național DN 75, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicație. Comună Bistra are una din cele mai lungi rețele de drumuri interne din țară: 14 drumuri comunale și 83 de drumuri sătești. Drumurile intracomunale sunt din pământ și însumează o lungime totală de pește 170 km. Transportul este asigurat exclusiv pe cale rutieră, după ce a fost desființată calea ferata îngustă care făcea legătură între Abrud și Turda. Infrastructură
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
este situată în partea central-sudică a Munților Metaliferi, la contactul cu Munții Vințu-lui. Ea se înscrie distinct in relief prin doi piloni masivi , secționați de apa pârâului Valea Mică sub forma unei mici chei, prin care se strecoară și drumul comunal. Blocul de pe malul stâng, mai povârnit, are o înălțime de circa 16 m, iar blocul din dreapta, mai impozant, are forma unui pilon înalt de circa 30 m, cu pereți verticali, dedublat de un gheb mai scund. Acoperă aproximativ 45 ha
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
căminului pentru turbina la moara de lângă stațiunea balneară, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crișului-Negru, în anul 1964. Din anul 1952 funcționează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonata și sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca. Cu privire la meșteșugurile tradiționale din zonă, cel mai frecvent este cel legat de prelucrarea lemnului. De asemenea, târgul și oborul
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
Râu Alb de Jos este așezat de-a lungul drumului județean DJ712A ce face legătura între drumul național 71 Târgoviște - Sinaia la Fieni și drumul național 72A Târgoviște - Câmpulung. Satul Râu Alb de Sus este situat de-a lungul drumului comunal DC122 Râu Alb-Pucheni, drum ce urmează valea râului Alb în bazinul superior de la izvoare până în aval pe distanță de 5 km. făcând legătura între aceste localități. Doi groși polonezi din 1596 descoperiți pe teritoriul satului dovedesc vechimea așezării. La început
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
Luciana”, „Oilfields” etc. (în partea de sud-vest și vest). Pe plan politic, cea mai puternică a fost organizația liberală, care a reușit să trimită deputați în parlament chiar în opoziție și să-și asigure mai mereu majoritatea locurilor de consilieri comunali și pe cel de primar. Conservatorii, niciodată agreați în Prahova, au dispărut rapid, iar celelalte partide (P.N.Ț., Partidul Poporului, Partidul Național Democrat etc.), nou apărute, se manifestau mai ales în perioadele de guvernare. În timpul celui de-al doilea război
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
printre altele de canoe (sportul se practică pe Leine), o asociație de pescari și de multe alte asociații. Gronau oferă posibilități destul de bune de aprovizionare, deținând diferite magazine alimentare, un magazin de materiale de construcții, o benzinărie non-stop. La alegerile comunale din 2006, locuitorii Gronau-lui l-au ales cu 1594 de voturi pe Karl-Heinz Gieseler, candidatul partidului social-democrat (SPD) ca primar. În consiliul municipal ("Stadtrat") coaliția de guvernare este formată de SPD (48,5%) și WG (5,0%), în așa-zisă
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și Pârlita, având în total 2567 de locuitori. Existau în comună o școală comunală mixtă primară cu 85 de elevi (dintre care 22 fete) și trei biserici (două la Adunații Copăceni, una la Pârlita). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dărăști, formată din satele Dărăști-Mărcuța
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
și obligațile elevilor precum și ale docenților, structura și durata învățământului, atributele Comitetului administrativ precum și ale eforiilor școlare etc. El a constituit o adevărată constituție a școlilor grănicerești rămânând în vigoare până în anul 1895 când școlile au fost transformate în școli comunale care, însă, erau susținute din același fond. Rezinstând tendințelor de maghiarizare începute în 1879 și 1907 și culminate cu includerea lor în anul 1917 în așa zisa "zonă culturală maghiară", școlile grănicerești au fost preluate de statul român în 1921
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
și repornire.În scurt timp vor începe lucrările de amenajare a Muzeului satului, obiectiv care va fi introdus,deasemenea în circuitul turistic. Activitățile culturale se derulează în căminele culturale care sunt amenajate în toate satele componente ale comunei, iar Biblioteca comunală furnizează doritorilor de lectură un număr de peste 12.000 de volume, în diverse domenii de specialitate. Pentru promovarea tradițiilor locale, s-a înființat un Ansamblu folcloric de copii „Plaiuri Someșene” care a participat și participa la diferite manifestări artistice, în
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
dintre români, sași, secui și maghiari, când românii doreau să-și revendice drepturile asupra pământurilor. Un document emis de la Borlești pe data de 10 noiembrie 1918 (Arhivele Naționale, Jud. Maramures) reprezintă Procesul-verbal al adunării de constituire a Consiliului Național Român comunal Borlești. Prin acesta se manifestă dorința neclintită pentru unire. De atunci comuna Pomi a făcut parte din România, mai puțin din anul 1940 până la sfârșitul celui de Al doilea Război Mondial. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pomi se
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]
-
sa oscilează între tablouri în stil realist și altele de imaginație, revenind la pictura metafizică. La sfârșitul anului 1943 se mută la Roma, unde se remarcă aceleași preocupări. Execută numeroase decoruri și schițe de costume pentru Opera din Roma, Teatrul Comunal din Florența și Teatrul de Operă Scala din Milano. Este autorul unui mare număr de litografii și ilustrații pentru cărți. a avut și o intensă activitate publicistică referitoare la probleme de pictură și de tehnică folosită în artele plastice, într-
Giorgio de Chirico () [Corola-website/Science/310814_a_312143]
-
Cerna este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Cerna (reședința), General Praporgescu, Mircea Vodă și Traian. Comuna Cerna este situată în partea de vest a județului Tulcea și este delimitată de următoarele teritorii comunale: În ceea ce privește clima, temperatura medie anuală are o valoare ridicată de 10 - 11 grade C. Verile sunt calde cu temperaturi medii în luna iulie de "26 - 28 grade C". Timpul favorabil practicării drumețiilor de vară in munții Măcinului se întinde din
Comuna Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/310827_a_312156]