17,694 matches
-
voi critica aspru aci - ca dovadă. Și măgarul cercetează pe leu la figură. Acesta face o amară și rea strâmbătură. Măgarul e lac de sudoare, iar glasu-i devine atât de amical Că nu-l întrece nici un instrument muzical! - Îl voi critica fără remușcare, Căci cine din noi, s-o recunoaștem, lipsuri nu are Aci leul binevoi să zâmbească Gândind în sinea lui: „Pe tot anul Am rămas foarte rău și în urmă cu planul”. Dar zice blajin: - Din cauza unor condițiuni N-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui: „Pe tot anul Am rămas foarte rău și în urmă cu planul”. Dar zice blajin: - Din cauza unor condițiuni N-am depășit planul de câteva luni. Morala: Mai iscusită ca iscusința panglicarului E deseori critica măgarului. Când e vorba să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu planul”. Dar zice blajin: - Din cauza unor condițiuni N-am depășit planul de câteva luni. Morala: Mai iscusită ca iscusința panglicarului E deseori critica măgarului. Când e vorba să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de cercetare pe care și-a însușit-o și care conține elemente ale metodei critice realist socialiste”. În anul 1953 situația se ameliorează simțitor. Debutează în volum Ovid S. Crohmălniceanu (Cronici și articole) și Mihail Novicov (Pentru literatura vieții noi). Alți critici literari sunt publicați în culegerea Din literatura noastră. Studii literare. Doi scriitori care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să cuprindă tot câmpul de proză, să stimuleze atacarea de către scriitori a temelor cele mai arzătoare. (...) Tovarășii Al. Jar, V. Em. Galan, I. Vitner și alți scriitori care au luat cuvântul au subliniat importanța problemelor puse de raport, dar au criticat faptul că nu a adus în discuție problemele esențiale ale prozei noastre. (...) După discuțiile la raport, s-a procedat la alegerea noului birou al secției. Au fost aleși în total 11 membri: V. Em. Galan, Petru Dumitriu, Ion Vitner, Al.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
N. Moraru intitulat Gorki, maestru al tipizării. Cititorul se va fi bucurat, desigur. O contribuție nouă cât de mică în explicarea creației de tipuri, proprie artei unuia din cei mai mari scriitori ai lumii, este demnă de tot interesul. Care critic, apoi, a putut rămâne nepăsător? O asemenea cercetare, făcută cu seriozitate devine pilduitoare. Iată însă că termeni ca cercetare ori contribuție nouă se dovedesc cu totul idilici în cazul articolului citat. Simpla lui lectură te convinge asupra faptului că ai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă muncă grea. Iubise lupta de opinii! Nimic după tipic sau silnic. Cătase florile, nu spinii. Soluții, nu examen clinic. Ca el să iei din cărți, destule... Dar dând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri Critica și istoria literară Reportajul literar: 1949-1953 Sămânță și rod Note și comentarii Indice de nume FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ana selejan-literatura in totalitarism.doc PAGE 56
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cei privilegiați. Chiar și o înțelegere a ceea ce necesita o republică democratică în sensul instituțiilor politice era, mai presus de toate, inexistentă. În discursuri și în presă libertatea de expresie era mult limitată, mai ales dacă se exercita pentru a critica regele. Opoziției politice îi lipseau legitimitatea și legalitatea. Încă nu sosise timpul ideii de "His Majesty's Loyal Opposition". Partidele politice de pretutindeni erau condamnate ca fiind periculoase și indezirabile. Se știa că alegerile erau fraudate de către agenți ai Coroanei
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
am susținut. De ce? Pentru că imediat, prin '97-'98 deja, ne-am îndepărtat critic de d-sa, așteptând fie posturi, fie reforme, neștiind să facem pârtie în fața celor din urmă. Și apoi, era prima dată când intelectualii români aveau ocazia să critice un președinte ales și impus chiar de ei. Trebuie să recunoaștem că era destul de excitantă noua situație, astfel că toată lumea a început să tragă, cu voioșie, din toate direcțiile, în Emil Constantinescu. Mai toți credeau că au și acoperire morală
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Noica și-a reparat răul involuntar prin discipol, poate chiar prin cel preferat! Dorin Popa: Ah, nu, că a doua zi mi-am dat demisia. Cum să mă voteze în unanimitate? Mă votaseră toți, deși cu câteva zile înainte mă criticaseră în ședința de partid că nu dădeam sancțiuni ca diriginte. În plus, noua situație era de un ridicol perfect: ca șef FSN (nu era, nici pomeneală, partid!) mi s-a dat fostul birou al secretarului PCR. Dându-mi demisia, s-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
altfel... slabă nădejdea! Dorin Popa: Și ce repede a pierit prestigiul presei din anii '90 când, ca să nu apară negativ în ziare, politicianul și omul de afaceri român ar fi făcut orice. Acum, aproape că le este indiferent dacă sunt criticați într-o gazetă, că sare Sorin Roșca Stănescu să-i apere! Liviu Antonesei: Presa și-a pierdut prestigiul pe mâna sa și a patronilor săi, că doar orice pasăre pre limba ei piere. Mă uit la cazurile de șantaj cercetate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a doua condamnare. Și, cu riscul să te mâhnesc amintind asta, nu pot să uit că biserica pe care mereu a slujit-o cu devoțiune nu i-a stat alături în acele grele împrejurări. N-am amintit asta pentru a critica neapărat odată mai mult biserica strămoșească, ci numai pentru a omagia, la plecarea sa dintre noi, memoria unuia dintre cei demni și pentru a semnala singurătatea apăsată a acestuia în păstrarea acelei demnități. Dorin Popa: Era 1979, când l-au
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au rearestat. Părintele Gheorghe Calciu a stat în detenție politică între anii 1948-1964 și între 1979 și 1984. Acele predici, șapte, cuvinte către tineri, au fost rostite în Postul Mare al anului 1979. Protesta împotriva dărâmării bisericilor din București și critica regimul comunist. A fost eliberat din temniță la presiunile Comitetului pentru Apărarea Părintelui Calciu, prezidat de Mircea Eliade, și ale Comitetului Intelectual pentru Europa Liberă, prezidat de Eugen Ionescu. Cei mai importanți lideri de atunci ai lumii Papa Ioan Paul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
despre locuință: Clienta locuiește împreună cu fratele său într-un apartament cu trei camere, amenajat corespunzător. Situația materială a clientei: Analiza câmpului de forțe Puncte tari: inteligență, abilități de lider, sociabilitate, spirit de inițiativă, optimism, spirit de grup. Puncte slabe: * vârsta critică, * temperament coleric, * dorință prematură de independență, * instabilitate afectivă, * nesinceritate, * personalitate dominantă în relație cu persoanele mature dar si cu convârstnicii. Nevoile si așteptările clientului: * de ce anume are nevoie clientul * suport afectiv emoțional, * sprijin în îndeplinirea atribuțiilor gospodărești, * persoană supraveghetoare stabilă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
ce trageau concluzii greșite în privința Bisericii, judecând-o după cazuri izolate. Existau texte catolice care, în loc să educe, mai mult produceau iritare, deoarece nu vorbeau despre unele fapte pozitive ale autorilor considerați adversari ai credinței, limitându-se doar la a-i critica peste măsură. La această problemă, Chiaudano răspundea astfel: "meritele puteau fi lăudate doar după o analiză a fiecărei idei spuse de autor, astfel încât să se poată face diferențieri, iar nu după o judecată de ansamblu, care putea induce în eroare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trecut sub tutela Universității Catolice din Milano. Polemicile erau frecvente; de exemplu, L'Osservatore cattolico al lui Albertario i-a atacat pe monseniorul Bonomelli, pe abatele Stoppani și publicația L'Eco di Bergamo, acuzându-i că cedau în fața liberalismului. A criticat și alte ziare catolice, considerându-le excesiv de moderate, precum Il cittadino (Brescia) sau L'Ordine (Como) publicat la început de trei ori pe săptămână, iar din 1895, zilnic. Însuși Papa Leon XIII a fost nevoit să intervină pentru calmarea spiritelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
grupării, iar La Civiltà Cattolica a publicat un articol în care expunea această problemă și sfătuia a nu se confunda PPI cu UP (Unione Popolare). Aceasta din urmă trebuia să se reorganizeze și să ia avânt 234. La Civiltà Cattolica critica uneori ziarele catolice din diverse motive; de exemplu, în 1920 când a apărut ziarul de scandal Tutto, prezentat ca fiind ziar catolic La Civiltà a denunțat publicațiile catolice care simpatizau cu cele ce se opuneau Bisericii și cu jurnaliștii care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
constituit-o refuzul asociației "Azione Cattolica" de a ajunge la un acord cu Guvernul. Un nou moment de ostilitate a avut loc în 1938 când, din cauza legilor rasiste care îi discrimina pe evrei, Sfântul Scaun și episcopii au înfruntat statul, criticând aceste măsuri. Mussolini susținea ideea statului total, adică a controlului extrem al statului, care intra în contradiție cu doctrina și interesele Bisericii și ale Vaticanului. De-a lungul celor douăzeci de ani de fascism, presa catolică a trecut prin momente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stabilirea de bune relații între aceste două puteri, iar Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"650. În finalul articolului s-a evidențiat caracterul universal al Bisericii Catolice și s-a criticat apropierea dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, precum și implicarea Statului în problemele Bisericii. Acest material a prezentat așadar punctul de vedere al Bisericii cu privire la două probleme de actualitate, care-i priveau pe toți credincioșii catolici și pe toți cetățenii României
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
867. În continuarea discursului, Papa a punctat absența Germaniei și Rusiei de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în aceste state; tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate, a criticat comunismul (pe care l-a identificat ca cea mai mare primejdie pentru societate), a analizat succint relația dintre Biserică și statele lumii, a încurajat opera misionară și a vorbit despre prezența lui Dumnezeu în presa bună promovată de Biserică. Datorită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa românească. Nu voim să reprezentăm interesele niciunui partid politic"942. S-a urmărit analizarea și explicarea evenimentelor și a realităților din societate (atât cele economice, sociale, dar mai ales politice), fără a reprezenta vreo tabără politică și fără a critica presa de partid: "Recunoaștem bucuros imensele servicii pe care le-a adus României partidele istorice; nu ne îndoim că și partidele cele noi sunt folositoare țării; dar presa de partid, oricât de minunat de redactată ar fi ea, nu poate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pollard, John F., Vatican&Italian Fascism, Editura Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Petcu, Marian, "Considerații privin factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009. Poulat, E., Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967. Redondo, G., La Iglesia en el mundo contemporaneo, vol. II, Eunsa, Pamplona, 1979. Rene, Guenon, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1995. Rieffel, R., Les intellesctuels sous la Ve. Republique. 1958-1990, vol. 2, Calman-Levy
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alta. Din acest motiv, modernismul se înfățișa într-un mod nestructurat și avea influență în medii foarte diverse, ceea ce explică dificultatea de a lupta contra lui, precum și exagerările unor intelectuali care vedeau urme moderniste oriunde (E. Poulat, Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967, p. 9). 143 În Franța, o importanță deosebită a avut-o M. Blondel (1861-1949). El a publicat L'Action (1893), care favoriza o gândire cu slabe rădăcini transcendente. În Anglia, George Tyrrel (1861-1949), un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de presă catolică, tipografiile existente, despre neajunsurile și realizările înregistrate în acest domeniu (Calendarul Presa Bună, 1924, pp. 25-27). 320 Ibidem, p. 26. 321 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 322 Ibidem. 323 Ibidem, p. 168. 324 Ibidem. 325 Ibidem. 326 Criticând această situație, Jean Georgescu a afirmat: "un proverb politic românesc spune Pâinea se coace în cuptor, vinul fermentează în beci, politica se face la București" (Ibidem, p. 169). 327 Ibidem. 328 AARC București, dosar 134/1934-1936, f. 24. 329 Calendarul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]