18,794 matches
-
îmbătrânea. Îmbătrânea văzând cu ochii. Fără vreo altă preocupare, fară vreun hobiu, care să-l mai scoată din morișca în care-și înfundase viața. Toate, până la pensionare. La două-trei săptămâni, după ce a ieșit la pensie, părintele turiștilor a încheiat prin darea în primire a tot ce avusese pe mână: dosare, situații, dări de seamă, bilanțuri, hărți, evidențe și multe altele. Abia după aceea, într-o după amiază, cum ar fi asta, de pildă, n-a mai avut absolut nimic de făcut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
hobiu, care să-l mai scoată din morișca în care-și înfundase viața. Toate, până la pensionare. La două-trei săptămâni, după ce a ieșit la pensie, părintele turiștilor a încheiat prin darea în primire a tot ce avusese pe mână: dosare, situații, dări de seamă, bilanțuri, hărți, evidențe și multe altele. Abia după aceea, într-o după amiază, cum ar fi asta, de pildă, n-a mai avut absolut nimic de făcut. S-a dus în Poiana Ursului, să se relaxeze nițel. A
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
animalul ăla ar fi în stare s-o facă. Învârți în aer, ca pe un păi, ghioaga uriașă și începu hotărât ascensiunea, oprindu-se din când în când pentru a cerceta urmele lăsate de rănit în trecerea să, constând în dare de sânge, crengi rupte, pietre desprinse și urme de picior în pământul reavăn. Tapú Tetuanúi și Vetéa Pitó îl urmară cu oarecare șovăire, iar cel dintâi întorcea mereu capul, ca și cum s-ar fi temut că dintre tufișuri să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
drept, Parșivu avea pîine bună cam peste tot în lume, dar Rodica era "made" Vaslui sută la sută și așa ceva în alta parte nu există. Fătuca asta, adică Rodica, era lucru fin de tot și doar cei cu o exagerată "dare de mînă" aveau acces la niște chestii pe care nu pot să le spun. Parșivu, spaima cuțitarilor, pistolarilor, ninjiștilor și parșivilor, a căzut lat, inert ca un tăbîltoc, în plasa drăcoaicei Rodica. Hai cu mine la Soare Apune, o ruga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sufle. În calitate de secretar, își trimitea lui însuși denunțuri anonime care, invariabil, începeau cu propoziția: „Partid, privește la cetățeanul...” Depunîndu-le în biroul organizației comunale, căpătase bun renume. Prin el, celula de partid a școlii deveni una din cele menționate des în dările de seamă ale ședințelor comunale de partid; ori de cîte ori trebuia dat un exemplu în privința vigilenței de clasă, lista începea cu organizația lui Costică. Urmau pentru Fărocoastă evidențieri, premii, iar, la încadrările de toamnă, postul în învățămînt, care nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
casă. Orice s-ar spune, cu cataloagele sub braț, profesorii arborau un aer profesional. Scoteau din rubrici, în cancelarie, extrase misterioase care, în ora următoare, trebuiau să hotărască soarta elevilor. Ținut lunar, consiliul profesoral imita ședințele de partid. Directoarea citea darea de seamă, după care urmau discuții. Pentru că lectura era adormitoare, asistența se trezea doar cînd începeau să fie pomenite nume. Niciodată nu lipsea intervenția lui Fărocoastă. Excela prin vehemență căci, la adăpostul funcției, critica fără cruțare pe toți, chiar și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
teatru, de dansatori, de grupul culegătorilor de folclor etc.; în cele din urmă devenii șeful formației de pompieri, deși nu făcusem armata. Mi-am notat funcțiile într-un carnet. O dată pe lună, la fiecare dintre activități trebuia să întocmesc o dare de seamă în care, cu toată importanța sarcinilor, nu prea aveam ce spune. Lipsindu-mi dezinvoltura, l am întrebat pe Costică ce să raportez dacă trece luna fără incendiu. - Nu-i nimic, o treci la aspecte pozitive. Directoarea avea însă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la primărie se ținea ședința cu șefii de instituții și întreprinderi. Erau prezenți secretarii de partid, președinții proaspăt constituitelor GAC-uri și cooperației, șeful de post, directorii de școli și doctorul de la spital. Începînd prin prezentarea situației interne și internaționale, darea de seamă prelucra directivele de la centru. După îndoctrinare, participanții reveneau la locurile de muncă, nu înainte de a raporta fiecare propria activitate și a-și încasa porția de săpuneală. Ca să se sustragă sentimentului de teroare, aplicau soluția „bufet”, ceea ce le descrețea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se țineau în sala cinematografului, rămînea destulă lume în picioare. Pe la ora cinci șefii făceau prezența. Pînă se aduna lumea și apărea primarul, ceasul arăta opt. Cu părul lucios și proaspăt pieptănat, părintele comunei proclama deschisă ședința. Un ceas dura darea de seamă. De obicei primea sarcină s-o întocmească directoarea școlii de la centru care, pentru execuție, o pasa profesorului de limba rusă. Vorbind două limbi, acesta era considerat cel mai cult om din comună. Darea de seamă o citea bibliotecara
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
deschisă ședința. Un ceas dura darea de seamă. De obicei primea sarcină s-o întocmească directoarea școlii de la centru care, pentru execuție, o pasa profesorului de limba rusă. Vorbind două limbi, acesta era considerat cel mai cult om din comună. Darea de seamă o citea bibliotecara, recunoscută pentru debitul ei verbal, chiar dacă pronunța rău. Oricum, lumea nu era atentă. Ca la liturghie, navea importanță că ce se spune nu e inteligibil. O dată cititoarea întîlni, despărțită în silabe, expresia „lipsă de scrupule
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
unul dintre aceste personaje și descrie-l. 3. Scrieți propoziții folosind ortogramele din text: s-ar, să-i, n-ar. 4. Realizați un text de 10-15 rânduri cu titlul ”În împarăția grădinii” 5. Precizați sensul expresiilor: îi iese înainte cu dare de mână a băga de seamă a pune țara la cale Păpădia Nina Casian Păpădia, Străvezia, Fruct ușor, Tremurător, Când suflăm, sar în văzduh Umbreluțele de puf Și-ți rămâne lujerul Neted, gol, ca fluierul. 1. Descrieți într-un text
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din adâncul apelor. S-au ținut de legământ, n-au mai vânat cerbi și căprioare, dar cu oamenii tot atât de crud se purta Negură-Vodă. Îi punea să muncească fără nici o răsplată, îi scotea mereu datori, le cerea alte noi dobânzi și dări, până când, într-o zi, nemaiputând răbda, oamenii s-au răsculat, l-au prins și l-au legat fedeleș, cerând judecată pentru faptele sale neomenești. Clăcașii de pân’atunci, dezrobiți de apăsarea unui singur om, se uniră și începură să muncească
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nobiliar "de Lisa". De altfel, cam intuiesc ce valoare avea acea "boierie", de vreme ce, într-un alt document, din 1678, se spune că pe așa-numiții "boieri liberi" principesa "i-a lăsat să-și zică boieri", dar, dacă nu-și plăteau dările, puteau fi bătuți cu vergile, ceea ce nu prea sugerează un statut boieresc. Ca elev la "Spiru Haret" am avut mulți colegi din protipendada Bucureștiului. Puțini proveneau din clasa de mijloc. Și a trebuit să mă decid repede dacă mă rușinam
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pe învățători, în ciuda faptului că mergea, practic, la școală doar un trimestru, pe timpul iernii. În acea vreme, școala din Lisa nu era o instituție de stat. Autoritățile habsburgice nu se arătau preocupate de luminarea satelor românești. Se mulțumeau să strângă dările și să trimită jandarmii pentru păstrarea ordinei. În schimb, pe cheltuiala unui comitet de la Sibiu, al fostului Regiment grăniceresc român, se organizase o rețea de școli în satele de la poalele munților Făgărași. Acest comitet, din care au făcut parte și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
plin de importanță: "Oameni buni, se aduce la cunoștință că..." Slujbașul primăriei mai și pocea numele prim-miniștrilor demisionari sau înscăunați, când anunța vreo schimbare de guvern, dar cui îi păsa de asta? Oamenii erau mulțumiți că nu se anunțau dări noi ori vreo primejdie de molimă. Politica nu intra în obsesiile lor. Satul avea alte probleme. Vestea că, din pricina ploilor, cartofii erau atacați de viermi ori că se dădea voie, pentru un timp, să se aducă lemne din pădure, conta
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
fericit, face ca grupul să se bucure cu orice prilej. Poate dintre ei, se va alege viitorul domn al țării, în funcție de afacerile Porții, dar deocamdată ei petrec, în timp ce alaiul se mișcă inexplorabil spre Stambul cu aur, prăzi, diverse biruri, peșcheșuri, dări și altele. Convoiul a plecat din capitala țării, Târgoviște și prin satele, pe unde trece, se adună lumea să-i privească. Sunt tineri, îmbrăcați elegant după portul vremii iar, dacă îi prinde înserarea, cei mai vrednici oameni din sat se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pus perceptor, de ăla cu cotele, cu impozitul și i-am stors pe toți de bani. Care nu plătea îl mai și băteam, c-am fost tare, părinte, am fost ... La alții le luam pământul și plăteam eu în locul lor dările și așa am ajuns chiabur, mi-am făcut și crâșmă ca să-i jupoi și mai tare și le luam bruma lor de agoniseală pe lioarca de vin. Așa am ajuns cel mai temut. Alte păcate, fiule, ai mai făcut? Făcut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a eșecului rapid sau a ruinării treptate. Este prevăzută, însă, situația în care, spre a domina în liniște, principele să aibă grijă "în primul rînd ca neamul vechiului principe să se stingă și în al doilea rînd ca legile și dările să nu sufere schimbare". Pentru că psihologia mulțimii nu s-a schimbat esențial, Machiavelli actualizează (ca și în Discorsi) încă unul dintre procedeele romane de stăpînire. Principele ,,cu forțele de care dispune și cu ajutorul lor, să-i înjosească pe cei puternici
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cucerește teritorii de acest fel, dacă vrea să le păstreze în stăpînirea lui, trebuie să ia seama la două lucruri, și anume: în primul rînd ca neamul vechiului principe să se stingă, și în al doilea rînd, ca legile și dările să nu sufere schimbare, în așa fel încît teritoriile cele noi să ajungă a forma, în scurt timp, un singur tot cu principatul vechi. Greutățile se ivesc însă atunci cînd cucerești teritorii diferite prin limbă, obiceiuri și orînduire; în cazul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și în orice altă îndeletnicire omenească. Nimeni să nu se teamă de a-și înfrumuseța ceea ce este al lui, gîndindu-se cu teamă că i se va lua, după cum nimeni să nu șovăie de a începe un comerț nou de frica dărilor; dimpotrivă, principele să prevadă recompense pentru aceia care vor să facă aceste lucruri și pentru oricine caută în orice fel să îmbogățească orașul sau statul lui. În afară de aceasta, principele va trebui, la anumite epoci ale anului, să organizeze pentru popor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tocmea acoperișul cotețului, fiindcă peste iarnă omătul îl cam hrentuise. Marandă, ia vezi cine mă strigă și de ce? Maranda a privit pe geam doar. Îi goarza de la primărie, Toadere! Da’ ce vrea de la mine? Făncialul l-am plătit și alte dări n-am - bodogănea Toaibă, pornind spre poartă. Ce-i, măi Cotârlă? Ce treabă ai cu mine? Apoi m-o trimes că te cheamă la primărie. E-te-te! Da’ ce am făcut de mă cheamă la primărie? Eu nu știu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce aflase de la Tarosh. Promisese să păstreze secretul. — E fratele meu. Bărbatul îl privi pe Valerius pe sub sprâncenele negre. — Fratele meu. Era un băiețandru când l-au luat perceptorii. Eu și alți oameni din sat nu aveam bani să plătim dările. Atunci romanii au luat băieții tineri și i-au vândut ca sclavi. Unii au fost vânduți a doua oară... și au ajuns în arenă, ca el. — Știu povestea. Am un prieten, Salix... Și el a avut aceeași soartă. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-l aminti pe Salix așa cum îl văzuse cu câteva clipe în urmă, în spatele zăbrelelor de lemn. Surâzător, fericit să-l vadă. Salix nu-i reproșase niciodată lașitatea lui, nu-l lipsise de afecțiunea sa. Fusese luat de cei ce încasau dările, ca și Titus. Ei i-l vânduseră lui Manteus, conducătorul Școlii din Tolosa. „Mă voi întoarce!“ - acestea fuseseră ultimele cuvinte ale lui Salix atunci când fusese luat împreună cu alți băieți din sat, toți înalți și musculoși ca și el. De atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mult mai târziu de la contopirea dacilor cu romanii, cuceritorii triburilor slave -vikingii au fost fondatorii statului vechi rus, a puternicului și bogatului voievo dat rus al Kievului - și aceasta doar din interesul cuceritorului de a avea de la cine strânge impozitele, dările. De la un singur cârmuitor slav, nu de la mulțimea răvășită a triburilor. Iar cum birul însemna și a tunci îndestulare care favoriza răsfățul, conviețuirea vikingi-slavi a dus la împreunarea lor, căci învinșii având femei fr umoa se și iubărețe au promovat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
numai situația evreilor în țările române, dar și starea socială, îndeletnicirile claselor sociale, obiceiurile și viața oamenilor, starea economică, culturală, politică. Moldova le apărea ca o țară interesantă. Dar foarte înapoiată în civilizație. Guvernul asuprea locuitorii cu tot felul de dări. Fiecare proprietar de pământ avea dreptul să ceară țăranilor 80 zile de lucru și 10% din venitul lor obținut.. Munca era însă bine apreciată și suficient plătită. Un lucrător capătă până la 6 piaștri pe zi, iar cu un piastru putea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]