17,897 matches
-
la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare. Și să vadă sfântul soare, Într-o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățiască Pe câmpia românească ! Cuvinte: Milcov = râu care desparte Moldova de Muntenia; omenie = grup de calități Întâlnite la o persoană: bun, cinstit, cumsecade, omenos. Asemenea calități sunt specifice poporului nostru. MOȘ ION ROATĂ ȘI VODĂ CUZA de Ion Creangă Între țăranii fruntași care au luat parte, Împreună cu boierii, [...] la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
s-au oprit. În dreapta și În stânga se ridicau două creste Împădurite. Pe firul văii susura apa limpede a unui pârâu. Eu zic să urcăm pe munte, a propus militarul. Urcăm, au răspuns cei doi flăcăi. De aici, Însă, ne vom despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi va da ochii cu dușmanul, vom da semnalul: trei focuri de armă, trase unul după altul. Cei trei s-au despărțit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi va da ochii cu dușmanul, vom da semnalul: trei focuri de armă, trase unul după altul. Cei trei s-au despărțit. În câteva clipe au dispărut În desișul pădurii, fiecare urmându-și drumul dinainte stabilit. Gheorghe Olaru, unul dintre ei, Înainta voinicește, cu pușca la umăr, pe poteca ce șerpuia pe marginea pârâului. Din când În când, se oprea și cerceta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
din mediul fizic intervine și justifică apariția unor opinii contrare. Dacă limitele unei insule sau ale unei văi sunt ușor de recunoscut, nu aceeași este situația În alte cazuri, Începând cu definirea a Însăși spațiului numit Europa. Munții Urali, ce despart Europa de Asia, sunt socotiți a fi frontiera de răsărit a continentului, dar prezența lor nu este un argument convingător, mai ales dacă luăm În considerare și elementele pe care ni le pune la dispoziție viața socială, așa cum ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost dintotdeauna. Ea este, Într-adevăr, o frontieră pentru societăți contemporane; dar, dacă ne orientăm spre trecut, constatăm că un lanț muntos devenit frontieră politică era În trecut centrul unei formațiuni prestatale. Este cazul, de pildă, al frontierei muntoase ce desparte Italia de Austria, care În trecut era situată În mijlocul formației prestatale a Tirolului. Este, de asemenea, cazul Pirineilor, care despart astăzi Franța de Spania și care În trecut constituiau centrul unor formațiuni situate pe ambii versanți ai Pirineilor. Exemple interesante
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lanț muntos devenit frontieră politică era În trecut centrul unei formațiuni prestatale. Este cazul, de pildă, al frontierei muntoase ce desparte Italia de Austria, care În trecut era situată În mijlocul formației prestatale a Tirolului. Este, de asemenea, cazul Pirineilor, care despart astăzi Franța de Spania și care În trecut constituiau centrul unor formațiuni situate pe ambii versanți ai Pirineilor. Exemple interesante oferă și regiunile românești: astfel, Carpații, ce despărțeau În Evul Mediu Regatul Ungar de Moldova și de Țara Românească, n-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
situată În mijlocul formației prestatale a Tirolului. Este, de asemenea, cazul Pirineilor, care despart astăzi Franța de Spania și care În trecut constituiau centrul unor formațiuni situate pe ambii versanți ai Pirineilor. Exemple interesante oferă și regiunile românești: astfel, Carpații, ce despărțeau În Evul Mediu Regatul Ungar de Moldova și de Țara Românească, n-au constituit pentru locuitorii acelor regiuni niciodată o barieră. Pornind de pe un versant sau altul, locuitorii se Întâlneau regulat pe pășunile alpine. În 1954, plecat să observ pelerinajul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
grupează regiuni din Austria, din Ungaria, din Iugoslavia, din România și din Bulgaria. Această preocupare nu conduce la studii În care mediul geografic ar fi pus În evidență și ar putea explica problemele comune. Regiunea astfel delimitată nu poate fi despărțită de trecutele frontiere ale fostului Imperiu austriac și de viața acestui imperiu. Urmele acestei vieți se văd, de pildă, În Iugoslavia, unde Croația și Slovenia se deosebesc În chip marcant de restul vechii Jugoslavii. Aceeași este situația din România, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analiza relațiilor specifice dintre părinții vitregi și copiii minori, dar și dintre tineri și părinții lor divorțați sau despărțiți, Attias-Donfut ajunge la concluzia că dificultățile din viața de familie se răsfrâng asupra practicilor de Întrajutorare. Desigur, atunci când tinerii părinți se despart, cel mai adesea mama este cea care rămâne cu cei mici și beneficiază de un sprijin sporit din partea părinților ei. Dar, când bunicii sunt cei care s-au despărțit, ei vor investi mai puțin În nepoții lor decât ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se răsfrâng asupra practicilor de Întrajutorare. Desigur, atunci când tinerii părinți se despart, cel mai adesea mama este cea care rămâne cu cei mici și beneficiază de un sprijin sporit din partea părinților ei. Dar, când bunicii sunt cei care s-au despărțit, ei vor investi mai puțin În nepoții lor decât ar fi investit dacă ar fi rămas un cuplu (Attias-Donfut, 1994, 29-53). Bunicul ce a format un nou cuplu are tendința de a se distanța de nepoți, noua filiație venind În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
austriac. Rezultatul alegerilor recente din România și Ucraina scoate În evidență votul deosebit al părților de răsărit și de apus (care făceau parte din Imperiul austriac). Amintesc În trecere și că, atunci când, după primul război mondial, partidele socialiste s-au despărțit În curentul comunist și cel social-democrat, regiunile foste austriece au optat majoritar pentru social-democrație, cele răsăritene pentru comunism. Dar, pentru a fi corect, se poate spune că și În țările occidentale la separația partidelor socialiste au dominat numeric cele comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mt. 28, 19)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, Cap. 7, în PSB, vol. 41, p. 1023-1024) 13 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Spunându-I-se lui Hristos Dumnezeul Unic, S-a arătat că nu e despărțit în dumnezeire de Tatăl. Că sunt împreună un unic Dumnezeu. Hristos Îl are în Sine pe Tatăl în mod nedespărțit. Nu vorbea fără să simtă grăind în Sine pe Tatăl și nu săvârșea nici o faptă, fără să fie împreună săvârșitor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dorește să avem o astfel de credință. Căci El este cu adevărat Domn și Dumnezeu după fire, chiar și după ce S-a făcut Om. Observă că ucenicul, când I-a pipăit mâinile și picioarele și coasta, I-a adus mărturie, nedespărțind pe Emanuel în doi Fii, ci recunoscându-L ca Unul și Același în trup, căci Unul este Domnul Iisus Hristos, după Scripturi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întâi, LXI, în PSB, vol. 2, p. 213-214) „Și precum o rază când purcede de la soare este o parte din tot, deoarece soarele va rămâne în rază ca una ce a purces din el, la fel și substanța nu se desparte, ci se întinde, ca și lumina născută din lumină, materia creatoare rămâne veșnic întreagă, izvor nesecat ... Astfel și ceea ce a purces de la Dumnezeu este Dumnezeu și Fiu al lui Dumnezeu, amândoi fiind Unul și Același ... Dumnezeu din Dumnezeu (...) a pornit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cărțile VII și VIII, în PSB, vol. 41, p. 777) „... Am ieșit de la Tatăl vom socoti că înseamnă: M-am născut și am strălucit din ființa Lui, primind existența și fiind cugetat în mod de Sine subsistent, fără să Mă despart întru nimic de El. Căci Tatăl este în Fiul, și Fiul, prin fire, în Tatăl”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a XI-a, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 1002) „Într-adevăr, cunoașterea multor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
XII, (19), în PSB, vol. 64, p. 110) „... murind, înviind și înălțându-Se la ceruri și șezând în trup la dreapta lui Dumnezeu-Tatăl. Aceasta, pentru ca și noi, murind, să nădăjduim sigur că vom învia și vom viețui o viață desăvârșit despărțită de toată moartea și de toată coruperea și ne vom înălța la ceruri și vom primi cinstea și slava cea întru Dumnezeu și Tatăl prin mijlocirea Fiului însuși și petrecerea fericită și veșnică împreună cu El”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
petrece? Oare n-a spus Evanghelistul că S a înălțat în văzul lor? Pentru ce, dar, au mai venit îngerii ca să-i învețe că S-a înălțat la cer? Pentru două motive. Unul, pentru că ucenicii se întristau totdeauna când se despărțeau de Hristos. Că se întristau, o știm din cuvintele lui Hristos. Ascultă ce le spune: Nimeni dintre voi nu Mă întreabă: Unde te duci? Dar pentru că am spus acestea, întristarea a umplut inima voastră (In. 16, 5-6). Dacă e greu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Că se întristau, o știm din cuvintele lui Hristos. Ascultă ce le spune: Nimeni dintre voi nu Mă întreabă: Unde te duci? Dar pentru că am spus acestea, întristarea a umplut inima voastră (In. 16, 5-6). Dacă e greu să ne despărțim de prietenii și rudele noastre, cum oare să nu se fi întristat ucenicii când au văzut că se despart de Mântuitorul, de dascălul Cel purtător de grijă, Cel iubitor de oameni, Cel blând, Cel bun? Cum nu s-ar fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Unde te duci? Dar pentru că am spus acestea, întristarea a umplut inima voastră (In. 16, 5-6). Dacă e greu să ne despărțim de prietenii și rudele noastre, cum oare să nu se fi întristat ucenicii când au văzut că se despart de Mântuitorul, de dascălul Cel purtător de grijă, Cel iubitor de oameni, Cel blând, Cel bun? Cum nu s-ar fi mâhnit? Îngerii au stat deci ca să-i mângâie pe ucenici de durerea pricinuită de înălțarea Lui cu venirea Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vor înfățișa așa cum le-am săvârșit”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a VII-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 417) „Va învia și trupul cel topit în sicriu, iar sufletul însuși, care prin moarte s-a despărțit de trup, va locui iarăși în trup și va fi martor nemincinos al celor săvârșite în viață; nu le vor mărturisi alții, ci însăși conștiința noastră le va mărturisi. Și fiecăruia i se va măsura de dreptul Judecător după merit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
săvârșit aceleași păcate sau chiar mai grele, să-i lase nepedepsiți, dacă nu i-ar pedepsi pe lumea cealaltă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXVI, V, în PSB, vol. 23, p. 870) „Mai întâi îi va despărți și-i va face cunoscuți după locul în care stau: la dreapta și la stânga; apoi și după nume va arăta felul de viețuire a fiecăruia, că pe unii îi numește țapi, iar pe alții oi. Îi numește pe unii țapi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la temelia concepției sale despre unitatea Bisericii. (n. s. 15, p. 437) 102 Smulge o rază din corpul soarelui: nu vei putea, căci lumina lui este unitară. Rupe o ramură dintr-un arbore, ruptă nu-și va putea menține viața. Desparte un râu de izvorul lui: despărțit va seca. Tot așa și Biserica Domnului, împrăștiindu-și lumina, îmbrățișează cu razele sale tot pământul; totuși nu este lumina care se întinde peste tot și unitatea ei individuală rămâne neștirbită. Ca ramurile unui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suntem născuți, cu laptele ei ne hrănim, din sufletul ei este sufletul nostru”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, V, în PSB, vol. 3, p. 438) „Ea ne păstrează lui Dumnezeu, ea rezervă împărăția Domnului pentru fiii ei. Cine se desparte de Biserică și se unește cu alta își calcă promisiunile față de Biserică, și cine părăsește Biserica lui Hristos nu va avea răsplată de la Hristos, căci devine un străin, un profan, un dușman. Cine nu are ca mamă Biserica nu poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
una suntem (In. 10, 30). Și, de asemenea, despre Tatăl, Fiul și Sf. Duh este scris: Cei trei una sunt (I In. 5, 7). Crede cineva că această unitate care vine din puterea divină, întărită prin jurăminte cerești, poate fi despărțită de Biserică, poate fi sfărâmată de voință dezbinatoare? Cine nu respectă această unitate, nu respectă legea lui Dumnezeu, nu respectă credința în Tatăl și Fiul, nu respectă viața și mântuirea”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, VI, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]