18,301 matches
-
care a însemnat un eveniment epocal în cultura noastră, „constituie un moment fundamental în evolutia limbii literare” (corespunzător Iliadei lui Nicolai Gnedič în literatura rusă). Marele poem clasic era în sfârșit împământenit și putea exercita o înrâurire nemijlocită asupra conștiinței estetice. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui Vincenzo Monti, Iliadei și Odiseei lui Johann Heinrich Voss. Puține literaturi se „bucură de traduceri mai norocoase”. George Murnu a încetat din viață la
George Murnu () [Corola-website/Science/307188_a_308517]
-
era de altfel una din lucrările sa le preferate. Imaginile clasice abundă. Astfel, Mihail Kogălniceanu este un "„Pisistrat care la nevoie devine Pericles”". De aci și cultul clasic al modelelor și tendința de a transforma aproape orice dezbatere de principii estetice în norme și sfaturi. Trebuie însă avut în vedere, că în ultimele decenii ale secolului XIX, cultura clasică era mult mai răspândită și asemenea analogii erau mai lesne înțelese decât ar fi în prezent. Pentru Anghel Demetriescu lumea este "ordine
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
și ca hair metal sau pop metal) este un subgen al muzicii hard rock și heavy metal, apărut la sfârșitul anilor 1970 în Statele Unite. El combină elemente ale acestor genuri cu punk rock și pop, adăugând riffuri de chitară, si estetică de glam rock. Genul a fost popular de-a lungul anilor 1980, până la începutul anilor 1990. Genul a fost influențat de rockul anilor 1970 și de trupe de heavy metal că Aerosmith, Alice Cooper, Black Sabbath, Deep Purple, KISS, Led
Glam metal () [Corola-website/Science/307250_a_308579]
-
în cursă, ca "să pupe ciomagul" arienilor. În anul 1945, Isac Ludo a lansat un atac virulent la adresa „Istoriei literaturii române” editată de către George Călinescu în 1941. El a afirmat că George Călinescu s-ar fi discreditat atât sub aspect estetic, cât mai ales moral, prin aceea că nu își revizuise în chip radical ediția din 1945 a „Istoriei” sale, neeliminând numele unor autori care n-ar mai fi meritat să figureze într-o asemenea lucrare, printre care: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
construirea acestor decorațiuni, dacă simt prezența prădătorilor. Sunt și alte ipoteza ce afirm că decorul participă la termoreglare, reprezintă un exces de mătase care este utilizată în așa fel sau nu are nicio funcție practică, având mai degrabă un rol estetic. Ipoteza cea mai nouă presupune că aceste structuri au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației intense. Unii cred prin decor femelele comunică masculilor că sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
să aibă milă.” Concluzia ei era că creștinii trebuie să îl privească pe Ioan drept „reprezentat al tuturor fraților săi” astfel încât ei „să spere precum a sperat el, să iubească precum a iubit el.” Mai nou s-au dezvoltat moduri estetice și literare care se concentrează asupra Apocalipsei ca operă de artă, operă a imaginației, văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
era ce observase el în Apocalipsă: „Dacă ești sărac dar nu umil este foarte plăcut... să-ți duci dușmanii la pieire, în timp ce tu ești ridicat în slavă. Și nicăieri nu se întâmplă asta mai evident decât în Apocalipsă.” Obiecțiile sale estetice la adresa Apocalipsei erau că simbolistica ei era nefirească și că expresii ca „mânia Mielului” erau „ridicole”. El vedea Apocalipsa ca fiind compusă din două jumătăți opuse. În prima jumătate era prezent proiectul unei înnoiri cosmice de „mari spații cerești chaldeene
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Adobe Pagemaker, Microsoft Publisher, Adobe InDesign (lider și considerat "state of the art" în layout profesionist atât pentru tipar cât și pentru ediții digitale). Tehnoredactarea include o serie de operațiuni ce necesită, pe lângă cunoașterea temeinică a domeniului și un bun-simț estetic la fel de temeinic (lucru mai rar întâlnit) din partea tehnoredactorului, iar pe alocuri o atenție extremă la detalii. La sfârșitul acestei etape intervine exportul pentru tipar sau etapa de pre-press. Punerea în pagină a unei cărți conține: (R)evoluția software a modificat
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
minoritară), deși se reclamă a se baza pe percepte igienico-medicale de valoare epidemiologică disputabilă și făcând o demarcație netă între circumcizie - blamabilă - și o serie de alte "acte de mutilare", precum tatuajul, piercing-ul și o serie de intervenții de medicină estetică (injectări sau implantări de silicon, injectări de toxină botulinică, extirpări de lambouri de piele sau de țesuturi adipoase, etc.). De menționat și frica față de o eventuală reducere a plăcerii din actul sexual - conform exclamației panicate exprimată de dr. Marc Zaffran
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
rol deosebit ca sursă de inspirație a fost cultura populară, care la începutul secolului al XX-lea era cel mai bine exprimată de către consilierul consistorial Miron Cristea, care solicita ca pictura bisericească să ia serios în considerare tradiția și continuarea estetică. Astfel Smigelschi își concentrează atenția spre tezurul artei populare din Transilvania și vechiul Regat. În acest sens sunt importante percepțiile artistice ale artistului care constată că: Alexandru Constantin Chituță "Octavian Smigelschi este cel care va introduce pentru prima dată în
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
metoda exercițiilor spirituale pe care le învățase de la iezuiți), iar pe de alta evlavios în poemele dedicate unor sfinți, sau inspirate din iconografia sacră și recomandate de Conciliul de la Trento. Pe Lope de Vega l-a surprins pe atunci revoluția estetică provocată de „"Singurătățile"” lui Luis de Góngora, iar, deși a intensificat tensiunea estetică a versurilor sale și a introdus bimembrația la sfârșitul strofelor, Lope s-a distanțat de culteranismul extrem și a continuat cu combinația sa de conceptism, limbă castiliană
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
evlavios în poemele dedicate unor sfinți, sau inspirate din iconografia sacră și recomandate de Conciliul de la Trento. Pe Lope de Vega l-a surprins pe atunci revoluția estetică provocată de „"Singurătățile"” lui Luis de Góngora, iar, deși a intensificat tensiunea estetică a versurilor sale și a introdus bimembrația la sfârșitul strofelor, Lope s-a distanțat de culteranismul extrem și a continuat cu combinația sa de conceptism, limbă castiliană cultă și eleganță italiană. De altfel, Lope de Vega a atacat noua estetică
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
ca apendice la „"Opere"” de Juan Boscán. Creația lirică a lui Garcilaso de la Vega, expresia maximă a Renașterii castiliene, a devenit de la bun început o referință necesară pentru poeții spanioli, care de atunci n-au putut ignora revoluția metrică și estetică realizată de Garcilaso, care a introdus, alături de Juan Boscán și don Diego Hurtado de Mendoza o serie de strofe (terțet, sonet, liră, octavă regală, endecasilabi liberi, cântec în „"estancia"”, adică o strofă formată din mai multe de șase versuri endecasilabe
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
Peisajul este unul arcadic, dar instalat riguros în moșiile manchege din Toledo, pe malul râului Tajo. Apar temele mitologice, ca alternativă la temele religioase : Garcilaso nu a scris nici un vers cu temă religioasă. Mitologia trezea în el o mare emoție estetică și se identifica în totalitate cu unele mituri, precum cel al lui Apollo și Daphne. După cum notează Margot Arce Blanco, unul dintre principalii săi exegeți, temele sale favorite sunt sentimentul absenței, conflictul dintre rațiune și pasiune, trecerea timpului și cântul
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de Comisia Monumentelor Istorice a vremii, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor, Cincinati I. Sfințescu într-o carte din 1932 vorbea astfel despre aceasta: „Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor, Cincinati I. Sfințescu într-o carte din 1932 vorbea astfel despre aceasta: „Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară.” În prezent mănăstirea păstrează forma pe care a primit-o după renovarea condusă de Costescu. În anul 1935 în interiorul mănăstirii Mihai Vodă sunt depozitate, la insistențele lui Nicolae
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
inclus și reconstrucția turnurilor, după modelul celor vechi, conform planurilor detaliate ale restaurării precedente. La început pronaosul mănăstirii era despărțit de naos prin 3 arcade, arcade des utilizate în construcția de biserici din România, sprijinite pe doi stâlpi izolați. Valoarea estetică deosebită a mănăstirii este dată de arhitectura exterioară, care „reprezintă chintesența formelor căutate în tot lungul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”. Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
Ioan Mețianu. Mitropolitul Ioan Vancea a sprijinit gospodărirea și înfrumusețarea Blajului. Prin ajutorul dat de el, s-au realizat introducerea apei curente, canalizarea, trotoarele și alte lucrări de urbanism și civilizare a localității. A avut nu numai un înalt gust estetic, ci și generozitatea necesară unor mari realizări. Mitropolitul Ioan Vancea a murit, de inimă, la Blaj, la 31 iulie 1892. A fost înmormântat în cripta arhiereilor din Blaj. Între paranteze sunt notați anii consacrărilor episcopale.
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
mozaicurile de la Bishapur. Islamismul a impus schimbări drastice stilurilor și tehnicilor artistice, fiecare dinastie dictând propriul gust. Era Qajarid a constituit ultimul stadiu al artei persane clasice, după care a fost importat modernismul și a fost amalgamat cu elementele școlii estetice tradiționale. Literatura persană i-a inspirat pe Goethe, Ralph Waldo Emerson și pe mulți alții, fiind considerată deseori cea mai meritevole limbă în slujba poeziei. Limba persană este o limbă indoeuropană, din ea a luând naștere mai multe dialecte. Scrisul
Cultura Iranului () [Corola-website/Science/308139_a_309468]
-
la soluționarea problemelor de ordin sociologic, iar romanul "Țăranii de platină" poate fi considerat una dintre cele mai interesante cărți, pe această temă, mai ales prin faptul că materia văzută realist își află rezolvarea în consonanță cu necesitățile unei construcții estetice. Cărțile sale au atras atenția unor personalități ale culturii române, printre acestea numărându-se: Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru, Mircea Sântimbreanu, Sânziana Pop, Nicolae Velea, Laurențiu Ulici, Lucian Avramescu, Mircea Florin Șandru, George Pruteanu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
h. Uneori această eră numită și dacia 1410, denumire utilizată mai rar, de menționat că inclusiv variantele de 1200, 1400 și 1600 cmc, tot dacia 1310 se numeau. În anul 1985 este lansată și cutia în 5 trepte. La nivel estetic se remarcau câteva noi modificări ale caroseriei: spoiler, eleron pe capota spate, mască plonjantă, ornamente faruri restilizate etc. Acest model avea două variante: TL și TLE, prima fiind echipată cu o cutie de viteze cu patru trepte, iar cea de-
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
în parcări aparțin sitemelor cu alimentare autonomă care pe lângă un modul cu celule solare mai este înzestrat și cu un acumlator pentru a se asigura alimentarea continuă cu energie electrică Este compus din mai multe celule solare (ex. 36) îmbinate estetic formînd corpul lampionului ce încarcă un accumulator în cursul zilei care mai apoi alimentează o sursă de lumină noaptea. Este portabil, putând fi utilizat pemtru iluminare unui interior noaptea. Pe un stâlp de iluminare se montează un panou solar de
Aplicații cu panou fotovoltaic () [Corola-website/Science/307517_a_308846]
-
analiza psihologică a personajelor și atenția concentrată asupra procedeelor artistice. Efortul de sincronizare cu statutul criticii și istoriei literare moderne se vădește în studiul Romanul și contemporaneitatea (1984), unde Bilețchi apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică" (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
și contemporaneitatea (1984), unde Bilețchi apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică" (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui pro-cesul
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
Tocmai din această cauză multe dintre ele au fost falsificate pe piața de artă. Majoritatea colecționarilor apreciază naturile statice și florile create de Băncilă. Tablourile cu flori realizate de către artist emană prospețime, viață și frumusețe, sunt decorative și satisfac gustul estetic al colecționarilor, chiar dacă sunt falsuri sau originale. Până în anul 2010, tabloul cel mai bine vândut a fost un pe care Băncilă l-a făcut înaintea decesului său și care făcea parte din colecția familiei. Investiția în picturile lui Octav Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]