17,991 matches
-
de texte riscă să se mascheze un fel de disperare. Una dintre solicitările pe care papa Francisc o adresează încontinuu Bisericii și, prin intermediul creștinilor, întregii umanități este: «Să nu lăsăm să ni se fure speranța»! Nimeni, însă, nu ne poate fura speranța atât timp cât noi nu permitem ca inima să ne fie atacată de nefireasca dorință de a rămâne așa cum ne știm ori ne închipuim că ne știm. Însă provocarea este aceea de a fi capabili să ne aventurăm pe drumuri noi
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
prin prisma cuvântului lui Isus, care-i mustră pe ucenicii săi pentru a-i feri de capcana ipocriziei: «Adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug și unde hoții nu le sapă și nu le fură». Și adaugă: «Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră» (Mt 6,20-21). Cred că cea mai mare provocare pentru viața consacrată, atât din punct de vedere personal, cât și instituțional, este aceea de a porni la
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic, misterios, și alb ca neaua ce se așterne iarna pe munți și pe văi, cel ține în caleașca aurită, trasă de doisprezece cai suri, cu clopoței în frunte și steluțe. Să-i furam Zânei acel praf fără asemănare a copilăriei nemuritoare. Iar eu mai vreau, zână bună, să mă lași să visez mângâiată de întâia rază de soare ce se-mpletește ca o sârmă de aur, făcându-mă să tremur de fericire. Și
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
Pămîntul Neamului Ales de Creator) împreună cu alte seminții arimine dar cu mult înaintea ivriților care s-au ițit în răbojul istoriei către sfîrșitul secolului V î.e.n.! Filon, rabinul din Alexandria în Comentariu alegoric cînd îl acuză pe Platon că a furat toată înțelepciunea din învățăturile lui Moșe, spune despre Viziunea lui Er că este dovada de netăgă- duit a tîlhăriei. Știm că totdeauna hoțul strigă hoții! El spune că în ebraică cuvîntul er înseamnă piele, de unde în scrierea grecului, autorul viziunii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și nord de Istru erau populațiile geti-ce cu o cultură dezvoltată, care nu se dădeau în lături cînd era pe undeva ceva arțag chiar dacă mai tîrziu urmașii aheilor și dorienilor au încercat să-i îngroape în uitare după ce le-au furat mare parte din cultură! Pausanias în Călătorie în Grecia spune despre arcadieni că aceștia susțin despre țara lor că a fost întemeiată de Pelasgos, numindu-se mai întîi Pelasgia. Eroul era înalt, frumos și înțelept, i-a învățat să locuiască
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți, cînd neamul dormea. În timpul nopții Eno și-a adunat ceata, au ieșit și au stat să tragă(lovească, cucerească) un alt șanț(întăritură) ca hotar între noi. Neamul meu de oieri a fost prima rădăcină pe acest pământ
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca personaj central pe hlestakovianul Jorj, Umbra e mai mult o comedie de moravuri și situații decât (cum o consideră Tudor Vianu) „un mister tragic”. Punctată de fărâmituri de gândire mitică, Fata ursului include o istorisire demitizantă. „Ursul” care a furat-o în noaptea nunții pe Vidra de lângă soțul ei nu e decât ibovnicul ascuns sub piele de sălbăticiune. Satul află adevărul mult mai târziu, iar întâmplările cu urși răpitori de femei sunt relatate cam în doi peri. Cei ce le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0 % 8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5 % 5. Respectuoși, politicoși 6,6 % 5. Invidioși 7,2 % 5. Omenoși, primitori 6,6 % 6. Necinstiți (fură) 6,6 % 6. Credincioși 2,4 % 7. Mincinoși 6,0 % 8. Leneși, nu (mai) muncesc 4,2% Sursa: cercetare proprie Examinând tabelul, o primă observație care se impune este diferența mare de rang de la un sat la altul, pe care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bineînțeles, dar și fără minimalizarea care se practică în mod curent în așa-zisa viață literară de la noi. Idealul și chiar arhetipul literar național al integrării europene este, se pare, doar poetul oltean șmecher, care circulă cu cobilița prin Europa, furând când poate, pe naivii literari, la cântar... Nu-i mai dăm numele... Toate acestea încep, încet, să fie recunoscute și, în mod salutar, tot mai bine reactualizate. în ultimul număr din Synthesis, de pildă (XXI/ 1994) consacrat temei La littărature
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Sunt cazuri în care există o reală îngustare a câmpului conștiinței, o dovadă fiind amnezia parțială a episodului și caracterul neprevăzut, neașteptat al acțiunii. Ca acte impulsive menționăm: piromania -provocarea de incendii; cleptomania este un "furt" impulsiv (de obicei se fură obiecte de mică valoare, care nu sunt comercializate); dromomania plecarea nemotivată în călătorii mai scurte sau mai lungi. Actele impulsive se întâlnesc în tulburările de personalitate, oligofrenie, alcoolismul cronic, schizofrenie. 2. Raptusurile sunt manifestări cu grad mare de potențial de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de posesiune. Poate fi și un comportament învățat, atunci când copilul face parte dintr-o familie de hoți. Gravitatea apare când cauzele furtului sunt de natură patologică (în tulburarea isterică apare furtul cu caracter impulsiv). Cleptomania este tendința patologică de a fura fără ca persoana în cauză să urmărească un profit. Se caracterizează prin apariția bruscă și obsedantă a impulsului de a fura, concomitent cu o stare de neliniște și de luptă împotriva acestei dorințe. 6) Fuga Un copil fuge atunci când abandonează locul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cauzele furtului sunt de natură patologică (în tulburarea isterică apare furtul cu caracter impulsiv). Cleptomania este tendința patologică de a fura fără ca persoana în cauză să urmărească un profit. Se caracterizează prin apariția bruscă și obsedantă a impulsului de a fura, concomitent cu o stare de neliniște și de luptă împotriva acestei dorințe. 6) Fuga Un copil fuge atunci când abandonează locul unde ar trebui să fie în mod normal, pentru a umbla ore, zile, în șir, fără a se întoarce acasă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
caracterizează prin încălcarea repetată a regulilor sociale importante și/sau a drepturilor de bază ale altor persoane. Majoritatea simptomelor acestei tulburări pot avea repercusiuni legale. Se discută despre tulburare de conduită atunci când copilul manifestă cel puțin trei dintre următoarele comportamente: * fură; * lipsește de acasă peste noapte; * minte des; * pune foc deliberat; * chiulește des de la ore; * intră prin efracție în diferite locuri, distruge proprietatea altora; * se comportă crud cu animalele și cu oamenii; * forțează pe altcineva la activități sexuale; * folosește arme în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
colegii de muncă și l-au primit înapoi cu multă bucurie după accident. Dar el a început să se îndepărteze de ei la fel cum a făcut cu familia sa. A acuzat și un prieten de-al lui că a furat de la el. Aceste simptome au continuat timp de trei luni. Treptat, aceste simptome au dispărut. La 18 luni după accident, starea lui emoțională și funcționarea de zi cu zi au revenit la normal. Funcționarea cognitivă s-a îmbunătățit dar i
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
experiența elevului Iulian Vesper în anii de liceu de la Rădăuți. În cele peste douăzeci de locuințe închiriate în opt ani de curs secundar, tânărul s-a confruntat cu "trei, patru elevi într-o cameră; copii mici, care țipau; gazde, care furau din alimentele aduse de părinți; certuri și bătăi în familie; bețivi în casă cu pretenții de a-i ajuta la dezbrăcat și de a le cânta cântece de chef și voie bună; bolnavi, de care trebuiai să ai grijă și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nevoit să conducă manifestația în onoarea decrepitului șantajist, întruchipare a degenerescenței unei clase și a unor idealuri. În farsa D-ale carnavalului (1885), virtuozitatea tehnică predomnește. Observația caracterologică nu și-a pierdut din agerime, dar autorul pare că se lasă furat de mecanica vivace a unor întâmplări, de coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un zănatec, nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
îndrăgește narațiunile. A London Street Scene de John Orlando Parry este o acuarelă pe care Lister o consideră între cele mai importante din selecția lui. Sunt reprezentate, într-o narațiune continuă, mai multe incidente. În stânga, un hoț este gata să fure portofelul din buzunarul unui polițist care se sprijină de un felinar și conversează cu un soldat. În dreapta se află câțiva oameni adunați în jurul unui vânzător de castane calde și fructe. În centru, este plasat un funcționar care afișează anunțuri, urmărit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a apropiat deja, un tânăr. Asociata lui vizează deja, un alt tânăr aflat în apropiere, pe care soția încearcă să-l împiedice să devină următoarea victimă. Imaginea este încărcată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
au plecat să recupereze rămășițele celui dispărut, acreditînd astfel teza asasinării sale. O asemenea "găselniță" scriitoricească nu poate să nu suscite întrebări despre relația tot mai strînsă și mai perversă dintre literatură și realitate, în care cea dintîi încearcă să fure prim-planul, să o construiască și să o determine pe cea din urmă... De fapt, cîtă vreme și fizicienii ne tot spun de cîteva zeci de ani că nu există o realitate unică și că mintea noastră generează universuri paralele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vie, son oeuvre (Dumnezeu, viața și opera sa), iar în 2006, La création du monde (Crearea lumii). Acum ne propune o adevărată epopee cosmică, o pasionantă fabulație despre originile lumii, Univers, Timp, Dumnezeu, Natură, căreia i-a dat un titlu "furat" dintr-o poezie a lui Aragon, C'est une chose étrange à la fin que le monde (De fapt, lumea e o chestie stranie), apărută în 2010 la editura Robert Laffont. Insolenta erudiție plurivalentă a lui Jean d'Ormesson nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lor: Deci capitalul nu produce dobândă 47". A venit apoi seria de consecințe: Deci, cel care dă cu împrumut un capital nu trebuie să primească nimic, deci cel care îți împrumută un capital, dacă primește ceva pentru acest lucru, te fură; deci toți capitaliștii sunt niște hoți; deci bogățiile, trebuind să servească în mod gratuit celor care le împrumută, aparțin în realitate celor care cărora nu le aparțin; deci nu există proprietate; deci totul este al tuturor; deci...". Acest lucru este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în buzunarul altor muncitori care au de asemenea nevoie de ei și cărora nu le aparțin. Nu este acesta un fapt comunist și, generalizându-se, nu constituie el Comunismul? Cutare manufacturier, care ar accepta mai degrabă să moară decât să fure un sfanț, nu își face niciun scrupul în a înainta legislativului această cerere: "Faceți o lege care ridică prețul stofei mele, fierului meu, huilei mele și dați-mi puterea de a-i încărca la preț pe cumpărători". Cum motivul pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
marca goluri de la distanta - capacitatea de a avea lansări eficiente E) Portarii - capacitatea de a bloca - capacitatea de a da pase lungi si precise - capacitatea de a simți jocul - capacitatea de a anticipa pasele de lansare - capacitatea de a intercepta ( fura) balonul adversarului - capacitatea de a comunica cu echipa F) Jocul echipei - lucru cu eficacitate in cadrul echipei - capacitatea de a juca si colaborarea intre jucători - capacitatea de integrare si comunicare eficace cu ceilalți jucători - capacitatea de a se conforma planului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fereastra deschisă, acum câteva clipe, este în prezent închisă). Am putea spune alături de Ciorănescu, că enunțul performativ este „o formulă verbală” prin care „omul este un Prometeu care și-a propus lupta cea mai grea din toate, care pretinde să fure cerului exclusivitatea celor mai frumoase puteri”, puterea de a face ceva prin a spune. (Ciorănescu, în „Revista de istorie și teorie literară”,1995:152-153). Însăși traducerea titlului How to Do Things with Words prin Cum să facem lucruri cu cuvinte
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]