18,313 matches
-
componente, întâlnim diverse varietăți de margarină. Oricât ar fi de vegetale uleiurile și grăsimile din margarină, partea lor cea mai prețioasă din punctul de vedere al sănătății se distruge prin hidrogenare. Rolul untului și rolul margarinei tradiționale (aceea cu 80% grăsime) sunt similare dacă luăm în calcul aportul de energie. Pe piață există însă margarinele tartinabile cu un procent mult mai scăzut de grăsime. Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
de vedere al sănătății se distruge prin hidrogenare. Rolul untului și rolul margarinei tradiționale (aceea cu 80% grăsime) sunt similare dacă luăm în calcul aportul de energie. Pe piață există însă margarinele tartinabile cu un procent mult mai scăzut de grăsime. Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
se distruge prin hidrogenare. Rolul untului și rolul margarinei tradiționale (aceea cu 80% grăsime) sunt similare dacă luăm în calcul aportul de energie. Pe piață există însă margarinele tartinabile cu un procent mult mai scăzut de grăsime. Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
de energie. Pe piață există însă margarinele tartinabile cu un procent mult mai scăzut de grăsime. Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
un procent mult mai scăzut de grăsime. Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
margarină poate varia între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
între 20 și 80%, în funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
aduce 9 kcalorii). Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10% (7% în cazul persoanelor
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
nesaturate (mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10% (7% în cazul persoanelor cu risc cardio-vascular) Grăsimi polinesaturate: 6-10% din aportul caloric zilnic: Omega 6 PUFA: 5-8%, Omega 3
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10% (7% în cazul persoanelor cu risc cardio-vascular) Grăsimi polinesaturate: 6-10% din aportul caloric zilnic: Omega 6 PUFA: 5-8%, Omega 3 PUFA: 1-2%. Grăsimile mononesaturate
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10% (7% în cazul persoanelor cu risc cardio-vascular) Grăsimi polinesaturate: 6-10% din aportul caloric zilnic: Omega 6 PUFA: 5-8%, Omega 3 PUFA: 1-2%. Grăsimile mononesaturate (MUFA) în completare, până la totalul de 30 -35% din aportul caloric zilnic. Există
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
consumate în exces, au un efect nefavorabil. Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10% (7% în cazul persoanelor cu risc cardio-vascular) Grăsimi polinesaturate: 6-10% din aportul caloric zilnic: Omega 6 PUFA: 5-8%, Omega 3 PUFA: 1-2%. Grăsimile mononesaturate (MUFA) în completare, până la totalul de 30 -35% din aportul caloric zilnic. Există studii care confirmă că acizii grași nesaturați scad nivelul de colesterol
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
de grăsimi: 30% din aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10% (7% în cazul persoanelor cu risc cardio-vascular) Grăsimi polinesaturate: 6-10% din aportul caloric zilnic: Omega 6 PUFA: 5-8%, Omega 3 PUFA: 1-2%. Grăsimile mononesaturate (MUFA) în completare, până la totalul de 30 -35% din aportul caloric zilnic. Există studii care confirmă că acizii grași nesaturați scad nivelul de colesterol LDL și îl cresc pe acela al colesterolului HDL și contribuie astfel la reducerea riscului
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
din aportul caloric zilnic. Există studii care confirmă că acizii grași nesaturați scad nivelul de colesterol LDL și îl cresc pe acela al colesterolului HDL și contribuie astfel la reducerea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare Sunt două tipuri de grăsimi nesaturate: mono și polinesaturate, ambele variante fiind recunoscute ca fiind benefice pentru sănătate, în comparație cu grăsimile saturate. Anumite uleiuri vegetale, precum uleiul de rapiță, cel de floarea-soarelui și uleiul de măsline, conțin grăsimi nesaturate în cantități semnificative. Acizii grași Omega 3
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
colesterol LDL și îl cresc pe acela al colesterolului HDL și contribuie astfel la reducerea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare Sunt două tipuri de grăsimi nesaturate: mono și polinesaturate, ambele variante fiind recunoscute ca fiind benefice pentru sănătate, în comparație cu grăsimile saturate. Anumite uleiuri vegetale, precum uleiul de rapiță, cel de floarea-soarelui și uleiul de măsline, conțin grăsimi nesaturate în cantități semnificative. Acizii grași Omega 3 fac parte din familia acizilor grași polinesaturați, care, potrivit numeroaselor cercetări, sunt benefici pentru sănătate
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
apariție a bolilor cardiovasculare Sunt două tipuri de grăsimi nesaturate: mono și polinesaturate, ambele variante fiind recunoscute ca fiind benefice pentru sănătate, în comparație cu grăsimile saturate. Anumite uleiuri vegetale, precum uleiul de rapiță, cel de floarea-soarelui și uleiul de măsline, conțin grăsimi nesaturate în cantități semnificative. Acizii grași Omega 3 fac parte din familia acizilor grași polinesaturați, care, potrivit numeroaselor cercetări, sunt benefici pentru sănătate. Omega 3 sunt cunoscuți ca fiind acizi grași esențiali, datorită rolului lor fundamental pentru sănătate și a
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
1, însă cantități mari de Omega 6 scad efectul benefic pe care îl au acizii grași Omega 3. în consecință, se recomandă ca raportul să fie de cel mult 4:1, dar ideal ar trebui sa fie de 1:1, Grăsimile saturate sunt în principal grăsimi de origine animală, dar există și surse vegetale de grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
Omega 6 scad efectul benefic pe care îl au acizii grași Omega 3. în consecință, se recomandă ca raportul să fie de cel mult 4:1, dar ideal ar trebui sa fie de 1:1, Grăsimile saturate sunt în principal grăsimi de origine animală, dar există și surse vegetale de grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
grași Omega 3. în consecință, se recomandă ca raportul să fie de cel mult 4:1, dar ideal ar trebui sa fie de 1:1, Grăsimile saturate sunt în principal grăsimi de origine animală, dar există și surse vegetale de grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
în consecință, se recomandă ca raportul să fie de cel mult 4:1, dar ideal ar trebui sa fie de 1:1, Grăsimile saturate sunt în principal grăsimi de origine animală, dar există și surse vegetale de grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
4:1, dar ideal ar trebui sa fie de 1:1, Grăsimile saturate sunt în principal grăsimi de origine animală, dar există și surse vegetale de grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate are un aport mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
animală, dar există și surse vegetale de grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate are un aport mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei, decât reducerea consumului total de grăsime [8], . Spre deosebire de grăsimile esențiale, grăsimile trans nu sunt indispensabile organismului, mai mult chiar
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
grăsimi saturate (ex: grăsimea de palmier, cea de nucă de cocos). Consumate în exces, grăsimile saturate au potențial aterogen, adică cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate are un aport mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei, decât reducerea consumului total de grăsime [8], . Spre deosebire de grăsimile esențiale, grăsimile trans nu sunt indispensabile organismului, mai mult chiar, nu aduc beneficii pentru sănătatea umană. Există
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]