18,327 matches
-
Introducere. Obiective În ultimele decenii am fost martorii sporirii interesului pentru rezolvarea problemelor comunitare prin acțiune colectivă sau prin participarea beneficiarilor la evaluarea nevoilor și la planificarea, gestiunea și implementarea acțiunilor de acoperire a necesităților colective. Chiar dacă este un rezultat indirect al retragerii statului bunăstării și poate fi, astfel, suspectată ca purtătoare a unui program neoliberal ascuns, dezvoltarea participativă are, dincolo de soluționarea crizelor, efecte benefice care o fac extrem de interesantă pentru problematica dezvoltării sociale: capacitarea indivizilor și a familiilor beneficiare, sporirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar dacă există o corelație pozitivă între interesul pentru realizarea acțiunii colective și putere sau centralitatea în rețea. Urmând literatura, mă aștept ca liderii și participanții să fie dintre persoanele care au pozițiile centrale în rețelele din vecinătate. Un indicator indirect al poziției în rețea poate fi durata apartenenței la rețea. Potrivit aceste logici, densitatea de rețea din scară este dependentă de mobilitatea rezidențială, astfel încât, mă aștept să-i întâlnesc printre locatarii cel mai puțin activi pe cei care au cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rând, școlile din zonele sărace, cu elevi omogen săraci. Școlile cu program prelungit (masă la cantină, semiinternat cu sprijin în efectuarea temelor) pot avea un rol decisiv în prevenirea abandonului școlar, dar și a fenomenului copiilor străzii, acordând asistență socială indirectă familiilor în care părinții lucrează în schimburi prelungite și protecție copiilor proveniți din familii dezorganizate sau cu probleme. Pentru a preveni abandonul școlar, este prevăzută acordarea unor facilități de ordin financiar și social condiționate de participarea școlară a copiilor provenind
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pot conduce la dezvoltare. Totuși, ce aduce nou acest studiu? Este doar o discuție asupra regularităților/mecanismelor descoperite în alte spații, aplicate în cazul României? Este o încercare de evaluare a profunzimii efectelor (eventual, la niveluri diferite de analiză, directe/indirecte, pe termen scurt/mediu/lung)? Este necesar facem o serie de precizări, mai ales abordând un asemenea subiect față de care interesul e mare și așteptările ridicate. Există două direcții asupra cărora ne concentrăm. Una este mai degrabă de interes teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în contextul în care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prevăd drept criteriu aprecierea suverană a Ministerului Economiei Naționale; f. Nu se tratează nicăieri despre asociațiile nelucrative; g. Unele probleme, cum este aceea a personalului evreesc din teatre sunt reglementate numai prin Decizie Ministerială, iar altele sunt tratate în mod indirect (de exemplu: situația medicilor este reglementată numai prin Decretul de funcționare al Colegiului Medicilor); h. Unele Decrete, cum este acel referitor la medici art. 3 al. a. cer dovada originii etnice române. Nicăieri însă nu s'a definit cine este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
școlii și a educației, după cum nu înseamnă că toți copiii parcurg anii de școală obligatorii. -Sursele secundare de informații (de exemplu, analizele fenomenelor studiate care fac referire la documente de interes la care nu avem acces direct sau conțin mărturii indirecte) trebuie utilizate cu prudență. În cercetarea istorică, sînt preferabile sursele primare (mărturii directe ale persoanelor care au fost implicate în derularea unui eveniment; documente redactate în timpul desfășurării evenimentului studiat; clădiri, articole de interior de tipul mobilierului școlar etc.). -Autenticitatea, precum și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la final. -A treia și cea mai voluminoasă secțiune a chestionarul include întrebările. Întrebările ce pot fi cuprinse într-un chestionar pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: în funcție de natura răspunsurilor pe care le solicită, întrebările pot fi directe și indirecte (Rotariu și Iluț, 1997); în funcție de conținutul lor, întrebările pot fi factuale, de opinie, de cunoștințe și de control (De Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și indirecte (Rotariu și Iluț, 1997); în funcție de conținutul lor, întrebările pot fi factuale, de opinie, de cunoștințe și de control (De Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce poate fi ușor identificat de către respondent. Conținutul întrebărilor indirecte nu orientează spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce poate fi ușor identificat de către respondent. Conținutul întrebărilor indirecte nu orientează spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a inițiat și ea, alături de Anglia, modificări substanțiale ale listelor COCOM 755. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema utilajelor și materiilor prime care nu folosesc în mod direct la fabricarea de armament, dar care au un efect potențial și indirect asupra forței militare a Blocului Sovietic. Statele Unite au insistat pe problema securității, iar Marea Britanie pe oportunitățile comerciale ratate. Întrucît la Camera Comunelor s-au întețit criticile la adresa americanilor, guvernul SUA a acceptat organizarea unei întîlniri tripartite la Londra. La întrunirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și interacțiunile actorilor sociali. Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost alcătuit în întregime din elevi. Părinții nu au fost incluși în eșantion, astfel că transmiterea intergenerațională a atitudinilor (de la părinți la copii) nu poate fi măsurată direct. Totuși, studiul a inclus două întrebări care fac posibilă o măsurare indirectă a transmitabilității intergeneraționale a atitudinilor cu privire la trecutul comunist ("Părinții tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?", respectiv " Profesorul tău de istorie ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?"). Principala critică ce poate fi montată împotriva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu privire la trecutul comunist ("Părinții tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?", respectiv " Profesorul tău de istorie ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?"). Principala critică ce poate fi montată împotriva acestei strategii metodologice de măsurare indirectă a gradului în care atitudinile se transferă intergenerațional este că răspunsul înregistrat nu este atitudinea reală a părintelui ori a profesorului, ci o proiecție a propriei atitudini a elevului pe care acesta o atribuie părintelui sau profesorului. Pe de altă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele 50 de state și Districtul Federal Columbia), puterea executivă este deținută de Guvernator; Președintele american: este Șeful Statului și Șeful Guvernului (nu există prim ministru); este comandantul forțelor armate; dirijează politica externă a țării; este ales prin vot universal (indirect) pe 4 ani de către membrii unui Colegiu Electoral, aleși la nivelul fiecărui stat; poate să opună dreptul său de veto unei legi votate de Congres, dar aceasta poate să treacă dacă este votată cu o majoritate de două treimi; este
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
avem a face cu o relație subiect-predicat zero. Subordonarea subiectului față de predicat reiese și din modelul transformațional propus de Gabriela Pană Dindelegan, care include simbolul categorial „subiect sub directa dominanță a nodului grup verbal alături de simboluri ca obiectul direct, obiectul indirect în dativ, atributiv(numele predicativ) etc.” Subiectul dobândește, în felul acesta, față de verb o poziție similară cu cea a complementelor respective, autoarea acordând subiectului statutul de determinant (modificator) direct al verbului. Concluzia că subiectul este un determinant al verbului se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de interdependență cu verbul, proprietate pe care o are întotdeauna subiectul în enunțurile în care apare, deci în cele construite cu verbe compatibile cu subiectul ,nu îi este specifică numai lui; și alți constituenți ai grupului verbal (obiectul direct, obiectul indirect, obiectul prepozițional sau circumstanțialul) pot fi constituenți obligatorii în anumite contexte verbale. Astfel „sunt nereperate în limba română enunțuri de tipul: El clarifică. El adoră. El se dedică. L-au deferit. Discuția se referea. El se erijează. El se comportă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
clarifică. El adoră. El se dedică. L-au deferit. Discuția se referea. El se erijează. El se comportă. Scrisoarea datează. Sacul cântărește. etc., pentru că verbele respective stabilesc două relații obligatorii-cu subiectul și cu încă un nominal (obiectul direct, obiectul indirect, etc.)”. Așadar, deși relația de interdependență îi caracterizează pe toți determinanții obligatorii, numai subiectul și atributivul de bază sunt determinanții care, în toate aparițiile lor intră într-o relație de interdependență cu verbul. Ceilalți determinanți satisfac fie o relație de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiect: S-a întors bolnavă și plângând la părinții săi. b) complementul direct: O tânără doamnă italiancă, văzând-o bolnavă și plângând, veni lângă ea să-i dea ajutor. Pe consoarta amicului meu o cheamă din botez Nastasia. c) complementul indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d) complementul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
completivă”, pentru că - corespunzând unui complement - nu mai exprimă o circumstanțială față de regentul de tip verbal. Exemplu: Îl vede cine este și de aceea nu se mai miră. d) Pronumele interogative și adverbele pronominale interogative, dacă propoziția atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată singur, Gramatica limbii române, II, p. 207). În ceea ce privește părțile de vorbire care pot îndeplini funcția de element predicativ suplimentar, în Gramatica limbii române, (II, p.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]