18,078 matches
-
24.03.1918); căpitan (din 15.02.1925); maior (din 27.02.1939). -----------------------------------------------------------------------6 1 "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Cuvânt înainte "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Prefață "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Studiu introductiv "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista documentelor "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Lista abrevierilor din documente Documente "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE. 1941-1944 Documente 924 Indice de nume Indice de localități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de cercetare, în care rolul și locul metodelor și tehnicilor, precum și apartenența
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă a chestionarului și stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților Orice chestionar cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune se solicită subiecților o serie de date biografice. Aceste date - determinanți sociali (De
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai ales pentru debutanții în domeniu. Descrierea problemei centrale cu claritate și concizie, dar și într-o formă incitantă, atractivă pentru cititor poate fi însă chiar mai dificilă decît decizia inițială. Practic, raportul de cercetare trebuie să includă o secțiune introductivă redusă ca dimensiune, care să ilustreze relevanța problemei pentru cercetarea educațională și relațiile acesteia cu alte teme de interes. Acest paragraf este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
strict, precum Titus Popovici și I. Dodu Bălan, N. Tertulian și Georgeta Horodincă, Petre Sălcudeanu și Z. Ornea sau Marcel Petrișor și Paul Goma”. După 1970 a publicat peste douăzeci de volume proprii, traduceri - unele însoțite de prefețe sau studii introductive -, a întocmit antologii, a îngrijit ediții critice. Colaborează frecvent, uneori regulat, la diferite publicații literare sau culturale, „România literară”, „Contemporanul” și, în special „Viața românească”, unde, la începutul anilor ’80, e titularul cronicii literare pentru cartea de critică și eseu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Reprezentanților și-a început cele două zile de audieri privind cererea președintelui de scutire a României și a Ungariei de la condiția emigrării. Pe 22 iunie, reprezentanții Administrației au compărut în fața comisiei. Charles Vanik a prezidat ședința și în cuvîntul său introductiv s-a declarat în favoarea derogării pentru România. Indicii emigrării arătau că modelul ciclic anterior nu se mai aplica. Cifrele lunare nu mai arătau o creștere în lunile dinaintea și din timpul audierilor pentru derogare. Emigrarea românilor către SUA se desfășura
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui va fi răsplătit pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile într-o serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în prefața la manualul său că "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Polirom. Panaitescu, P.P. (1965). Începuturile și biruința scrisului în limba română. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Papacostea, Ș. (1996). Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule. European History Quaterly, 26(2), 181-208. Pascu, Ș. și Gyémánt, L. (1991). Studiu introductiv. În I. Budai-Deleanu. De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre Originile Popoarelor din Transilvania]. București: Editura Enciclopedică. Pârâianu, R. (2002). National Prejudices, Mass-Media and History Textbooks: The Mitu Controversy. În B. Trencsényi, D. Petrescu, C. Petrescu, C. Iordachi și Z. Kántor (coord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corectare sunt prezenta te în tabelul următor. Această deprindere poate fi folosită și pentru dezvoltarea îndemânării, coordonării dar și pentru educarea vitezei de execuție, de reacție și în scopul creșterii încrederii în forțele proprii, dezvoltării curajului, a tenacității, etc. Exerciții introductive: * sus, pendularea gambei înainte, cu accentuarea mișcării unui picior și a celuilalt, alternativ, la ritm de 3 pași; * exerciții din școala săriturii: pasul sărit, executat la 2 pași de ale dr-stg-dr-stg sau stg- dr-stg-dr + dr- tg + stg-dr-stg-dr + dr - stg + ... Exerciții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este o condiție esențială, un element favorizant sau limitativ, în exprimarea performanțială în alergările de garduri, ceea ce impune cunoștințe teoretico-metodice de specialitate or și a normelor de control, dar și evaluarea capacității de perfo ouă mari categorii de exerciții: exercițiile introductive și rciți temeinice celor ce-i învață pe viitorii performeri. Problemele prezentate în subcapitolul precedent cu privire la aspectele generale privind componentele procesului didactic, predarea învățarea și evaluarea sunt valabile și din perspectiva alergării de garduri. Aspectele particulare ale acesteia, au în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
10. Predarea - învățarea tehnicii alergării de obstacole Probă tehnică complexă, alergarea de obstacole se învață, se consolidează și se perfecționează în curriculum specific unităților școlare de tip vocațional ca și alergarea de garduri. Pentru predarea - învățarea acestei probe tehnice exercițiile introductive și fundamentale descrise la învățarea alergării cu ritm de trei pași peste obstacole joase cât și cele prezentate la învățarea alergării de garduri sunt mijloacele utilizate și în st cifice cestui tip de activitate motrică. Sugerăm utilizarea jocurilor descrise de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bătaie pentru a favoriza depărtarea bazinului de ștachetă. IV. Aterizarea se efectuează pe piciorul de atac. Proba este din punct de vedere tehnic mai puțin pretențioasă iar elementele tehnice care o compun sunt simple și nu necesită foarte multe exerciții introductive pentru însușirea lor. 6.3.b. Săritura în înălțime cu răsturnare dorsală În prezent, în concursurile atletice nu se mai folosește decât un singur rocedeu tehnic de săritură în înălțime și acesta este răsturnarea dorsală sau săritura op-fosbur*. Apariția acestui
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
firesc al poziției corpului în timpul zborului. Pentru însușirea corectă a tehnicii săriturii, elevii trebuie să posede în primul rând, deprinde elevii tr urii este bătaia desprinderea, cu primul rând de execuția corectă a legăturii mare, care să fie rezultat exerciții introductive: toate exercițiile din școala alergării și din școala sărituri rmări avântarea coapsei piciorului pendulant și contactul suplu cu solul, pe săltat la groapa cu nisip după un elan de 3-5-7 pași, aterizare pe piciorul coapsei piciorului pendulan * Cu un elan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vocaționale. În acest context explicația și demonstrația sunt esențiale pentru înțelegerea mecanismului de bază al acestei sărituri atipice ș kinograme sau filme cu sportivii care demonstrează corectitudinea tehnică a probei. În linie metodică pentru învățarea triplusaltului recomandăm următoarea ne: Exerciții introductive: * pas săltat alternativ și gambei sub coapsă și “agățarea solului” înaintea proiecției C.G.G.; * pas sărit succesiv și la 3, 5 pași de alergare, încercând să se mențină o poziție cât mai sus și cât m * combinații de pași săriți și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
un picior u pe ambele picioare; sărituri de triplusalt cu elanuri mici, mijlocii și complexe; b) materiale: aceleași ca la săritura în lungime; c) psihologice: aceleași ca la lungime; d) timp didactic alocat: 10-20 minute. * linia metodică - succesiunea de exerciții introductive și fundamentale; * strategia didactică - cea prezentată la săritura în lungime; * tipul de evaluare: cu calificative sau note pentru corectitudinea ecanismului de bază sau a fazelor acestuia, evaluare curentă de tip formativ și cu ote conform sistemului de evaluare adoptat de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorul de bătaie), săriturile vor fi efectuate peste accesibile, iar elanurile scurte vor fi folosite numai atât cât este nec osebită însemnătate pentru rezultatul învățării este depistarea piciorului de bătaie al elevului, acțiune care se poate realiza în cursul exercițiilor introductive de sărituri. Exerciții introductive Pentru formarea bazei mișcării și ameliorarea simțului echilibrului dinamic în zbor, se folosesc o serie de exerciții pretehnice, denumite introductive, care intră în școala săriturii. Prin efectuarea acestor exerciții se urmărește (E.L. Bran, 1965, citat de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vor fi efectuate peste accesibile, iar elanurile scurte vor fi folosite numai atât cât este nec osebită însemnătate pentru rezultatul învățării este depistarea piciorului de bătaie al elevului, acțiune care se poate realiza în cursul exercițiilor introductive de sărituri. Exerciții introductive Pentru formarea bazei mișcării și ameliorarea simțului echilibrului dinamic în zbor, se folosesc o serie de exerciții pretehnice, denumite introductive, care intră în școala săriturii. Prin efectuarea acestor exerciții se urmărește (E.L. Bran, 1965, citat de cei mai mulți): * dobândirea unui automatism
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățării este depistarea piciorului de bătaie al elevului, acțiune care se poate realiza în cursul exercițiilor introductive de sărituri. Exerciții introductive Pentru formarea bazei mișcării și ameliorarea simțului echilibrului dinamic în zbor, se folosesc o serie de exerciții pretehnice, denumite introductive, care intră în școala săriturii. Prin efectuarea acestor exerciții se urmărește (E.L. Bran, 1965, citat de cei mai mulți): * dobândirea unui automatism în mișcarea de desprindere, prin acțiunile succesive ale piciorului de bătaie și ale celui de avântare; șirea capacității de a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și să se bazeze pe niv posibil, al dezvoltării calităților m în Sportivii se pot concentra deosebit asupra fazei de bătaie. Linia metodică recomandată de noi pentru predarea- însușirea / învățarea cestui procedeu tehnic de săritură în înălțime este următoarea: * exerciții introductive; * exerciții fundamentale; * exerciții suplimentare; Proba este din punct de vedere tehnic mai puțin pretențioasă iar elementele hnice care o compun sunt simple și nu necesită foarte multe exerciții introductive entru însușirea lor. Adresându-se mai mult elevilor din ciclul gimnazial
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățarea cestui procedeu tehnic de săritură în înălțime este următoarea: * exerciții introductive; * exerciții fundamentale; * exerciții suplimentare; Proba este din punct de vedere tehnic mai puțin pretențioasă iar elementele hnice care o compun sunt simple și nu necesită foarte multe exerciții introductive entru însușirea lor. Adresându-se mai mult elevilor din ciclul gimnazial și începătorilor din rupele de atletism, conținutul instruirii programate experimentată de noi (fig.68) catedra de atletism cu studenții specializării, poate fi ușor însușit dacă elevii ăpânesc școala alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mificată este prezentată în figura 69. Instruirea programată cuprinde trei pași etodici principali și șase pași metodici auxiliari care se parcurg după ce elevii sau tleții au învățat exercițiile speciale din școala alergării și săriturii și după ce și-au sușit exercițiile introductive folosite pentru învățarea săriturii în înălțime. Învățarea acestui procedeu trebuie să fie precedată de o etapă de pregătire ecială a coloanei vertebrale de dezvoltare a musculaturii paravertebrale, a usculaturii fesiere și a abdomenului. ăritura în înălțime cu răsturnare dorsală a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de oină, consider că prima etapă a învățării se realizează fectiv ușor pentru că cele două aruncări au la bază același tip de aplicare a forței supra obiectului de aruncat, doar obiectele diferă. Linia metodică cuprinde cele trei categorii de exerciții: introductive, ndamentale și suplimentare. Exerciții introductive (priza pe suliță și acomodarea cu sulița): * așezarea suliței în palma elevului / sportivului și poziționarea corectă a egetelor pe suliță și apoi pe manșonul acestuia, conform procedeului de priză entru care s-a optat; * ducerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]