19,418 matches
-
Rudina ( 870 m ) și talva Gabrotului( 992 m ) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2,5 km de intrarea în chei, valea atinge o lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
proprietățile curative ale nămolului astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear. Stațiunea are o largă deschidere spre mare și o faleză de peste 30 metri înălțime. Plaja de peste 3 km lungime are și porțiuni ce ating 100 m în lățime. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi până la 19000 de turiști. Baza de tratament funcționează pe tot timpul anului spațiile de cazare fiind încălzite în perioada sezonului rece. În bazele de tratament din Eforie Nord se tratează afecțiuni reumatismale inflamatorii
Eforie Nord, Constanța () [Corola-website/Science/301138_a_302467]
-
prin ritmul ascendent al frontoanelor ce încoronează cornișa pridvorului și pronaosului. Decorația exterioară este foarte sobră, rezumându-se la împărțirea verticală printr-un profil cu mic relief, amintind de un pilastru plat. Lăcașul de cult are lungimea de 26 m, lățimea de 10 m, majorată până la 15 m în dreptul absidelor laterale. Naosul este prevăzut cu o turlă mare, spațioasă, octogonală, străpunsă de 4 ferestre. b. Interiorul Pridvorul are formă pătrată, este închis, luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereților
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de fiecare parte a pereților laterali. Pronaosul de plan dreptunghiular este boltit în semileagăn și se sprijină pe suporturile verticale ale zidurilor continuu, primește lumină prin patru ferestre dispuse simetric la nord și sud. La vest cafasul se întinde în lățime de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
partea de nord a județului Dâmbovița, pe paralela de 45˚1’60” N și meridianul de 25˚25’ E. Vecini: la nord și nord-est Pucioasa, la est Glodeni, la sud Vulcana Pandele, la vest și nord-vest Vulcana Băi. Lungimea și lățimea localității sunt de aproximativ 4 km, respectiv 1 km. Altitudinea la care se află comuna este de circa 400 m deasupra nivelului mării. Climatul este blând temperat, influențat de climatul de luncă al Ialomiței. Teritoriul comunei este brăzdat de râul
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
străbate și în prezent hotarul de est al satului Colacu, venind dinspre București prin Vizurești și Ghimpați, mergând spre nord, prin Aluniși către Târgoviște. Acest drum reprezintă actuala cale de acces dinspre Dunăre și București spre Târgoviște și avea o lățime de 32,40m, fiind folosit pentru transportul de călători și de marfuri din acele vremuri. Acest drum a fost folosit până la primul război mondial. În zona acestei localități se întâlnesc denumiri că: "Hanul La Șindrilita" și "Hanul de la Salcâmi" al
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
naturală din județul Galați este localizată foarte aproape de comună Tudor Vladimirescu, pe nisipurile din câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Șiretului. Puterea economică a comunei Tudor Vladimirescu este scăzută. Principalele activități ale zonei sunt legate de agricultură și creșterea animalelor. În comuna este și o fabrică de
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
Balaciu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Balaciu (reședința), Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus. Comuna se află în jumătatea centrală, ușor vestică, a județului și se întinde pe aproape toată lățimea nord-sud a acestuia. este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, pe care este deservită de gara Sărățuica
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
Valul lui Athanaric începe din satul Stoicani, școala generală din acest sat este construită chiar pe val, traversează satul Fântânele- comună Scânteiești și se îndreaptă spre N-V, ajungând la șoseaua Galati-Barlad, la kilometrul 22 - punctul “Troienas”, unde are o lățime de 24 metri (în afară de șanț) și o înălțime e circa 1 km, până la 2 km în sud de satul Cuca. Traseul teoretic trece prin mijlocul acestui sat (de unde se îndreaptă spre V-N-V), în sat fiind localizat prin sântul
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de municipiul Galați. De cele 2 municipii Iveștiul este legat printr-o șosea națională DN 25 și o cale ferată cu ecartament normal, dublă și în curs de electrificare. Teritoriul localității se întinde pe direcția vest-sud vest---est-nord est pe o lățime de 14, 5 km și pe o lungime de 8 km pe direcția nord-sud. În vest se învecinează cu comună Suraia și Vulturu din județul Vrancea limitată de talvegul râului Siret. În nord limită traversează lunca Siret Bârlad după care
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
pietriș. Pădurile au contribuit și în acest sens amintim că pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu plutele. Pădurea Cuhalm care se întindea pe o lățime de 5-7 km astăzi a rămas doar în lungul Șiretului pe o lungime de 2km. Pânzele de apă captivă a constituit principala sursă de alimentare cu apă potabilă. Din cele mai vechi timpuri oamenii au trebuit să-și aleagă vatra
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. Nămolul sapropelic: Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
astfel prezentate, suprafața comunei Dobrovăț este de 9.300 ha, situându-se între comunele mici din județul Iași. Formă teritoriului administrativ al comunei Dobrovăț este aceea a unui triunghi neregulat, orientat de la nord-vest, lung de aproape 23 km și cu lățimea medie de 4,7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
partea de nord-vest și centrală a comunei predomina dealurile-platou , de origine structurală și eroziva, unde față reliefului aproape corespunde cu inclinarea spre sud-sud-est a straturilor geologice, iar întinderile cu aspect de platou se întâlnesc peste tot pe marile înălțimi, având lățimi de 400 până la 110 m (pe culmea dealurilor Rotundă , Perju , Podișul , Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
zid și nici o mmă de șanțuri de ñmdație destinate temeliilor de piatră sau lemn. Cetatea este înconjurată de un șanț de apărare cu traseu oval, ce conservă o adâncime care variază între 2 și 6 m, în raport cu curtea irlterioară, având lățimea cuprinsă între 7 și 10 m. Curtea interioară a fortificației are dimensiunile de 10/10 m. Rezultatele cercetărilor au fost consemnate în "Revista Muzeului Militar", XVIII, nr.1, 1987, pp. 12-17.
Gladna Română, Timiș () [Corola-website/Science/301365_a_302694]
-
abrupte mai adânci, malul drept pe teritoriul comunei și chiar în aval până în Crivina este consolidat, datorită faptului că pe distanță de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralelă drumul Județean Lugoj - Nădrag, ce necesită periodice lucrări de întreținere. Lățimea pârâului Nădrag variază foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, până la 10-11 m cît este în localitate iar înălțimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km. Adâncimea apei în condiții normale nu depășește 1 m, decât în anumite
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
6 ecluze, 2 pe teritoriul României și 4 în Șerbia. Dintre acestea, două au fost scoase din uz, iar una este nefuncționala. În afară de ecluza de la Klek, toate celelalte au o singură cameră. Lungimea maximă a ecluzelor este de 70 m, lățimea de 10 m, iar pescajul diferă în funcție de ecluze. Cele din România au un pescaj de 1,5 m. Portul Timișoara se află pe malul stâng al canalului Bega, pe tronsonul aflat între Podul Muncii și Pasarelă Gelu. Distanță mâlului unde
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
Pasarelă Gelu. Distanță mâlului unde acostau șlepurile este de 450 m. Pe malul drept, undeva la mijlocul acestui tronson se înalță Turnul de Apă din Josefin. Astăzi se mai poate observa pavajul vechi, din piatră cubica, caracteristic începutului de secol XX. Lățimea canalului în acea zonă este de 25 m. Pe harta oficială a Timișoarei, elaborată la Budapesta, în anul 1912, în zona portului este menționată Agenția de Navigație pe Dunăre (în ). Cu toate acestea, atestarea documentara a portului datează din 1860
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
refăcut în anul 1935. Structura metalică existența astăzi a fost construită în anul 1980. La baza podului se mai pot vedea și astăzi fundația din cărămidă a vechiului pod. Actuala structură metalică are o lungime de 35 m și o lățime de 11, având două linii de cale ferată. Podul Modoș este cel mai vestic pod din Timișoara. Linia C.F.R. care traversează Bega, se desparte în două magistrale la scurtă distanță după pod. Una din linii (Magistrală 926) pornește spre Gară
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel. În construirea zidului de incintă, pot fi distinse două etape. În prima etapă, anterioară anului 1476, a fost construit, la aproximativ 20-25 m de zidul fortului mușatin, un zid de incintă cu o lățime de 1,5 m, întărit cu trei turnuri pătrate (pe colțurile de nord-vest, sud-vest și sud-est), care înconjurau laturile de vest, sud și est ale primei fortificații; latura de nord se afla pe un pinten de deal, iar zidurile de pe
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
o turla ce servește de clopotnița, iar deasupra naosului se găsește o calota mare. Cupola bisericii este rotundă, asemănătoare celei de la Letcani(Iași), fiind singurele monumente religioase istorice din Moldova de acest gen. Biserică are următoarele dimensiuni: lungime - 32 metri, lățimea - 17 metri și înălțimea turlei - 37 metri. Pe pereți sunt firide dreptunghiulare mari cât peretele, iar la cornișa ornamente în formă de pătrat sau romb. Din vechea pictură murala s-au păstrat câteva icoane - că Sfinții Evangheliști de pe bolta naosului
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
situat în apropierea Mării Mediterane. Caracteristicile sale ecologice și naturale fac din Mar Menor un paradis natural unic. Este de formă semicirculară și este separat de Marea Mediterană printr-o fâșie de pământ lungă de 22 de kilometri și cu o lățime cuprinsă intre 100 și 1200 metri. Această lagună a fost desemnată de către Organizația Națiunilor Unite ca fiind zonă importantă pentru Marea Mediterană și protejată . Cartaginezii au stabilit o colonie comercială în Cartagena, pe ceea ce se crede că a fost orașul antic
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
a republicii și de asemenea parte a Uniunii Europene ca o regiune ultraperiferică. Insula are o suprafață totală de 1.128 km² și este orientată pe o axă nord-vest - sud-est pe o lungime maximă de aproximativ 60 km și o lățime maximă de 20 km. Insula este situată în arhipelagul Antilelor Mici, între insula Dominica la nord și insula Sfânta Lucia la sud. Este situată la 7000 de km de coastele europene și la 400 de km de coastele Americii de Sud. Relieful este
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
II, în cursul primului val de colonizări, între 1141-1161. În 1493, localitatea este incendiată de năvălitorii turci. În perioada 1472-1498 are loc transformarea bazilicii romanice într-o biserică gotică cu trei nave. Nava principală are lungimea de 18,3m și lățimea de 17,5m, corul principal are lungimea de 15,5m și lățimea de 8,4m. Coama acoperișului se înalță la 28,4m, respectiv 26,3 m. În 1529, localitatea a fost din nou incendiată, de data aceasta de ostași ai
Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/300159_a_301488]