KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...699 700 701 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

genera? ia mea nu este binevenit? �n orice domeniu posibil. Că ? i cum am fi vinova? i c? ne? am n? scut cu at�ta timp �n urm? ? i c? am supravie? uit at�ta vreme�11. Iorga a analizat problemele tineretului rom�n, ajung�nd la concluzia c? acesta era dezorientat, dar c? existau totu? i patru tendin? e distincte, una dintre acestea fiind cea legat? de carier?. O alt? tendin?? era p? truns? de Mesianism. Cea de a treia era reprezentat? de cei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
deoarece �n ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmă? îi inutile s? au orientat spre Legiune Nichifor Crainic ? i Nae Ionescu. Iorga �i �ndemna pe latini s? r? m�n? ra? ionali. Codreanu (dup? p? rerea lui Iorga) nu era rom�n, ci un Zelinschi, un mistic slav. C�ț prive? te curentul antisemit, Iorga recuno? tea gravitatea chestiunii evreie? ți ? i faptul c? evreii blocau intrarea rom�nilor �n oră? e (cu excep? ia Olteniei). El le amintea tinerilor c? el �nsu? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe latini s? r? m�n? ra? ionali. Codreanu (dup? p? rerea lui Iorga) nu era rom�n, ci un Zelinschi, un mistic slav. C�ț prive? te curentul antisemit, Iorga recuno? tea gravitatea chestiunii evreie? ți ? i faptul c? evreii blocau intrarea rom�nilor �n oră? e (cu excep? ia Olteniei). El le amintea tinerilor c? el �nsu? i fusese mai radical �n privin? a această, dar �i sf? tuia pe studen? i s? nu ias? �n strad? ? i s? nu se lase prad? violen? ei. �n sf

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai radical �n privin? a această, dar �i sf? tuia pe studen? i s? nu ias? �n strad? ? i s? nu se lase prad? violen? ei. �n sf�r? it, Iorga recuno? tea �n cei află? i �n c? utarea unui ideal vidul general al vie? îi rom�ne? ți din acel timp, v? z�nd tineretul orient�ndu? se spre Hitler ? i Mussolini. Iorga d? dea de sub�n? eles c? �nu era germanofil� ? i asigura pe toat? lumea c? va lupta oric�nd �mpotriva oric? rei Germanii franceze

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți din acel timp, v? z�nd tineretul orient�ndu? se spre Hitler ? i Mussolini. Iorga d? dea de sub�n? eles c? �nu era germanofil� ? i asigura pe toat? lumea c? va lupta oric�nd �mpotriva oric? rei Germanii franceze sau rom�ne? ți, indiferent de mo? tenirea Transilvaniei 12. Iorga nu credea c? �a fi ț�n? r reprezint? un drept �n sine�. Drepturile trebuie acordate unui sector mai larg al societ?? îi ? i nu doar unui grup de v�rst?. Tinerii aveau �nc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i nu doar unui grup de v�rst?. Tinerii aveau �nc? foarte multe de �nv?? at ? i multe datorii de �mplinit ? i abia dup? aceea vor putea pretinde drepturi. Sfatul lui era c? , din moment ce �el se află �n fruntea na? ionalismului rom�nesc de 50 de ani, ba, măi de mult, de c�nd �l crease�, acesta trebuie s? r? m�n? un na? ionalism rom�nesc ? i nu s? imite modele str? ine. �Nu putem �ngenunchea �n fă? a Berlinului�. Iorga le amintea tinerilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
abia dup? aceea vor putea pretinde drepturi. Sfatul lui era c? , din moment ce �el se află �n fruntea na? ionalismului rom�nesc de 50 de ani, ba, măi de mult, de c�nd �l crease�, acesta trebuie s? r? m�n? un na? ionalism rom�nesc ? i nu s? imite modele str? ine. �Nu putem �ngenunchea �n fă? a Berlinului�. Iorga le amintea tinerilor de nesf�r? ita bun? țațe a poporului rom�n ? i le cerea s? se ab? în? de la violen??. �Poporul rom�n a absorbit cre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de mult, de c�nd �l crease�, acesta trebuie s? r? m�n? un na? ionalism rom�nesc ? i nu s? imite modele str? ine. �Nu putem �ngenunchea �n fă? a Berlinului�. Iorga le amintea tinerilor de nesf�r? ita bun? țațe a poporului rom�n ? i le cerea s? se ab? în? de la violen??. �Poporul rom�n a absorbit cre? tinismul, nu l? a maimu?? riț�. �Zvastica nu este Crucea lui Hristos�. Cu toate acestea, isteria, tr? s?tură marcant? a anului 1937, cre? tea lun

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un na? ionalism rom�nesc ? i nu s? imite modele str? ine. �Nu putem �ngenunchea �n fă? a Berlinului�. Iorga le amintea tinerilor de nesf�r? ita bun? țațe a poporului rom�n ? i le cerea s? se ab? în? de la violen??. �Poporul rom�n a absorbit cre? tinismul, nu l? a maimu?? riț�. �Zvastica nu este Crucea lui Hristos�. Cu toate acestea, isteria, tr? s?tură marcant? a anului 1937, cre? tea lun? dup? lun?. ��n cadrul fr? m�nt? rilor, a terorii ? i a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m�nt? rilor, a terorii ? i a c? ut? rîi �eroului��, oferea Iorga un exemplu, �se afl? cei care �ncearc? s??i �educe pe eroi� sau �studen? îi care le dau lec? îi profesorilor��. P? rerea lui era c? universit?? ile rom�ne? ți, profane ? i subjugate (de nazism) la vremea aceea, ar trebui s? ia exemplu de la Lincoln. Numai c? tineretul rom�n preferă �n 1937 s??? i caute modele mai cur�nd �n Codreanu, Hitler ? i Mussolini dec�ț �n Abraham Lincoln. Iorga explica această

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
duce pe eroi� sau �studen? îi care le dau lec? îi profesorilor��. P? rerea lui era c? universit?? ile rom�ne? ți, profane ? i subjugate (de nazism) la vremea aceea, ar trebui s? ia exemplu de la Lincoln. Numai c? tineretul rom�n preferă �n 1937 s??? i caute modele mai cur�nd �n Codreanu, Hitler ? i Mussolini dec�ț �n Abraham Lincoln. Iorga explica această prin faptul c? adolescentul rom�n al acelui timp nu ra? iona. �n Rom�nia, care avea prin 1937 mult prea mul? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
subjugate (de nazism) la vremea aceea, ar trebui s? ia exemplu de la Lincoln. Numai c? tineretul rom�n preferă �n 1937 s??? i caute modele mai cur�nd �n Codreanu, Hitler ? i Mussolini dec�ț �n Abraham Lincoln. Iorga explica această prin faptul c? adolescentul rom�n al acelui timp nu ra? iona. �n Rom�nia, care avea prin 1937 mult prea mul? i �m�ntuitori�, adolescentul se arunc? cu capul �nainte, �ucide, este ucis sau sf�r? e?te �n �nchisoare�. P? cat de el ? i de Rom�nia, pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
trebui s? ia exemplu de la Lincoln. Numai c? tineretul rom�n preferă �n 1937 s??? i caute modele mai cur�nd �n Codreanu, Hitler ? i Mussolini dec�ț �n Abraham Lincoln. Iorga explica această prin faptul c? adolescentul rom�n al acelui timp nu ra? iona. �n Rom�nia, care avea prin 1937 mult prea mul? i �m�ntuitori�, adolescentul se arunc? cu capul �nainte, �ucide, este ucis sau sf�r? e?te �n �nchisoare�. P? cat de el ? i de Rom�nia, pe care acest tineret �o iube? te, dar nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? adolescentul rom�n al acelui timp nu ra? iona. �n Rom�nia, care avea prin 1937 mult prea mul? i �m�ntuitori�, adolescentul se arunc? cu capul �nainte, �ucide, este ucis sau sf�r? e?te �n �nchisoare�. P? cat de el ? i de Rom�nia, pe care acest tineret �o iube? te, dar nu ? ție cum s? iubeasc? �. �Chiar dac? tinerilor nu le place�, ad? uga Iorga, �guvernul va urma o politic? str? în? �. Nu este de mirare c? Iorga tr? gea concluzia c? �a deveni

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga tr? gea concluzia c? �a deveni nepopular devine uneori o datorie�13. Toate aceste admonest? ri nu constituiau dec�ț un corolar al pozi? iei adoptate de Iorga �mpotriva Legiunii, care, �n decursul anului 1937, exercita o influen?? puternic? asupra tineretului din Rom�nia. �ncep�nd cu 1933, Legiunea a devenit un important factor politic, iar ostilitatea lui Iorga fă?? de ea cre? tea o dat? cu popularitatea ei tot mai mare. Dup? asasinarea lui Ducă, Codreanu, �C? pitanul� G? rzii de Fier a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
organizat lag? re de munc? pentru adolescen? i f? r? nici o discriminare de clas?. Simpatia fă?? de Legiune era �n cre? tere �n cadrul marilor familii de boieri. Au fost �nfiin? ațe batalioane de �Comer? legionar� că s? se dovedeasc? faptul c? rom�nii pot face comer? profitabil. Aceluia? i scop �i servea ? i o re? ea de �Restaurante legionare�. �Bună Vestire� a devenit �n 1937 ziarul legionarilor. Codreanu elaborase prin 1936 o cale ingenioas? de a aduna fonduri, �Prietenii Legiunii�, la care oricine voia s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Vestire� a devenit �n 1937 ziarul legionarilor. Codreanu elaborase prin 1936 o cale ingenioas? de a aduna fonduri, �Prietenii Legiunii�, la care oricine voia s? sprijine Legiunea o putea face chiar ? i cu titlul anonim 14. Legiunea a dominat Congresul Studen? esc Rom�n din aprilie 1936 de la Ț�rgu Mure?. �n timpul acestui congres au fost �nfiin? ațe Echipele mor? îi, menite s? r? zbune prin �ac? iune direct? � orice tr? dare sau nedreptate f? cut? Legiunii. Nu se d? deau �nd? r? ț

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d? r? ț de la nimic. C�teva s? pt? m�ni mai ț�rziu, un fost lider legionar, Mihai Stelescu, a �ncercat s? divizeze mi? carea legionar?. �n timp ce acesta z? cea pe un pat de spital, zece studen? i rom�ni legionari, to? i membri ai propriului cuib legionar al lui Stelescu, au hoț? r�ț s? ini? ieze o �ac? iune direct? �: au n? v?lit �n cameră spitalului, l? au h? cuit cu topoarele, au dansat purt�nd �n m�ini

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
legionar? , �Decemvirii�, �cei zece�15. �ntre timp, R? zboiul Civil din Spania, repeți? ia general? a celui de al Doilea R? zboi Mondial, continuă. Se p? rea c? toat? lumea din Occident trebuia s? ia o anumit? pozi? ie. Din Rom�nia au plecat ca voluntari liderii legionari I. Mo? a ? i V. Martin. C�teva luni mai ț�rziu, �n ianuarie 1937, au c? zut am�ndoi �n �mprejurimile Madridului. �n ciuda ostilit?? îi sale fă?? de Legiune, Iorga a fost mi? cat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga a fost mi? cat. Atunci c�nd au fost �ngropate trupurile lui Mo? a ? i Marin, sacrificiul lor a zguduit aceast? societate complezent? ? i corupt?. �n momentul �n care trenul �n care se aflau cele dou? trupuri a ajuns la grani? a Rom�niei a fost �nt�mpinat de o mul? ime imens? cum nu se mai v? zuse p�n? atunci. Numero? i preo? i binecuv�ntau sicriele, iar la Bucure? ți a avut loc una dintre cele mai mari manifestă? îi din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a fost �nt�mpinat de o mul? ime imens? cum nu se mai v? zuse p�n? atunci. Numero? i preo? i binecuv�ntau sicriele, iar la Bucure? ți a avut loc una dintre cele mai mari manifestă? îi din istoria Rom�niei. Osta? îi legionari au p? strat o disciplin? exemplar?. Nu s? a produs nici un incident, �ntrunirile transform�ndu? se �n manifestă? îi ț? cute �mpotriva ordinii sociale existente atunci, asociat? cu regele ? i cu sistemul. Un �ntreg popor s? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Codreanu) se bucură de simpatia personal? a lui Hitler. Pe l�ng? �locuin? ele de serviciu� germane, este posibil ca SS? ul s? fi simpatizat cu Legiunea, �n vreme ce tradi? ionalul Minister de Externe preferă s? aib? rela? îi cu Rom�nia pe c? i oficiale. Hitler promova interesele na? ionale ale Germaniei, �ncerc�nd din aceast? perspectiv? s? arbitreze diferitele tendin? e. Sud? estul Europei (ierarhia nazist? �l intitula S�dostraum) era o surs? de materii prime, Rohstoffszone, pentru Hitler. (Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rom�nia pe c? i oficiale. Hitler promova interesele na? ionale ale Germaniei, �ncerc�nd din aceast? perspectiv? s? arbitreze diferitele tendin? e. Sud? estul Europei (ierarhia nazist? �l intitula S�dostraum) era o surs? de materii prime, Rohstoffszone, pentru Hitler. (Rom�nia avea petrol). Geopolitică nazist? se baza pe recunoa? terea acestui fapt. �n ciuda acuză? iilor lui Carol cum c? �Legiunea este o agen? ie german? aflat? �n soldă Germaniei�, nu exist? nici o dovad? sigur? �n privin? a această. A?a cum arăt? studiul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol aceast? ? ans?. �n ianuarie 1941, ? în�nd cont de interesele Germaniei, Hitler i? a dat m�n? liber? lui Antonescu că s? anihileze Legiunea 20. Goering afirmă cu sinceritate �n 1937: �F? r? Rom�nia nu putem declan? a campania� (citat de Lebedev, op. cît. , p. 53 ? i de �Pravda�/14 mai 1938). Iar �n aprilie 1938, Hitler �i spunea �nc? o dat? ambasadorului rom�n c? are numai interese economice �n statele balcanice ? i �? i reafirm? promisiunea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
că s? anihileze Legiunea 20. Goering afirmă cu sinceritate �n 1937: �F? r? Rom�nia nu putem declan? a campania� (citat de Lebedev, op. cît. , p. 53 ? i de �Pravda�/14 mai 1938). Iar �n aprilie 1938, Hitler �i spunea �nc? o dat? ambasadorului rom�n c? are numai interese economice �n statele balcanice ? i �? i reafirm? promisiunea f? cut? anterior lui Gheorghe Br? tianu de a ? ine piept preten? iilor revizioniste ale ungurilor� (citat de profesorul Hillgruber, op. cît. , p. 118). Iorga era mai pu? în dec

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]