19,086 matches
-
au încercat să oprească înaintarea trupelor lui Napoleon Bonaparte către Viena, câștigând o victorie sângeroasă la Dürrenstein pe 11 noiembrie 1805. În ajunul bătăliei de la Austerlitz, Kutuzov a încercat să determine generalii aliați să nu se angajeze în luptă, dar sfaturile sale au fost respinde atât de țar cât și de planificatorul austriac, Feldzeugmeister Weyrother. Dorind să nu fie făcut responsabil pentru înfrângerea pe care o prevedea, Kutuzov a pretins că a dormit în timpul elaborării planurilor de luptă. A participat însă
Mihail Kutuzov () [Corola-website/Science/306321_a_307650]
-
de gardă, păzite de militari. Ca urmare a faptului că zona devenise insalubră, fiind sufocată de gunoaie care produceau un miros pestilențial, magistratul orașului a luat decizia de a demola acest rând de case, ce se întindeau până aproape de Turnul Sfatului. Casele aflate în zona tunelului au fost demolate în 1851, iar tunelul a fost spart, în locul său amenajându-se un culoar de trecere. La început, peste strada Ocnei a fost construită o pasarelă pietonală de lemn care făcea legătura între
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
Este greu de precizat timpul în care apare Voievodatul Maramureșului, probabil undeva la pragul dintre milenii, în urma coagulării unor structuri de organizare la baza cărora stătea obștea sătească, condusă de un jude ales, și unde hotărîrile importante erau luate de sfatul bătrînilor. Prima mențiune documentară a sa datează din 1199 cu ocazia unei vînători a regelui Emeric al Ungariei. Denumirea de "pădure regală" cu care este atestat în secolul XIII ne arată că înainte de 1300 acest ținut nu intra în Regatul
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
maramureșenilor. Satele erau mici, 20-25 de case, iar la o medie de 3 membri pe familie acestea nu puteau depăși 70-80 de locuitori. Obștile sătești stapîneau în comun apele, pășunile, și pădurile iar pămîntul arabil împărțit periodic membrilor obștii de Sfatul Bătrînilor, care deasemnea lua hotărîrile importante pentru comunitate. Economia s-a bazat întodeauna pe munca țăranilor liberi, iobăgia a fost cunoscută tîrziu în Maramureș, și chiar atunci era mai degrabă o excepție la curțile cneziale. Iobagii sînt pomeniți mai ales
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
din vremea lui Mircea cel Bătrân. Prima atestare documentară a Mănăstirii Glavacioc datează din anul 1441, când Vlad Dracul întărește proprietatea mănăstirii asupra unui sat dăruit de banul Radu. Banul Radu este primul dregător cu această calitate care apare în sfatul domnesc al lui Mircea cel Bătrân înainte de anul 1400, ceea ce ne indică faptul că mănăstirea exista la începutul secolului al XV-lea. Profesorul Constantin C. Giurescu identifica cu Mănăstirea Strugalea, menționată într-un document din 11 mai 1409, scris în
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
covoare din acest grup includ covoarele cu grădini (ornamentate cu grădini și canale de apă curgătoare) și covoare cu zăbrele ovale. Un exemplu foarte cunoscut și perfect din acest ultim tip a fost achiziționat de către Victoria and Albert Museum la sfaturile pictorului și arhitectului britanic William Morris. Influența covoarelor persane se manifestă flagrant în desenele acestor covoare. Vânzătorii de covoare au dezvoltat o clasificare a covoarelor persane bazată pe desen, tip de fabricație și tehnică de țesere. Categoriile au fost denumite
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
fiind căutat frecvent la domiciliu de poliție pentru a fi deportat în Transnistria. Până la sfârșitul anului 1946, ajunge să fie ales succesiv în trei poziții de frunte din viața religioasă a evreilor din București: președinte al secției cultului, membru al Sfatului Rabinic și rabinul Sinagogii Mari din București și al sinagogii Malbim. În decembrie 1947, șef-rabinul dr. Alexandru Șafran, a fost expulzat din România (într-un termen de 2-3 ore), deoarece era antipatizat de regim, fiind considerat un om cu rigiditate
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
În același timp, Adunarea Națională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23-27 octombrie 1917, consiliul ostășesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea "Sfatului Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, a fost convocată prin Înalt Decret Regal, ținându-și lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După ce la data de 2 aprilie 1918
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
noiembrie 1917 - 28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, a fost convocată prin Înalt Decret Regal, ținându-și lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Decret Regal, ținându-și lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, "Sfatul Țării" a votat în favoarea Unirii cu România cu
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, "Sfatul Țării" a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții: Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, "Sfatul Țării" a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții: Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). . Citirea
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). . Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!” După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, "Sfatul Țării" a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România , exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia. În toamna anului 1919, au fost
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
pentru Basarabia. În toamna anului 1919, au fost convocate alegeri parlamentare în Basarabia. Au fost aleși 90 de deputați și 35 de senatori. Pe 20 decembrie 1919, aceștia au votat, alături de reprezentanții altor regiuni românești, ratificarea Actelor Unirii aprobate de "Sfatul Țării", de "Congresul Național din Transilvania" și de "Congresul Național din Bucovina". Dosarul cu nr. 824 (care se păstrează în arhiva Serviciului de Informație și Securitate al R. Moldova), intentat celor 13 deputați în Sfatul Țării și unui fost ministru
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
ratificarea Actelor Unirii aprobate de "Sfatul Țării", de "Congresul Național din Transilvania" și de "Congresul Național din Bucovina". Dosarul cu nr. 824 (care se păstrează în arhiva Serviciului de Informație și Securitate al R. Moldova), intentat celor 13 deputați în Sfatul Țării și unui fost ministru al Republicii Democratice Moldovenești, capturați de bolșevici în vara anului 1940, avea să facă un drum la Moscova, pentru aprobare. De fapt, nimic surprinzător, întrucât orice mișcare în Basarabia de după 28 iunie 1940 trebuia aprobată
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Beria: Strict secret Comisarului Poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Comisarului Securității de Stat de rangul I Tov. Beria L. P. Vă expediez pentru examinare dosarul penal referitor la 14 persoane, membri activi ai mișcării contrarevoluționare „Blocul Moldovenesc” și „Sfatul Țării”. În dosar sunt incluși: 1. Uncu, Feodor Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
rangul I Tov. Beria L. P. Vă expediez pentru examinare dosarul penal referitor la 14 persoane, membri activi ai mișcării contrarevoluționare „Blocul Moldovenesc” și „Sfatul Țării”. În dosar sunt incluși: 1. Uncu, Feodor Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării”. Ulterior a fost deputat în Parlamentul României. 3. Neaga, Feodor Ivanovici, 1878 a. n., până la arest
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
și „Sfatul Țării”. În dosar sunt incluși: 1. Uncu, Feodor Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării”. Ulterior a fost deputat în Parlamentul României. 3. Neaga, Feodor Ivanovici, 1878 a. n., până la arest a fost moșier. 4. Bodescu, Vladimir Gheorghievici, 1868 a. n., naționalist de marcă. Procuror al Curții de Apel. 5. Ignatiuc, Ivan Gheorghievici, 1893
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1883 a. n., fost ofițer al armatei țariste, până la arest a fost moșier. 10. Știrbeț, Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului țărănist, până la arest a fost moșier. 11. Baltaga, Alexandr Stepanovici, 1861 a. n., fost deputat în „Sfatul Țării”, are 12 ordine și medalii ale guvernului român, până la arest a fost mitropolit al Basarabiei. 12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost locțiitor al Ministrului Apărării în „Sfatul Țării”. Până la arest a fost moșier. 13. Turcuman Grigorii Nicolaevici
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
11. Baltaga, Alexandr Stepanovici, 1861 a. n., fost deputat în „Sfatul Țării”, are 12 ordine și medalii ale guvernului român, până la arest a fost mitropolit al Basarabiei. 12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost locțiitor al Ministrului Apărării în „Sfatul Țării”. Până la arest a fost moșier. 13. Turcuman Grigorii Nicolaevici, 1890 a. n., fost ofițer al armatei țariste. Până la arest a fost moșier. 14. Botnariuc Stepan Mefodievici, 1875 a. n., membru marcant al partidelor burgheze. Până la arest a fost moșier
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
vânzarea fățișă a Basarabiei prin intermediul afacerilor tainice a „Blocului Moldovenesc” cu guvernul român și Rada Ucraineană, rog să aprobați organizarea unui proces public pentru acest caz. "Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării". "Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin." "15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău" Dosarul, după ce se află mai mult de patru luni la Moscova, se întoarce la Chișinău, fără careva indicații. Lavrenti
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]