18,899 matches
-
dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și Editură Științifică din București. Din domeniul literaturii, amintim două cărți importante ale marelui savant și om de cultură: "Istoria literaturii române. De la origini până la Unirea Principatelor", vol. I, Vârșeț, Editura ",Libertatea", 1962
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
aranjate și compuse de acesta, alcătuită din următoarele compoziții: 1.Doxologie;2.10 Trio(cântările liturgice acompaniate de pian) și 3. Concertul XIII(„Cu glasul meu către Domnul am strigat”). Activitatea sa în Țara Românească ajunge până pe la 1865 când tipărește „Canonicile îndatoriri ale preoților”. Este o prelucrare din limba slavă, pe care o face la îndemnul Mitropolitului, după ce pleacă din postul de la Curtea Veche. O altă etapă în istoricul coralei de la Mitropolie va fi semnată de Atanasie Verzeanu. Fără să
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
diaconul Coresi. Tiparul, executat sub îndrumarea monahului Lavrentie și a ucenicului Iovan, prezintă particularități specifice, unice în istoria tiparului românesc, care nu pot fi confundate cu alte caractere poligrafice din Transilvania sau Țara Românească. În 1582, apar aici primele cărți tipărite în București: două "Tetraevangheliare" și o "Psaltire" (din care se păstrează numai un fragment, în Biblioteca Națională din Sofia). Situată într-o poziție strategică, la ieșirea din București, pe un mic deal de pe malul râului Colentina, mănăstirea joacă un rol
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
În Mai 1913 un grup de intelectuali moldoveni a fondat la Chișinău revista, iar în 1914 și ziarul Cuvânt moldovenesc, care va deveni o piesă centrală în mișcarea pentru trezirea conștiinței naționale a moldovenilor. Prima ediție a ziarului a fost tipărită la 1 ianuarie 1914, iar ultima la 7 ianuarie 1919. Proprietarul revistei și ziarului a fost Vasile Stroiescu. Primul redactor-șef a fost Nicolae Alexandri, înlocuit la 2 aprilie 1917 cu Pantelimon Halippa. Printre colaboratorii revistei și ziarului "Cuvânt moldovenesc
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
după tipărire. Se spune că în timpul vieții nu a încasat mai mult de 50 de lire sterline din scrierile sale. Doar 50 de cititori, aproximativ, i-au citit lucrările până la moarte. În 1813, la vârsta de 21 de ani, a tipărit primul său poem "Crăiasa Mab" ("Queen Mab"), un poem radical și revoluționar, în 250 de exemplare. "Crăiasa Mab" a fost scrisă folosind excesiv un limbaj tehnico-stiințific și imortalizând recomandări morale pentru societatea oropsită din lumea industrializată. S-a născut la
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
de o cronică a tragediei acestei nobile familii romane. O nouă tragedie în propia-i familie - moartea micuțului William, la 7 iunie - îl determină pe Shelley să plece de la Roma la Livorno, unde termină drama istorică "Familia Cenci', pe care o tipărește în 250 de exemplare, cu gândul să le trimită în Anglia pentru o eventuală punere în scenă. În Anglia, însă, campania împotriva poetului continua, chiar în absența lui. Revista ultraconservatoare "The Quarterly Review" publicase, de pildă, în aprilie 1819 un
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
Shelley află de moartea compratiotului său John Keats,doborât de tuberculoză la Roma. Socotind că atacurile veninoase ale unor critici literari conservatori împotriva tânărului său confrate nu erau străine de moartea lui prematură, Shelley scrie elegia "Adonis", pe care o tipărește în iulie, la Pisa. (Atât Shelley, cât și Keats erau ținta preferată a revistelor reacționare "Quarterly Review" și "Blackwood's Edinburgh Magazine".) Shelley se împrietenește cu Alexandru Mavrocordat, unul dintre conducătorii mișcării de eliberare a poporului grec de sub jugul otoman
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
este o culegere de legi cunoscută sub numele de "Carte românească de învățătură", tipărită la Iași în 1646. A fost scrisă de mitropolitul Varlaam Moțoc, având ca izvoare legea agrară bizantină de la sfârșitul secolului VII și începutul secolului VIII și o lucrare a lui Prospero Farinacci. Fiind o legislație caracteristic feudală, conținea norme prin
Pravila lui Vasile Lupu () [Corola-website/Science/307572_a_308901]
-
Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu (din partea U.S.R.) și Călin Vlasie (director al Editurii Paralela 45). Este continuată linia editorială inițiată de Marin Preda în 1970, adăugându-se, la propunerea lui Călin Vlasie, dezideratul inițial împărtășit de fondatorii editurii, acela de a tipări cărți ieftine cu conținut literar și științific, ale autorilor români și străini, cărți care să contribuie atât la propagarea culturii, dar și la stimularea lecturii în rândul tinerilor. În afara concursului de debut inițiat de editură, pentru toate genurile literare, a
Editura Editura Cartea Românească () [Corola-website/Science/307576_a_308905]
-
dar cea mai mare parte va ramâne inedită. A fost redactor la publicațiile: „Cărțile săteanului român” (Blaj, 1886), „Dreptatea” (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea” (Cernăuți, 1897) „Revista ilustrată” (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna” și „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă” (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice. A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul”, în „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Gutinul” (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
găzduire. Înainte de a intra în incinta monahală, "„trecurăm printr-un sat. Acest sat este format în mare parte de casele călugăriților. Un oraș de călugărițe!”". El descrie casa maicii Eugenia, unde găsește o bibliotecă în care se aflau toate cărțile tipărite până atunci în limba română și un salon care rivaliza în lux cu cele mai renumite saloane din Iași. Pe atunci, la Văratec viețuiau mai multe sute de călugărițe, care formau un sat mănăstiresc. El laudă patriotismul maicii Safta Brâncoveanu
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
nu este statul, ci oamenii. Totuși, în ediția broșată apărută în 1979, Bradbury a dat o nouă decodificare cărții, în care vorbește despre legătura dintre roman și cenzură. Interpretarea se regăsește și în reeditarea din 1987, care încă se mai tipărește. Către sfârșitul anilor '50, Bradbury făcea observația că romanul atinge problema alienării individului de către mass-media: În recenzia făcută pentru "Galaxy", Groff Conklin a plasat romanul "printre marile opere de imaginație scrise în engleză în ultimii zece ani sau chiar mai
451º Fahrenheit () [Corola-website/Science/307745_a_309074]
-
27 septembrie 1870, cu întreruperi, până la 12 septembrie 1876; a doua, având subtitlul "Revistă pentru popor și școală", la Galați, de la 20 ianuarie până la 20 mai 1899.<br> Revista "Sămănătorul" a apărut și în volume. În anul 1902 s-au tipărit două: volumul I sub denumirea "Semănătorul" cuprindea numerele de la 1 la 26 iar volumul II, numerele de la 27 la 39.<br> În anii următori au apărut la vânzare în librării volume frumos copertate, cu numerele integral inserate sau cu numere
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
a clarității unei imagini, de data asta reale, care a fost produsă de un dispozitiv anume de prelucrare a imaginilor, cum e cazul mai ales pentru imprimante, scanere și ecrane. Astfel, dpi-ul reprezintă numărul de puncte tipografice ce pot fi tipărite sau afișate pe lungimea de un inch sau țol: cu cât o imagine reală de o mărime prestabilită are o rezoluție dpi mai mare, cu atât ea este formată din mai mulți pixeli și este mai clară, oferind mai multe
Rezoluție digitală () [Corola-website/Science/306494_a_307823]
-
când conștiința identității naționale și de spirit se dovedește hotărâtoare în construirea lumii viitorului"”. Încurajat și ajutat de Dinu Săraru, cel care a crezut în el, considerându-l cel mai de seamă istoric al Naționalului din această perioadă, Ionuț Niculescu tipărește în colecția „Biblioteca Teatrului Național” opt volume privind trecutul scenei românești: „Alexandru Davila” (monografie), 2001, Editura Universalia „Conferințele Teatrului Național” (în colaborare), 2002, Editura Nemira „Condeie și măști”, 2002, Editura Nemira „Directorii Teatrului Național din București”, 2002, Editura Nemira „Corifei
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
măști”, 2002, Editura Nemira „Directorii Teatrului Național din București”, 2002, Editura Nemira „Corifei pe scena națională”, 2003, Editura Nemira „Drama istorică națională”, 2003, Editura Nemira „Clepsidra Teatrului cel Mare”, 2003, Editura Nemira „Presa teatrală românească”, 2004, Editura Nemira. În afara colecției tipărește alte trei volume: „O famile de actori la începutul veacului XX în 44 de imagini” (album), Fundația D’ale Bucureștilor, 1997 „Amintirile Teatrului Național, evocări, documente din veacul așezării”, Editura Ararat, 1997 „150 de ani de la aprinderea luminilor în Teatrul
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
articole la rubrica „Rampa acum 50 de ani”. În revista „Rampa”, între anii 1994-1997, publică 141 de articole, iar în seria nouă, între anii 1997-1998, 118 articole. În reviste („Teatrul”, „Cinema”, „Rampa”) și ziarul „Steagul roșu”, dar și la Radio, tipărește și rostește 80 de articole despre marele actor Aristide Demetriade. Activitatea la Radio a fost intensă. Între anii 1975-1989 a ținut rubrica săptămânală „File din instoria teatrului românesc” și, tot la Radio, i s-au jucat 15 scenarii radiofonice, în
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
1900 s-a ajuns la o grandioasă bibliotecă, proprietate a Societății. Biblioteca va fi ulterior confiscată de către comuniști în 1945. Pentru a ușura munca celor doritori de a consulta acest material, Tache Ionescu - fost ministru liberal al Instrucțiunii Publice - a tipărit în 1896, pe seama Ministerului, catalogul bibliotecii în 1000 de exemplare, iar în anul următor s-a întocmit un supliment de catalog, în care a fost inclusă și donația doctorului Polizu. G. Stoicescu, președintele de atunci al Societății, împreună cu Comitetul a
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
000 de volume științifice, 70.000 lei și un teren pentru clădirea proprie. În 1915, sub președinția lui Victor Papilian (ulterior profesor la Universitatea de Medicină din Cluj), cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a Societății, s-a tipărit un volum omagial, de 80 de pagini, cuprinzând fotografia primului comitet din 1875, a ultimului comitet, din 1915, și fotografiile tuturor președinților (în ordinea succesiunii la conducerea Societății) cu câte o dedicație din partea fiecăruia și cu următoarea introducere, din partea comitetului
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
mama poetului Dimitrie Petrino precum Eliza (n. 1821 - d. 25 aprilie 1895) care sa măritat cu Gheorghe Sturdza (d. 1860), mare vornic (după alții logofăt) al Moldovei. La inițiativa fraților Hurmuzachi a luat ființă ziarul "Bucovina", prima gazetă care se tipărea în două limbi (germană și română). De asemenea, nu putem uita rolul acestei familii în timpul revoluției de la 1848. La moșia Cernăuca s-au adunat cei mai destoinici bărbați pe care i-a avut Moldova (amintim pe Al. I. Cuza, Gh.
Familia Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306607_a_307936]
-
și Ion Slavici, care s-a ocupat de editarea acestora. Până nu demult nu s-a știut de cele 26 de discursuri ale lui Eudoxiu în Dieta Bucovinei, lucrări de o mare importanță în cercetarea omului politic Eudoxiu, ele fiind tipărite în 2007. Pentru o cercetare mai amănunțită în ceea ce privește familia Hurmuzachi ar trebui cercetate lucrările lui Teodor Bălan.
Familia Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306607_a_307936]
-
Congresului a devenit "Congresul Confederației" (conform originalului, ). "Articolele" au stabilit un set de reguli de guvernare al Statelor Unite. Astfel, Confederația prin Congesul său putea declara și susține un război, negocia aranjamente diplomatice, rezolva orice probleme legate de teritoriile sale vestice, tipări monedă și împrumuta atât în interiorul cât și în exteriorul țarii. Una din cele mai mari slăbiciuni ale Congresului era lipsa a două tipuri de autorități necesare oricărui stat modern, autoritatea judiciară, respectiv cea de taxare. O a doua slăbiciune majoră
Articolele Confederației () [Corola-website/Science/306722_a_308051]
-
neunitare ale însemnelor statului”. Capitolul IV al decretului este dedicat în întregime descrierii drapelului și protocolului de utilizare al acestuia. Astfel, drapelul este definit ca având proporția de 2:3, cu fâșiile colorate de dimensiuni egale. Culorile reglementare se aflau tipărite în anexă, nefiind denumite expres. Stema era plasată în centru și avea o înălțime egală cu 2/5 din lățimea drapelului. În continuare, era prevăzut că, în cazul pavoazării, proporțiile drapelului puteau diferi, însă stema trebuia plasată mereu în mijloc
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Vornicescu și Petru Comarnescu, au considerat că aici ar fi fost locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679 și 1686, prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit, unde au fost tipărite "Dumnezeiasca Liturghie" (1679, 1683), "Psaltirea de-nțeles" (1680), "Molitălvnic de-nțeles" (1683), "Parimiile preste an" (1683) și "Viața și petriaceria sfinților" (4 vol., 1682-1686). Săpăturile arheologice efectuate în anii 1966-1968 în interiorul casei și pe latura sa estică au infirmat aceste
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
simțită. Iarnă rece și umedă pătrunde prin crăpăturile acoperișului și ale pereților. Partea fără podea era ocupată de bucătărie, în care piesele de rezistență erau un cuptor Coleman și o cișmea cu apă rece. - Începe era traducerilor de texte. Se tipăresc astfel Viața Sf. Teofil cel nebun pentru Hristos din lavra peșterilor Kievului, Viața Sfintei Xenia din St. Petersburg (publicată la Jordanville) și fragmente din Istoria Încoronării Imperiale Rusești pentru Comitetul Tineretului Ortodox Rus. 1970 - mănăstirea găzduiește un simpozion intitulat „Voci
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]